La prima adunare generala a consiliului mondial al bisericilor mincinoase de la Amsterdam, din 22 aug.- 5 sept. 1948, printre alte s-a trasat profesorilor care predau în facultățile de teologie urmatorul fir rosu:
„Problemele eshatologice sa fie cercetate prin prisma pragmatismului, care situeaza imparatia lui Dumnezeu aici pe pamant (imparatia de o mie de ani pe pamant).
Problemele esahatologice sa fie integrate in hristologie”.
In aceasta cheie este limpede in ce mod s-a redefinit studiul Teologiei in toate facultatile de Teologie Ortodoxa din intreaga lume.
Astfel semnele care prevestesc Cea de a Doua Venire au fost epurate, transformate si contramandate prin diversiune, adica prin redirectionarea oamenilor strict pe o vietuire crestina, avand chipurile ca scop pe Hristos si totodata s-a dus in derizoriu aparitia lui antihrist care precede Cea de a Doua Venire.
S-a invocat ca pretext ca noi trebuie sa ne preocupam de Hristos, nu de antihrist. Astfel, propaganda ecumenista a ajuns la apogeu prin corifeii sai magnifici: profesorul Ioannis Romanidis si IPS Ierotei Vlachos, care au supralicitat din rasputeri aceasta miza ecumenista care pregateste lejer venirea lui antihrist. Asadar, demersul a avut ca exponenti mondiali pe vladica Ierotei Vlachos si profesorul Romanidis.
Nu regasim in abordarea dogmatica a lui Romanidis semnele care ne indica Cea de a Doua Venire.
Deci a rezolvat cu succes directiva antihristica CMB care epureaza eshatologia camufland-o in hristologie. De asemenea, si vladica Ierotei Vlachos a clamat gaunos ca e prea multa antihristologie si avem nevoie de hristologie.
Da, dar se stie ca indiciul aparitie lui anthrist este o problema secundara care ne atentioneza ca urmeaza Cea de a Doua Venire. Deci gandirea la semnele vremurilor este in fond hristocentrica.
In schimb, pervertirea fortata a succesiunii etapelor cronologice este o amagire atent organizata de CMB prin interpusii antementionati. Trei surse dogmatice de referinta ne amintesc de semnele care preced Cea de a Doua Venire:
1. Teologia Dogmatica, vol. 3, a Parintelui Dumitru Staniloae
2. Teologia Dogmatica, vol.3, a Sfantului Iustin Popovici.
3. Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin
In rest tematica eshatologica, a semnelor care preced Parusia, Judecata de Apoi, este cenzurata, epurata si deviata systematic spre deruta tuturor ortodocsilor.
Astfel nici macar cei care studiaza in facultatile de Teologie nu au sansa dobandirii unei criteorologii sanatoase, si atunci cand li se pune problema venirii lui antihrist, cauta sa plaseze raspunsul prin prisma psihozei apocaliptice, prin care isi diagnosticheaza preopinentii.
Sfântul Iustin Popovici:
Adevărul teribil despre Antihrist aparține celor mai importante adevăruri ale Evangheliei Mântuitorului.
Trebuie să vorbim despre el ca despre Domnul Iisus Hristos.
Dacă Evanghelia ar ascunde acest adevăr, atunci cu cât mai periculoasă ar fi acțiunea antihristului! Noi, creștinii, știm din Evanghelia Mântuitorului ce gândește Dumnezeu despre noi, oamenii, și ce vrea El de la noi. Totuși, Domnul Iisus Hristos, în Evanghelia Sa, ne-a revelat și ce gândește satana despre noi și ce vrea de la noi, la fel ca și apostolul său principal, antihristul.
Nouă, creștinilor, nimic din ce este Dumnezeiesc nu ne este necunoscut, dar în egală măsură nimic satanic nu ne este necunoscut, astfel încât să știm cum să ne protejăm și să ne apărăm de ispitele satanice.
Suntem oameni creați cu scopul de a deveni dumnezeu-oameni după har. Domnul Iisus Hristos S-a făcut Om și, ca Dumnezeul-Om, El a demonstrat cum tot ce este Dumnezeiesc se poate realiza în viața umană pe pământ și pentru a preveni, a distruge tot ce este anti-Dumnezeu, păcătos, rău, satanic, antihrist.
Știm că suntem întotdeauna mai puternici decât satana și îngerii lui întunecați. Suntem mai puternici prin Harul lui Hristos, prin Sfânta Lui Biserică, în care neîncetat, ca în trupul Său, Dumnezeul-Omul Hristos trăiește și însuflețește cu toate puterile Sale Dumnezeiești pline de har, la care participăm prin Sfintele Taine și sfintele virtuți și biruim orice rău satanic, păcat, moarte și iad. Dumnezeu, care este cu noi prin Sfintele Taine și virtuți, este incomparabil mai puternic decât diavolul, care este în păcate, patimi, morți și iaduri. De aceea, creștinii nu se tem nici de satana, nici de antihrist.
Îi biruim în toate cu Domnul Iisus Hristos, care în Biserica Sa lucrează atotputernic în noi prin harul Tainelor și virtuți.
Felix S. (Preluare de pe Saccsiv)