Condamnarea explicită a ecumenismului de către Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse din afara Rusiei (ROCOR), din 1983

Reproducem mai jos, după Lumea Ortodoxă, o scrisoare a Sfântului Filaret de New-York, întâistătătorul ROCOR-ului către un preot al Bisericii Greceşti. Antonie Gavalas, care conţine şi textul adoptat de Sinodul Episcopilor pentru condamnarea ecumenismului, cu anatema de rigoare.

Dragă Părinte Antonie,

Mă rog ca binecuvântările Mântuitorului nostru să fie cu dvs. și cu parohia voastră. Vă anunț că în timpul întrunirii din august a.c., Sinodul Episcopilor a adoptat unanim următoarea rezoluție privind pan-erezia Ecumenismului, care într-un cuvânt cuprinde toate formele de modernism și inovație:

„Celor ce atacă Biserica lui Hristos învățând că Biserica Sa este împărțită în așa-zise „ramuri” ce se deosebesc în doctrină și în felul de viată, sau că Biserica nu există în chip văzut, ci va fi alcătuită în viitor când toate „ramurile”, sau sectele, sau denominațiunile și chiar religiile vor fi unite într-un singur trup; și celor ce nu deosebesc Preoția și Tainele Bisericii de cele ale ereticilor, ci spun că botezul și euharistia ereticilor sunt mântuitoare; prin urmare, celor ce cu bună-știință sunt în comuniune cu acești eretici mai înainte-pomeniți sau celor ce susțin, răspândesc sau păzesc erezia lor ecumenistă sub pretextul dragostei frățești sau al presupusei uniri a Creştinilor despărţiţi – A N A T E M A’’.

Textul acestei Anateme urmează a fi inclusă în Sinodiconul din Duminica Ortodoxiei spre a fi citită odată cu restul textului Sinodiconului. Vă rog să transmiteți salutările mele pline de rugăciune familiei dvs. și membrilor Parohiei voastre.

Cu dragoste în Domnul nostru, Mitropolit Filaret, Preşedintele Sinodului

Se impun câteva consideraţii şi evalărui asupra Sinodului ROCOR, din 1983.

1.Care este autoritatea acestui Sinod pentru Biserica Ortodoxă de pretutindenea? Are el valoarea şi autoritatea sinoadelor locale, receptate de Biserică, precum cele din Laodiceea, Cartagina, Constantinopol, Gangra? Categoric – da!, şi ar trebui înscris în rândul acelor Sinoade, iar anatema pronunţată ar trebui inclusă în Sinodiconul care se citeşte anual la Duminica Ortodoxiei.Acest Sinod a fost glasul Bisericii lui Hristos de condamnare a pan-ereziei ecumenismului. ROCOR este Biserica rezultată din persecuţia sălbatică a comunismului, nevoită să slujească în exil, după cum a fost voia şi binecuvântarea Sfântului Patriarh Tihon.

2.Sinodul ROCOR a relevat primejdia ecumenismului încă de acum 38 de ani, când acesta nu-şi arătase faţa hidoasă şi agresivitatea. Era perioada când Biserica Ortodoxă Română era în spatele cortinei de fier, sub prigoană comunistă, iar informaţia circula extrem de greu. Tocmai de aceea, în minţile noastre ecumenismul era ca o nebuloasă ce nu necesita o atenţie deosebită. Am avut privilegiul de a-l avea ca dascăl de ecumenism pe PS. Ioan Mihălţan, care însă îl ignora ca pe o murdărie şi era preocupat, la cursuri şi examene, de formarea noastră ca păstori de suflete, nu de meandrele ecumenismului.

3.Părinţii din Sinodul ROCOR din aveau informaţii temeinice despre ecumenism, au sesizat tendinţele acestuia şi primejdia pe care o aducea asupra Bisericii Ortodoxe, de aceea au şi elaborat acel text de condamnare a ereziilor şi anatematizare a celor care le susţin. Sinodalii au văzut în teoria neghioabă a ramurilor un atac direct la Biserica lui Hristos; au delimitat clar Sfintele Taine de lucrările ereticilor pretinse a fi taine, pe carele socotesc nelucrătoare pentru mântuire. Sinodul tâlhăresc din Creta a căutat să şteagă acest hotar dintre Dreapta Credinţă şi pan-erezia ecumenistă, pentru a netezi calea spre constituirea ,,religiei’’ unice al cărui dumnezeu va fi antihrist.

4.Sinodul a condamnat explicit, fără echivoc ecumenismul în întregul lui, pe cei care îl susţin şi-l propovăduiesc, dar, atenţie! şi pe cei ce se află în comuniune cu ecumeniştii.Faptul acesta ne arată că acei clerici şi credincioşi din Biserica noastră, care s-au îngrădit de erezie, prin refuzul de a mai pomeni ierarhii eretici, au procedat corect, conform Sfintelor Canoane: ,,Așadar celor care cu știință au comuniune cu ereticii menționați anterior sau care pledează, răspândesc sau apără noua lor erezie a ecumenismului sub pretextul dragostei frățești sau a pretinsei unificări a creștinilor separați – anatema!’’ Cum să fie condamnat ecumenismul mai limpede, pentru ca şi ecumeniştii să înţeleagă că sunt sub anatema Bisericii, pronunţaţă  de un Sinod Local?”

5.Sinodul ROCOR a fost alcătuit prin prezenţa a 14 ierarhi. Numărul pare oarecum insignifiant, dar nu e. Biserica are în tezaurul său Sfinte Canoane elaborate de câte un singur Sfânt, ca de pildă Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Atanasie cel Mare, Sfântul Chiril al Alexandriei etc. Trebuie să relevăm că, după trecerea la cele veşnice, Dumnezeu a proslăvit pe doi din Ierarhii participanţi. Este vorba de Sfântul Filaret de New-York şi de Sfântul Constantin Mavrikievici, care are Sfinte Moaşte întregi la Jordanville. Prezenţa la Sinod a acestor doi Sfinţi ai lui Hristos, înlătură orice posibilitate de contestare sau negare a autorităţii actului care a fost elaborat după două săptămâni de împreună-lucrare.

6.Informaţiile despre Sinodul Local ROCOR au ajuns la noi abia după căderea comunismului. Ierarhii români au cenzurat Sinodiconul de la Duminica Ortodoxiei, excluzându-l din cărţile bisericeşti. Se înţelege că nimeni nu are aşteptări de la aceştia privind includerea Sinodului ROCOR în enumerarea Sinoadelor Locale ale Bisericii Ortodoxe. Cât despre textul elaborate de Sinod, recomand tuturor Părinţilor îngrădiţi de erezie să-l includă în Sinodicon, întocmai cum au recomandat Sfinţii şi Părinţii sinodali.

Presbiter Ioviţa Vasile