Condacul I
Celor ce în vremurile din urmă s-au arătat vrednici Mucenici și Mărturisitori ai lui Hristos, veniți să le aducem cântări de laudă și de mulțumire așa: Bucurați-vă, Sfinților Mucenici și Mărturisitori!
Icosul I
Preasfântă Treime, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, Sfinte Ierarhii de Sfinți Îngeri, Tuturor Sfinților, ajutați-ne să găsim cuvinte potrivite pentru a-i cinsti pe cei care, în vremurile de prigoană a Ortodoxiei, L-au mărturisit pe Hristos chiar cu prețul vieții și să le cântăm așa:
Bucurați-vă, alese flori ale Ortodoxiei;
Bucurați-vă, purtând cu demnitate crucea României;
Bucurați-vă, cei ce prin a voastră jertfă pe Dumnezeu L-ați slăvit;
Bucurați-vă, cei ce pământul românesc l-ați sfințit;
Bucurați-vă, cei trecuți prin focul suferinței;
Bucurați-vă, cei ce ați băut cupa umilinței;
Bucurați-vă, cei ce Calea, Adevărul și Viața ați aflat;
Bucurați-vă, cei ce la rezistență spirituală Hristos v-a chemat;
Bucurați-vă, preoți arestați ai Bisericii lui Dumnezeu;
Bucurați-vă, monahi schingiuiți și uciși pentru numele Său;
Bucurați-vă, pietre tari în Biserica lui Hristos;
Bucurați-vă, creștini adevărați cu suflet frumos;
Bucurați-vă, Sfinților Mucenici și Mărturisitori!
Condacul al II-lea
După ce necredincioșii L-au izgonit pe Dumnezeu din știință și din artă, au numit ierarhi în Biserica Ortodoxă pe criterii lumești pentru a o surpa din interior și pentru a o subordona mai întâi Papei și apoi lui Antihrist. Dar voi ați stat de veghe mereu și ați încetinit valul apostaziei mărturisind Adevărul și cântându-I lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al II-lea
Nu cunoaștem numele tuturor celor uciși atunci când, în scopuri ecumeniste, s-a schimbat calendarul, dezbinându-se astfel Biserica lui Hristos, dar știm că patru sute de biserici au fost dărâmate atunci. Celor care v-ați jertfit pentru adevăr și pentru Hristos, cu dragoste vă cântăm:
Bucurați-vă, cei ce ați știut apăra tot ce e sfânt;
Bucurați-vă, că doar ucigașii voștri v-au putut lăsa fără cuvânt;
Bucurați-vă, cei ce ați văzut că ecumenismul se preamărea;
Bucurați-vă, cei ce ați profețit că nivelarea credințelor se pregătea;
Bucurați-vă, cei ce vedeați că legea păcatului vrea să ia locul legii lui Dumnezeu;
Bucurați-vă, cei ce sufereați spre slava numelui Său;
Bucurați-vă, cei ce ne-ați avertizat că ecumeniștii nu vor să ne îndumnezeim;
Bucurați-vă, cei ce ne-ați spus că ateii cât mai păcătoși vor să fim;
Bucurați-vă, cei ce ați profețit că necredincioșii să controleze lumea voiau;
Bucurați-vă, cei ce ați prorocit că număr în loc de nume ne pregăteau;
Bucurați-vă, mucenicilor neștiuți, mult pătimitori;
Bucurați-vă, mari apărători ai adevăratelor valori;
Bucurați-vă, Sfinților Mucenici și Mărturisitori!
Condacul al III-lea
Multă jale s-a abătut asupra Bisericii lui Hristos atunci când patriarhii masoni au început să schimbe rânduielile Bisericii, să recunoască hirotoniile anglicane, în timp ce în Rusia ortodoxă mureau pentru credință peste șaizeci milioane de creștini, preoți și monahi, iar în Serbia au fost uciși de romano-catolici în jur de opt sute de mii de creștini ortodocși. În acest timp, păcatele lumii se înmulțeau, iar poporul era din ce în ce mai lipsit de trezvie și mai greu de convins să se pocăiască și să-I cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al III-lea
Cu mare bucurie se adunau creștinii în diverse locuri din țară pentru a vă asculta pe cei care ați avut puterea de a lumina și de a vindeca poporul de bolile sufletești și trupești. Unii dintre voi ați profețit vremuri grele pentru România dacă se va îndepărta de Dumnezeu. Rugați-vă acum să nu ne pierdem credința noi, cei ce vă cântăm:
Bucurați-vă, flăcări în furtuni luminând;
Bucurați-vă, temple ale Duhului Sfânt;
Bucurați-vă, cei prin care Ortodoxia se slăvea;
Bucurați-vă, căci, prin minunile săvârșite, Dumnezeu Calea ne arăta;
Bucurați-vă, voi, cei încărcați de roade și de har;
Bucurați-vă, cei ce ne spuneți că mântuirea este lucrul cel mai necesar;
Bucurați-vă, cei ce ne îndemnați la pocăință, iluminare și îndumnezeire;
Bucurați-vă, cei ce ne spuneți să-i aducem lui Dumnezeu o dreaptă cinstire;
Bucurați-vă, cei ce pentru poporul român și pentru lume vă rugați;
Bucurați-vă, cei ce pământul strămoșesc îl apărați;
Bucurați-vă, Fericirile evanghelice agonisind;
Bucurați-vă, cu vorba și cu fapta lui Dumnezeu și aproapelui slujind;
Bucurați-vă, Sfinților Mucenici și Mărturisitori!
Condacul al IV-lea
Odată cu crearea Consiliului Mondial al Bisericilor, Patriarhul Ecumenic, ignorând Crezul ortodox, afirma că ,,țelul fiecărei religii este să îl facă pe om mai bun”, punând astfel Ortodoxia pe același plan cu celelalte religii. Astfel acesta se arăta adept al ecumenismului, erezie care îi cerea Ortodoxiei să renunțe la conceptul de îndumnezeire, în vederea nivelării credințelor. Însă voi știați că Ortodoxia nu ne cheamă să fim doar oameni buni, ci ne ajută să ne mântuim și să ne sfințim, de aceea îi cântați lui Dumnezeu cu mai mult zel: Aliluia!
Icosul al IV-lea
Orice posibil dușman al instaurării regimului comunist și al ecumenismului era întemnițat și astfel peste două milioane de români, dintre care zece mii erau intelectuali, au fost întemnițați. Regimul inuman de exterminare la care ați fost supuși v-a apropiat pe mulți de Dumnezeu și v-a ajutat să vă sfințiți sufletele, pentru care vă cântăm așa:
Bucurați-vă, alese flori ale intelectualității românești;
Bucurați-vă, cei ce ați făcut din închisori obști călugărești;
Bucurați-vă, profesori universitari cu suflete curate;
Bucurați-vă, intelectuali cu conștiințe de Dumnezeu încercate;
Bucurați-vă, studenți și liceeni credincioși;
Bucurați-vă, tineri cu suflet frumos;
Bucurați-vă, bărbați patrioți, plăcuți lui Dumnezeu;
Bucurați-vă, femei vrednice de numele Său;
Bucurați-vă, că frica de chinuri nu vă învingea;
Bucurați-vă, că Hristos împreună cu voi suferea și vă ocrotea;
Bucurați-vă, cei ce ați respins nihilismul și relativismul;
Bucurați-vă, disprețuind ateismul și ecumenismul;
Bucurați-vă, Sfinților Mucenici și Mărturisitori!
Condacul al V-lea
În timp ce comunismul și ecumenismul își dădeau mâna, mistica și ascetica au fost izgonite din facultățile de teologie, 31 de ierarhi au fost scoși din scaun și apoi prigoniți sau uciși, aproape două mii de preoți au fost întemnițați, înlăturând astfel orice obstacol din calea aderării Bisericii Ortodoxe Române la Consiliul Mondial al Bisericilor. Cu lacrimi în ochi v-ați rugat să înceteze prigoana asupra Bisericii lui Hristos cântându-i lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al V-lea
Mult v-ați supărat când ați văzut că Biserica Ortodoxă Română este subjugată de comunism și de ecumenism, iar turma lui Hristos este din ce în ce mai prigonită și mai desacralizată prin învățământul ateu de stat. Când ați fost arestați, ați înțeles că Dumnezeu vă cheamă la o altă slujire, în închisoare, pentru a alina suferințele celor întemnițați, pentru care vă cântăm:
Bucurați-vă, că pe mulți îi catehizați;
Bucurați-vă, că rănile sufletești mângâiați;
Bucurați-vă, rugăciunea lui Iisus învățând;
Bucurați-vă, prin codul Morse, prin perete spovedind;
Bucurați-vă, că Sfânta Liturghie și acolo ați slujit;
Bucurați-vă, că și acolo pe creștini i-ați împărtășit;
Bucurați-vă, că Duhul Sfânt chinurile vă ușura;
Bucurați-vă, că Dumnezeu, prin voi, pe mulți îi mântuia;
Bucurați-vă, cei ce pe Dumnezeu nu L-ați trădat;
Bucurați-vă, cei ce credința v-ați apărat;
Bucurați-vă, că pentru țară și pentru lume vă rugați;
Bucurați-vă, că Duhul Sfânt vă ajuta să vă bucurați;
Bucurați-vă, Sfinților Mucenici și Mărturisitori!
Condacul al VI-lea
Puterea comunistă și ierarhia ecumenistă zădărniceau orice încercare de luptă pentru păstrarea valorilor ortodoxe și a dreptei credințe și astfel peste zece mii de monahi și monahii au fost scoși din monahism. Unii au fost arestați, dar și acolo au continuat despătimirea, iluminarea și îndumnezeirea și au cântat: Aliluia!
Icosul al VI-lea
Arestarea voastră a adus multe pierderi sufletești poporului care, neștiind să lupte cu forțele răului, era din ce în ce mai ușor de atras în cursele vrăjmașului. Rugați-vă acum să avem trezvie, smerită cugetare și discernământ și să ne izbăvim de frică, pentru a nu cădea în cursele necuratului noi, cei ce vă cântăm:
Bucurați-vă, ieromonahi, preoți și diaconi râvnitori;
Bucurați-vă, monahi și schimonahi ajunși în închisori;
Bucurați-vă, cei chemați la dobândirea Duhului Sfânt;
Bucurați-vă, Fericirile evanghelice dobândind;
Bucurați-vă, cei nebuni pentru Hristos;
Bucurați-vă, descoperind al încercărilor folos;
Bucurați-vă, mărturisitori prin faptă și cuvânt;
Bucurați-vă, virtuțile creștinești agonisind;
Bucurați-vă, că unii chinuitori își cereau iertare și se pocăiau;
Bucurați-vă, că de răbdarea voastră se minunau;
Bucurați-vă, că temnițele în mănăstiri le-ați transformat;
Bucurați-vă, cei ce ați predicat, ați convertit, ați botezat, ați miruns, ați tuns în monahism și ați dezlegat;
Bucurați-vă, Sfinților Mucenici și Mărturisitori!
Condacul al VII-lea
Înțelegând că adevărata prigoană era împotriva lui Hristos, ați trăit în închisori asemenea creștinilor din primele veacuri creștine, respectând poruncile evanghelice, iubind pe Dumnezeu pe aproapele și cântând: Aliluia!
Icosul al VII-lea
Mult s-au ostenit torțioarii să vă învrăjbească între voi ori să vă determine să faceți lucruri potrivnice iubirii lui Dumnezeu, însă voi v-ați arătat puternici în ispite, pentru care vă cântăm:
Bucurați-vă, că unii pentru alții vă rugați;
Bucurați-vă, că pentru biruința fiecăruia vă bucurați;
Bucurați-vă, căci gândurile unii altora vi le-ați mărturisit;
Bucurați-vă, căci în Trupul lui Hristos v-ați altoit;
Bucurați-vă, înțelegând rostul suferinței;
Bucurați-vă, înmulțind flăcările credinței;
Bucurați-vă, că Hristos vă pregătea pentru veșnica bucurie;
Bucurați-vă, că El a primit a voastră mucenicie;
Bucurați-vă, că hrană și medicamente unii altora v-ați dat;
Bucurați-vă, căci credința în Dumnezeu v-a ajutat;
Bucurați-vă, că nădejdea în El v-a înaripat;
Bucurați-vă, că iubirea lui Dumnezeu și a aproapelui v-a încununat;
Bucurați-vă, Sfinților Mucenici și Mărturisitori!
Condacul al VIII-lea
44 de închisori și 72 de lagăre de muncă silnică s-au înființat pentru umilirea și exterminarea deținuților politici români și a celor mai buni ortodocși, care s-ar fi putut împotrivi comunismului, ateismului și ecumenismului cu vorba și cu fapta. Însă voi îi priveați cu milă pe cei care făceau voia celui viclean și nu știau să cânte: Aliluia!
Icosul al VIII-lea
Multe și mari erau umilințele la care ați fost supuși mai ales la închisorile de reeducare, în vederea desacralizării forțate, și la cele în care se dorea exterminarea voastră. Cu toate acestea, ați găsit puterea de a le răbda pentru Hristos, de a vă înnobila suferința prin cugetare la Patimile Mântuitorului, prin poezii scrise pe coji de săpun, prin rugăciuni curate ori prin răspândirea învățăturilor creștine.
Cei ce ați făcut din suferință scară spre Rai, rugați-vă să ne izbăvească Dumnezeu de frică și de deznădejde și să ne dea curajul mărturisirii lui Hristos și nouă, celor care vă cântăm:
Bucurați-vă, voi, cei ce chinuri groaznice ați răbdat;
Bucurați-vă, cei ce reeducarea n-ați acceptat;
Bucurați-vă, cei ce pe unii chinuitori i-ați ajutat să se mântuiască;
Bucurați-vă, cei salvați de la moarte prin minune dumnezeiască;
Bucurați-vă, cei ce compromisul ați respins;
Bucurați-vă, cei prin care Dumnezeu a învins;
Bucurați-vă, cei ce ați cântat cu mult curaj: Hristos a înviat!
Bucurați-vă, suferințele nu v-au îngenuncheat;
Bucurați-vă, voi, cei bătuți, umiliți și uciși pentru numele său;
Bucurați-vă, că moartea în față o aveați mereu;
Bucurați-vă, cei ca aurul în topitorie încercați;
Bucurați-vă, cei în gropi comune, fără cruce îngropați;
Bucurați-vă, Sfinților Mucenici și Mărturisitori!
Condacul al IX-lea
Unii dintre voi ați reușit să vă ascundeți în locuri izolate, alții ați trăit în mijlocul lumii urmăriți, marginalizați și compromiși. Unii ați preferat nebunia pentru Hristos, alții ați ales viața pustnicească pentru a cânta în liniște lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al IX-lea
Multă înțelepciune ați arătat cei care ați reușit să scăpați măcar pentru un timp de furia slugilor lui Antihrist care se dezlănțuia în închisorile comuniste. Voi L-ați slujit în taină pe Hristos prin rugăciuni pentru țară și pentru lume, prin scrieri, prin mărturisire directă sub masca nebuniei pentru Hristos, prin minuni care sfidau minciuna ateistă, prin profeții, prin ajutarea aproapelui în mod discret, pentru care vă cântăm:
Bucurați-vă, cei compromiși ori marginalizați;
Bucurați-vă, cei pe care Hristos îi consideră prieteni și frați;
Bucurați-vă, cei ce mii de creștini ați împărtășit;
Bucurați-vă, cei ce zeci de scrieri ați alcătuit;
Bucurați-vă, misionari ce ucenici vrednici ați format;
Bucurați-vă, cei ce pe călăi nu v-ați răzbunat;
Bucurați-vă, cei ce ați urât păcatul și ați iubit pe păcătos;
Bucurați-vă, cei ce ați mustrat cu asprime vinderea lui Hristos;
Bucurați-vă, că pe cei ce cădeau în compromisuri îi plângeați;
Bucurați-vă, că frica de chinuri o dezaprobați;
Bucurați-vă, cei ce uciderea savanților creștini ați demascat;
Bucurați-vă, cei ce ideologizarea culturii ați înfierat;
Bucurați-vă, Sfinților Mucenici și Mărturisitori!
Condacul al X-lea
Pentru rugăciunile voastre și ale celor care s-au rugat pentru voi, Dumnezeu v-a eliberat pe cei care ați supraviețuit, după ani grei de închisoare. Mulțumindu-I lui Dumnezeu pentru toate, ați cântat cu bucurie: Aliluia!
Icosul al X-lea
Îi mulțumim și noi lui Dumnezeu că v-a redat libertatea pentru a da mărturie despre cele îndurate de toți cei prigoniți pentru Hristos și cu dragoste vă cântăm:
Bucurați-vă, că unii dintre voi ați supraviețuit;
Bucurați-vă, cei care despre chinurile din închisori ați mărturisit;
Bucurați-vă, că Dumnezeu v-a fost Calea, Adevărul și Viața;
Bucurați-vă, mireni care în închisori v-ați sfințit viața;
Bucurați-vă, cei ce ați devenit monahi și cei care v-ați retras în pustie;
Bucurați-vă, cei trecuți la Domnul prin tăinuită mucenicie;
Bucurați-vă, jertfe la picioarele Mântuitorului;
Bucurați-vă, preoți și monahi care ați slujit din nou poporului;
Bucurați-vă, cei de Dumnezeu cercetați;
Bucurați-vă, cei ce pocăința noastră o așteptați;
Bucurați-vă, cei ce ne învățați să-i iertăm pe vrăjmașii noștri mereu;
Bucurați-vă, cei ce ne spuneți să ne împotrivim vrăjmașilor lui Dumnezeu;
Bucurați-vă, Sfinților Mucenici și Mărturisitori!
Condacul al XI-lea
Ați observat cu durere că, deși iubirea față de Dumnezeu și de aproapele s-a răcit, erezia ecumenistă ia amploare, în numele iubirii dintre confesiuni! Ați văzut cu durere că Biserica Ortodoxa Româna a aderat la Consiliul Mondial al Bisericilor și că mai întâi s-a pus problema unirii dintre romano-catolici și ortodocși, iar apoi chiar unirea tuturor religiilor! Iar Hristos, pentru care voi v-ați jertfit, este considerat asemenea celorlalte zeități păgâne! Ați văzut cum Patriarhul Ecumenic consideră că tainele mai multor confesiuni sunt valide. Ați văzut cum crucile ortodoxe de pe multe biserici sunt înlocuite cu crucea lui Baphomet și că au apărut chiar icoane cu semne oculte. Ați văzut că au loc slujbe ale ortodocșilor împreună cu cei de alte confesiuni. L-ați văzut chiar și pe Papa rugându-se împreună cu Patriarhul nostru. Ați văzut cum celelalte confesiuni sunt considerate biserici. Ați văzut cum, din aproape în aproape, se pregătește lepădarea de Hristos, închinarea la Antihrist și acceptarea peceții acestuia. Chiar cu prețul vieții, v-ați opus desacralizării poporului român, ați mărturisit adevărul, ați catehizat, ați mustrat și i-ați cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al XI-lea
Mare este Dumnezeu întru voi, Cuvioșilor Mucenici și Mărturisitori! Dar multe și mari păcate apasă asupra acestui popor care s-a îndepărtat de Dumnezeu! Mari sunt ispitele care s-au abătut asupra Bisericii lui Hristos și a ierarhilor care o conduc! Aproape toți ne-am abătut de la calea mântuirii, și cler și popor, stârnind mânia lui Dumnezeu prin păcate din ce în ce mai grozave. Rugați-vă lui Dumnezeu să mai îngăduie timp de pocăință acestei țări, lumii și nouă, celor care vă cântăm:
Bucurați-vă, cei ce din ceruri ne vegheați;
Bucurați-vă, cei care sunteți ai lui Hristos prieteni și frați;
Bucurați-vă, cei ce vindecați trupurile și sufletele noastre;
Bucurați-vă, cei ce ne binecuvântați cu sfintele voastre moaște;
Bucurați-vă, că mirul izvorât din ele ne întărește credința;
Bucurați-vă, rugându-vă ca, în lupta cu răul, să aflăm și noi biruința;
Bucurați-vă, comori de mare preț ale Ortodoxiei;
Bucurați-vă, cei ce ați sfințit pământul României;
Bucurați-vă, mari protectori în primejdii pentru tot sufletul creștinesc;
Bucurați-vă, mari mijlocitori ai celor care vă cinstesc;
Bucurați-vă, sfinților cunoscuți și necunoscuți;
Bucurați-vă, mari ocrotitori ai celor triști și abătuți;
Bucurați-vă, Sfinților Mucenici și Mărturisitori!
Condacul al XII-lea
Cădem cu umilință în fața lui Dumnezeu și Îi cerem iertare pentru că nu știm să cinstim cum se cuvine nici demnitatea de creștini, nici jertfa voastră. Vă cerem iertare pentru nepăsarea și indiferența noastră față de voi și pentru că adeseori am aplecat urechea la clevetirile celor care încearcă să ne micșoreze evlavia față de voi. Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru că v-a ajutat să vă înmulțiți talanții și să vă sfințiți sufletele și trupurile. Îi mulțumim, de asemenea, că v-a ajutat să ne fiți modele de credință, de nădejde și de iubire adevărată față de aproapele și față de Dumnezeu și Îi cântăm: Aliluia!
Icosul al XII-lea
Cu ce cuvinte vom cinsti curajul vostru de a mărturisi adevărul, în ciuda bătăilor, înfometărilor, carcerei și a disprețului la care ați fost supuși? Cu ce îndreptățire ne vom înfățișa înaintea lui Dumnezeu noi, cei care nu prețuim cum se cuvine profețiile voastre, deși vedem că acestea se împlinesc? Rugați-vă lui Dumnezeu să ne izbăvească de mândrie, de trufie, de slavă deșartă și de ignoranță pentru a asculta măcar acum sfaturile primite, și, pocăindu-ne, să vă cântăm:
Bucurați-vă, cei ce de erezie ne ocrotiți;
Bucurați-vă, că ne învățați să fim demni, dar smeriți;
Bucurați-vă, cei ce la lupta cu patimile sufletești și trupești ne chemați;
Bucurați-vă, că să fugim de pecetea antihristică ne îndemnați;
Bucurați-vă, cei ce alte vremuri de mucenicie ați profețit;
Bucurați-vă, că la pocăință, post, milostenie, rugăciune și trezvie, ne-ați povățuit;
Bucurați-vă, că Rugăciunea lui Iisus și Tatăl nostru să repetăm ne învățați;
Bucurați-vă, că la Spovedanie și la Împărtășanie ne chemați;
Bucurați-vă, cei ce ați mustrat decadența, tăcerea și compromisul;
Bucurați-vă, demascând ateismul, convenționalismul și ecumenismul;
Bucurați-vă, cei ce ați descoperit adevărata fericire;
Bucurați-vă, călăuzindu-ne spre îndumnezeire;
Bucurați-vă, Sfinților Mucenici și Mărturisitori!
Condacul al XIII-lea
Ne închinăm cu evlavie Preasfintei Treimi și-I mulțumim pentru ajutorul dat în lupta cu forțele răului și pentru darurile date vouă, Sfinților Noi Mucenici și Mărturisitori, spre slava Sa, spre cinstirea voastră și spre ajutorul nostru.
Ne închinăm și-i mulțumim Preasfintei Născătoare de Dumnezeu care, prin voi ne-a încurajat să-i iertăm pe dușmanii noștri, dar să ne apărăm cu prețul vieții Ortodoxia, mustrându-i și catehizându-i pe dușmanii lui Hristos care luptă pentru a ne despărți de El.
Mulțumim Tuturor Sfinților care v-au fost modele, v-au ocrotit și v-au ajutat pe drumul mântuirii.
O, Sfinților Noi Mucenici și Mărturisitori, prieteni de nădejde al Mântuitorului, rugați-l pe Dumnezeu să ne ajute şi pe noi, cei ce vă cinstim, să facem cu bucurie voia Sa, ca, mântuindu-ne, să cântăm în veci: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori)
Icosul I
Preasfântă Treime, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, Sfinte Ierarhii de Sfinți Îngeri, Tuturor Sfinților, ajutați-ne să găsim cuvinte potrivite pentru a-i cinsti pe cei care, în vremurile de prigoană a Ortodoxiei, L-au mărturisit pe Hristos chiar cu prețul vieții și să le cântăm așa:
Bucurați-vă, alese flori ale Ortodoxiei;
Bucurați-vă, purtând cu demnitate Crucea României;
Bucurați-vă, cei ce prin a voastră jertfă pe Dumnezeu L-ați slăvit;
Bucurați-vă, cei ce pământul românesc l-ați sfințit;
Bucurați-vă, cei trecuți prin focul suferinței;
Bucurați-vă, cei ce ați băut cupa umilinței;
Bucurați-vă, cei ce Calea, Adevărul și Viața ați aflat;
Bucurați-vă, cei ce la rezistență spirituală Hristos v-a chemat;
Bucurați-vă, preoți arestați ai Bisericii lui Dumnezeu;
Bucurați-vă, monahi schingiuiți și uciși pentru numele Său;
Bucurați-vă, pietre tari în Biserica lui Hristos;
Bucurați-vă, creștini adevărați cu suflet frumos;
Bucurați-vă, Sfinților Mucenici și Mărturisitori!
Condacul I
Celor ce în vremurile din urmă s-au arătat vrednici Mucenici și Mărturisitori ai lui Hristos, veniți să le aducem cântări de laudă și de mulțumire așa: Bucurați-vă, Sfinților Mucenici și Mărturisitori!
Rugăciune
O, Sfinților Noi Mucenici și Mărturisitori, primiți această rugăciune a noastră și rugați-vă lui Dumnezeu pentru apărarea noastră de Antihrist, de demoni și de dușmanii văzuți și nevăzuți, de patimile sufletești și trupești și de toată lucrarea necurată!
Rugați-vă Preasfintei Treimi pentru a ne feri de cele șapte păcate de moarte, adică de mândrie, zgârcenie, desfrânare, lăcomie, mânie, invidie și lene. Cei ce ați deplâns înmulțirea patimilor și a urii, rugați-vă să fim feriți de păcatele strigătoare la cer, care atrag mânia lui Dumnezeu, adică de ucidere, sodomie, asuprirea săracilor și de oprirea pe nedrept a plății lucrătorilor. Rugați-vă să fim feriți de păcatele împotriva Sfântului Duh și de păcate străine! Rugați-vă să ne ajute Dumnezeu să dobândim cele șapte virtuți creștinești, adică smerenie, milostenie, curăție cumpătare, îndelungă răbdare, blândețe și hărnicie și să păstrăm cu sfințenie valorile acestui popor.
Mijlociți înțelepciune tuturor conducătorilor lumești și bisericești pentru a ne călăuzi pe căile mântuirii în deplină ascultare de Dumnezeu și de poruncile Lui.
Rugați-vă lui Dumnezeu să izbăvească Biserica Ortodoxă de ecumenism și de orice altă erezie pierzătoare de suflete.
Așa, Sfinților Mucenici și Mărturisitori, mijlociți-ne ajutor pentru a dobândi credință neîndoielnică, nădejde statornică, dragoste mântuitoare și Darurile Preasfântului Duh.
Preasfântă Treime, pentru rugăciunile Sfinților Noi Mucenici și Mărturisitori ceartă, leagă și alungă-l pe Antihrist și orânduiește cele de folos pentru Biserica Ta, pentru poporul român și pentru noi. Dăruiește-ne nouă înțelepciunea și curajul de a mărturisi dreapta credință cu vorba și cu fapta, iartă mulțimea păcatelor noastre și ne miluiește pe noi. Amin.
Sora Pelaghia
Sfântul Sofronie de la Essex: Nu fi trist pentru nimic și nu te îngrijora de nimic…
[…] În ultima noastră suflare, însă, să ne întărim cu gândul că este necesar să trecem prin toate suferințele acestei lumi, ca să cunoaștem mai profund viața Singurului Fiu al lui Dumnezeu pe pământ , pentru a fi capabili să primim viața divină și nestricăcioasă.
Această atitudine a minții reduce intensitatea „suferinței fără sens”, care în iraționalitatea ei este făcută și mai insuportabilă de puterea durerii.
Durerea în sine nu este nicidecum o calamitate. Nu numai că este posibil, ci și necesar să considerăm suferința drept calea către cunoașterea eternă a adevărului, a iubirii, a odihnei, a păcii.
Suntem ființe zidite și știm totul prin comparație. Dacă nu am avea experiență de suferință, nu am cunoaște bucuria iubirii. Și este evident că, cu cât suferințele noastre sunt mai profunde, în sensul lor bun și prudent, cu atât mai deplină va fi iubirea noastră, cu atât mai profundă va fi cunoașterea eternității, cu atât mai înțelept vom primi pacea lui Dumnezeu, cu atât mai aproape ne vom arăta. lui Hristos în Împărăţia Sa.
Mă rog lui Dumnezeu să vă dea de sus adevărata cunoastere a acestei căi, despre care eu în nebunia mea am îndrăznit să vă vorbesc. Cu aceeași cerere mă rog lui Dumnezeu pentru mine. Și sa te rogi la fel pentru mine cu același duh. Și așa vom fi cu toții una în Hristos.
Când sufletul nostru atinge eternitatea, atunci multe dintre patimile noastre vor dispărea și vom fi îndepărtați, departe, de lupta adesea fără rost a oamenilor. Pacea lui Hristos nu trebuie să vă părăsească.
De ce ai nevoie? Ți-a fost teamă că nu vei avea o bucată de pâine sau un acoperiș deasupra capului la bătrânețe? Dar dacă, în orice caz, te mulțumești cu nevoile absolute, adică dacă ai o casă în care să stai, dacă nu îți lipsește pâinea, dacă corpul tău este acoperit, atunci asta îți va fi suficient.
Libertatea minții de răspândirea lumească fără sens și adâncirea ei în teoria lumii divine, apelul la lumea superioară, nostalgia pentru aceasta vor constitui „bucuria” neîncetată a sufletului tău. Atunci bătrânețea devine maiestuoasă, regală, chiar și în mijlocul sărăciei materiale supreme, o adevărată coroană a înțelepciunii.[…]
Fără tensiune excesivă, cu o mișcare firească a duhului tău, privește prin tine toată tragedia lumii, a întregii omeniri și cu duhul roagă-te lui Dumnezeu pentru întreaga lume. Am primit această lecție de la binecuvântatul meu Bătrân [Sfântul Siluan Athonitul].
Iar când rugăciunea îți va veni pentru întreaga lume, ca și pentru tine însuți, abia atunci vei înțelege măreția omului în Dumnezeu, ce înseamnă a fi om, după chipul Persoanelor Divine, și atunci moartea nu te va mai atinge. Lumina veșnică va răsări în tine și vei deveni un copil al lui Dumnezeu.
Atunci nu va mai conta cât veți trăi pe pământ; zece ani sau o zi. Ar fi firesc să ne dăm seama acum că duhul nostru în rugăciune pentru lumea întreagă poate să uite de sine, adică de trup, și să meargă în felul unui al șaselea trup* , fără să simtă în timpul acestei rugăciuni vreun „șoc” » la ieșirea sa din corp.
Mintea cufundată în Dumnezeu, în actul acestei rugăciuni, poate să nu observe că veșnicia se dezvăluie înaintea ei și nu se mai cunoaște pe sine în limitele trupului.
Dar astfel el poate fie să rămână în eternitate, fie să se întoarcă din nou în această lume. Când spiritul nostru părăsește limitele acestei lumi pământești, din atracția pământului, atunci el intră acum în sfera universală și este guvernat de „legile” ingineriei cerești.
Mișcarea sa poate dobândi o viteză, în fața căreia viteza luminii este zero, precum încetineala unei țestoase. Și dacă spiritul nostru este ocupat de Duhul Sfânt, atunci prin acest Duh Divin omul își va asuma asemănarea omniprezenței și omnicunoștinței divine.
Din viețile Sfinților, un exemplu deosebit de strălucit al unei astfel de treceri de la moarte la viață, când sufletul nu își dă seama dacă a trecut sau dacă imensitatea rugăciunii pur și simplu s-a deschis în fața lui,
este Sfântul Serafim. Așa îmi imaginez sfârșitul lui, când stătea în rugăciune.
Prin urmare, nu fii trist pentru nimic și nu-ți face griji pentru nimic.
Nu vă fie teamă să rămâneți bolnav în această viață, chiar și zece ani sau mai mult, nu vă fie teamă să părăsiți nici această viață, pentru că cei care L-au iubit pe Hristos nu mor, după cuvântul Lui de netăgăduit,.
De multe ori le-am spus bătrânilor mei din Franța că bătrânețea este cea mai importantă perioadă a vieții noastre, că apropierea de sfârșit este un proces triumfător, capabil să ne inspire duhul cu speranța unirii cu Hristos, asemănătoare acelei dorințe prin care a ars apostolul Pavel.[…]
Fiecare fenomen al vieții în toate manifestările sale este într-un sens sau altul cuvântul lui Dumnezeu. Și toți am putea extrage continuu noi cunoștințe din contactul nostru cu viața.
Dumnezeu ne îngăduie boli, ne îngăduie să ne întristăm cu una sau alta nepăsări ale fratelui nostru; la fiecare mișcare a duhuluii nostru, a gândului nostru, a inimii noastre, El reacționează în felul Său.
În concluzie, El ne cheamă întotdeauna să ne predăm viețile în întregime Lui, necondiționat, ca singura condiție pentru unirea completă cu El. „Dacă nu murim, nu vom trăi”.
Și iată încă o taină înfricoșătoare : moartea… Momentul morții este ceva respingător pentru fiecare ființă. Duhul omului este indignat de această cruzime și nedreptate.
Dar în acest moment există o mare taină. Este ultimul nostru cuvânt înaintea Lui în căutarea iubirii Lui. În esență, acest moment trebuie să fie pentru noi cel mai important moment din întreaga noastră existență pământească.
Pentru ea trebuie să ne pregătim toată viața. Aceasta este trăire autentică și „educație” autentică. Toate celelalte sunt detalii minore. Fiecare își poate construi viața confortabilă, dar înțelegerea limbajului lui Dumnezeu este dată doar celor care au dragoste autentică pentru Dumnezeu.
Într-un cuvânt, subiectul care ne-a tulburat atât de profund în prezent pentru mine este concentrat într-o poziție mai generală: să ne predăm viețile. „A te ruga pentru fratele tău înseamnă a vărsa sânge”** a spus bătrânul Siluan adică a-ți da viața.
* Vezi cartea Sfântului Sofronie Athonitul „Să-l vedem pe Dumnezeu așa cum este”, p. 263.
** Vezi carteaSfântului Sofronie Athonitul „Sfântul Siluan Athonitul”, p. 55, 76, 253, 303.
Extrase din cartea Sfântului Sofronie Athonitul, „Capitole spirituale”, publicată de Holy Forerunner Manastery Essex England 2021.
https://www.pemptousia.gr/2023/06/agios-sofronios-mi-thlivesthe-gia-tipote-ke-gia-tipote-min-anisichite/
Doamne, pentru rugăciunile noilor sfinți mucenici, miluiește-ne și ne mânuiește pe noi, amin!