Cine nu vrea să fie ecumenist, să iasă afară din el
Oare cum ar fi reacționat Mitropolitul Augustin la un astfel de act, respectiv legiferarea ecumenismului de către Biserică și suprimarea Simbolului de Credință al Bisericii, prin recunoașterea oficială din partea Sinodului ei, a faptului că mai sunt o grămadă de alte Biserici în afară de Biserica Ortodoxă, și că noi am fi doar una dintre aceste Biserici, care de fapt, doar împreună cu celelalte Biserici, printr-un efort de realizare a unității în interiorul CMB, am realiza Biserica Cea Una a Crezurilor…Cred că și morții din morminte se cutremură la o astfel de ,,învățătură”, pe care BOR şi-a însușit-o ca doctrină…
A spus fratele Ioan, la un comentariu precedent, un lucru extrem de important:
,,De ce nu avem curajul să spunem adevărul, că ecumeniștii nu sunt ortodocși, ci sectă sincretistă păgână? Hai să ieșim din alienarea asta și să nu mai spunem de ei ce nu sunt.Să nu mai spunem de ei că sunt ortodocși. Curaj. De ce nu avem curajul să spunem că ortodocși sunt doar cei care nu sunt în comuniune cu ecumeniștii? Trebuie afirmat cu curaj cine este ecumenist și cine ortodox. E riscant pentru mântuirea noastră și a credincioșilor să mai permitem să perpetuăm până la infinit această prostie, confuzie.”
Știți ce nu avem curajul să spunem de fapt?
Că, atât ecumeniștii cât și cei aflați în comuniune cu ei, sunt în erezie…
Iar, dacă cei aflați în comuniune cu ecumeniștii afirmă că nu sunt ecumeniști, trebuie să o demonstreze concret, real, în faptă, prin ieșirea din ,, secta sincretistă păgână”, respectiv ecumenismul.
Căci nu poți să spui că nu ești ecumenist, dar în același timp să fi membru al CMB și în comuniune cu cei care propovăduiesc această erezie și o proclamă oficial ca învățătură de credință a lor… Iar acest lucru îl pot face în mod canonic, fără nici un risc de a greși față de învățătura Bisericii, (ci din contră, fiind lăudați de ea pentru o astfel de atitudine) prin aplicarea Canonului 15 l-ll Constantinopol.
Așadar, pentru cine nu vrea să fie ecumenist, să iasă afară din el. Ce să caute un ortodox ca membru al unei organizații satanice, înfrățit cu sataniști, şamani, păgâni, homosexuali, lesbiene, legiune de eretici ș.a.m.d. Asta caracterizează un cuget ortodox sau asta frizează absurdul, de fapt…
Asta , de fapt , ne este frică să afirmăm, pentru că afirmându-le , în secunda doi pornește mașina de propagandă a ecumeniștilor și împroașcă cu epitete de genul: ia uite, schismaticii, zeloții, talibanii, extremiștii s.a.m.d.
Dar ei nu înțeleg (sau nu vor să înțeleagă, pentru că le încurcă calculele) , că de fapt nu e vorba de habotnicie aici, căci nimeni nu i-a făcut eretici, ci doar i-a ajutat să conștientizeze că un ortodox este membru al Bisericii, nu și membru al CMB, adică este doar ortodox, nu și ecumenist…
Pentru că statutul de ecumenist (de membru al CMB și unit/în comuniune cu cei care propovăduiesc ecumenismul/erezia), îți oferă statutul unei persoane care și-a însușit și acceptă doctrina respectivei grupări.
Altfel nu are nici un sens apartenența la acea grupare, doar în măsura în care și ortodoxul (cel cu cuget ortodox) are credința că sintagma -unitate în diversitate- este valabilă. Doar că,în această ipostază, el nu mai cugetă ortodox, ci curat ecumenist, căci acesta este fundamentul sau esența ecumenismului -unitate în diversitate…
Deci, dacă vrei să fi ortodox, așa cum pretinzi că ești, de ce stai în erezie, ce cauți într-o grupare eretică, membru al ei? Te-au băgat alții? Nu-i nimic! Dacă nu ești de acord, nu te ține nimeni cu forťa să stai acolo…
Atenție!
Pentru faptul că ecumeniștii din Biserică ne-au băgat în erezie, fără voia noastră, este vina/păcatul lor…
Dar pentru faptul că noi nu vrem să ieșim din erezie,al cui păcat este?!?
Obs.:vorbim aici de oamenii care conștientizează aceste lucruri, și care ,pentru că au știut și n-au făcut, vor răspunde și pentru cei care n-au știut și de aceea n-au făcut, pentru că Dumnezeu le-a dat să știe ca să spună și la alții…Din dragoste și din lipsa egoismului…
Concluzie: Unii consideră acest gen de abordare, o exagerare… Eu spun: dacă în Biserică nu se vorbesc aceste lucruri, cum putem avea pretenția ca ele să fie conștientizate? Sau: cine, dacă vede un om bolnav sau aflat într-o primejdie, nu încearcă să-l ajute, să-i spună că acolo e un bai, să-l avertizeze? Doar dacă e nepăsător, indiferent sau rău intenționat, nu?…
Sper ca în nota asta să fie înțelese cele scrise aici…
Doamne ajută!
Iona