Imediat după 1989, s-a pus problema schimbării rectorului Universității Babeș-Bolyai. Urma să fi ales un altul. Au fost diverse propuneri, precum că ar trebui să fie un om cunoscut, popular în orașul de pe Someș. Atunci, un hîtru a propus: îl alegem pe Lulu, pentru că nimeni nu e mai cunoscut și mai apreciat în urbe. Așa și era.
Cine era Lulu? Un pesonaj mic de statură pe care îl întîlneai unde nu gîndeai. Toată lumea îl privea cu simpatie. Pe toți îi aborda cu celebra vorbă: Mă ceacanăule, dă-mi un leu de tri. Petrecea multă vreme în mediul bisericesc. Și-a sfîrșit viața la Sfintele Slujbe, în paraclisul Seminarului Teologic. Ierarhul de atunci, ÎPS Bartolomeu, s-a îngrijit de cele necesare și el însuși a săvîrșit Slujba Înmormîntării. Frumoasă pildă, apreciată de toată lumea.
Ce nu s-a împlinit după 1989, s-a petrecut în anii din urmă. Urmașul lui Lulu, epigonul David Daniel, a ajuns rector al Universității, iar de puțină vreme a fost numit ministru la Învățămînt. O mediocritate cît Himalaia! Nu e zi lăsată de la Dumnezeu ca Lulu acesta să nu iasă cu niște idei năstrușnice despre ce vrea el să facă, spre distrugerea Învățămîntului romanesc. Te și miri cînd are vreme să clocească atîtea tîmpenii. De fapt, le clocesc alții, el doar și le asumă. Există un plan diabolic cu reducerea orelor la diferite discipline. Istoria Romanilor trebuie înlăturată, pentru ca generațiile viitoare să nu cunoască trecutul și să nu știe încotro ne îndreptăm. Eminescu a fost înlăturat din programe, cum au hotărît cei de la Elivizăl. Lulu, cel de dinainte, n-ar fi făcut asemenea fărădelegi. Le face Lulu de-acum, rău și prost, nu simpatic, cum era cel dintîi.
Presbiter Iovița Vasile