Peștera de tâlhari

Expresia ,,peșteră de tâlhari” poate avea atât sens propriu, cât și sens figurat. Dacă manifestăm dispreț față de tâlhăria de cele materiale, trebuie să manifestăm dispreț și față de tâlhăria de suflete.

În schimb, expresia ,,urâciunea pustiirii”, are doar sensuri figurate care poate desemna prezența duhurilor rele atât la nivel individual, cât și la nivel mondial, prin ocuparea locului cuvenit lui Dumnezeu.

Deci, când veţi vedea urâciunea pustiirii ce s-a zis prin Daniel proorocul, stând în locul cel sfânt – cine citeşte să înţeleagă – ( Matei, 24, 15)

Se cuvine să arătăm cu degetul mai întâi spre noi înșine pentru a vedea ce fel de gânduri se cuibăresc în inimile noastre, ce fel de învățături și influențe am preluat din cultura antihristică, cum ne folosim talanții încredințați, ce fel de gânduri avem față de Dumnezeu și față de aproapele. Teoria lui Darwin despre descinderea omului din maimuță precum și alte teorii mincinoase au smintit multe suflete și au creat omului impresia că știința și religia creștină se bat cap în cap. Se observă din ce în ce mai clar că atunci când știința și arta nu sunt puse în slujba lui Dumnezeu, ajung în slujba necuratului! Iar aceste lucruri trebuie să ne îngrijoreze și să nu permitem urâciunii pustiirii să ne influențeze. Știința și arta pot fi puse în slujba lui Dumnezeu, dar vrăjmașul mântuirii noastre pervertește tot ce atinge.

Prin Taina Botezului, trupurile noastre au fost transformate în mădulare ale lui Hristos. Cu aceste trupuri ni se cere să lucrăm Poruncile divine și să facem voia lui Dumnezeu. Voia lui Dumnezeu, nu voia necuratului!

Au nu ştiţi că trupurile voastre sunt mădularele lui Hristos? Luând deci mădularele lui Hristos le voi face mădularele unei desfrânate? Nicidecum! (Corinteni, I, 6, 15)

Sau nu ştiţi că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt care este în voi, pe care-L aveţi de la Dumnezeu şi că voi nu sunteţi ai voştri? Căci aţi fost cumpăraţi cu preţ! Slăviţi, dar, pe Dumnezeu în trupul vostru şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu. (Corinteni, I, 6, 19-20)

Dacă duhurilor căzute, le permitem să ne influențeze gândul, vorba și faptele, atunci Duhul Sfânt Se retrage, iar noi devenim peșteri de tâlhari ai patimilor care ne pot răpi mântuirea!  Așa cum spunea Sfântul Serafim de Sarov, ,,scopul viețuirii creștine este dobândirea Duhului Sfânt.” Practic, este vorba despre o luptă a noastră pentru a deveni mădulare ale lui Hristos, raportându-ne mereu la poruncile divine și temple ale Duhului Sfânt prin sfințirea propriei vieți. Dacă nu înțelegem că ne aflăm într-o luptă permanentă cu duhurile rele, atunci nu luptăm cu ele, ci intrăm în hora lor… Și e vai de sufletele noastre dacă nu pricepem care sunt tâlharii de suflete, adică duhurile rele, și care sunt gândurile bune, inspirate de Dumnezeu!

Lucrurile pot degenera și în locurile speciale, destinate slujirii lui Dumnezeu, adică în biserici, așa cum a observat Însuși Mântuitorul:

Şi a intrat Iisus în templu şi a alungat pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în templu şi a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor care vindeau porumbei. Şi a zis lor: Scris este: „Casa Mea, casă de rugăciune se va chema, iar voi o faceţi peşteră de tâlhari!”  (Matei, 21, 12-13)

Dacă nu ne supraveghem gândurile, vorbele și faptele, în loc să fim temple ale Duhului Sfânt,  devenim peșteri de tâlhari, capabili de orice fărădelege! Dacă deturnăm scopul inițial pentru care au fost create lăcașurile de cult ortodoxe, casele de rugăciune a lui Dumnezeu, de asemenea comitem un sacrilegiu.

O problemă delicată care tinde să ia amploare este pătrunderea unor influențe lumești în lăcașurile ortodoxe destinate rugăciunii. Dacă Hristos a spus ,,Casa Mea, casă de rugăciune se va chema”, apoi așa trebuie să rămână! Casă de rugăciune, nu sală de spectacole! Un loc în care Hristos Își impune regulile, nu oamenii stăpâniți de patimi! Oamenii trebuie să intre în casa lui Dumnezeu cu frică, cu credință și cu evlavie, nu cu pretenția ca preotul să facă ce vor ei!

Oamenii stăpâniți de patimi trebuie chemați la pocăință dacă îi propun preotului spurcarea lăcașurilor de cult! Pur și simplu! Așadar, nu au ce căuta în biserică jucării pe scaune și împrejurul cristelniței cu prilejul Botezului unui copil! Toți participanții trebuie să înțeleagă sensul profund al Tainei Botezului și să se implice sufletește mai mult decât material. Dacă cristelnița este prea împodobită cu flori mai ales în interior, atunci preotul va avea, probabil, grijă să nu strice aranjamentul floral și va prefera Botezul prin… stropire! La săvârșirea acestei Taine, este importantă apa sfințită, nu aranjamentul floral! Părinții și nașii trebuie să înțeleagă acest lucru. Iar preotul trebuie să fie atent doar la Botezul ortodox prin întreita afundare! Atât!

Pentru ca lăcașurile de cult ortodoxe să rămână case de rugăciune ale lui Hristos, trebuie să aibă alte tipuri de podoabe și anume: cruci ortodoxe, icoane ortodoxe, Sfinte Liturghii ortodoxe, Sfinte Taine ortodoxe și învățături ortodoxe, neatinse de erezii.

Dumnezeu să ne ajute pe toți să facem voia Sa! Amin.

Prof. Lucreția P.

4 comentarii la „Peștera de tâlhari

  1. andrei spune:

    Părintele Vasile Novikov – Cutremurător!

    https://www.youtube.com/watch?v=4FL9JXKTS8U

  2. Gabriela Naghi spune:

    Cu smerenia şi tăcerea potolim mânia
    Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul

    – Gheronda, cum poate cineva să-şi potolească mânia?

    – Mânia o potolim cu smerenia şi cu tăcerea. De ce spunem că şarpele este înţelept? Deşi are o armă puternică, otrava, cu care poate să ne facă mult rău, totuşi atunci când aude un zgomot cât de uşor, îndată pleacă; n-o înfruntă făţiş, ci se retrage din faţa mâniei. Tot astfel şi tu, dacă cineva îţi spune vreun cuvânt şi te jigneşte, să nu-i răspunzi. Dacă taci, îl dezarmezi pe celălalt. Odată la Colibă, Dikas, motanul cel mare, a văzut o broscuţă şi s-a dus să o lovească, aceea însă nu s-a mişcat deloc. Atunci Dikas a lăsat-o şi a plecat. Broscuţa cu tăcerea şi cu… smerenia ei l-a biruit. Dacă s-ar fi mişcat puţin, Dikas ar fi sărit asupra ei şi ar fi dat în ea ca într-o tobă.

    – Atunci când eu şi o altă maică nu cădem de acord într-o anumită privinţă şi fiecare ţine la părerea ei, ajungem la impas şi mă enervez.

    – Ascultă, una din voi trebuie să se smerească şi să cedeze; altfel nu se poate. Dacă doi oameni vor să treacă un lemn lung printr-o uşă mică, trebuie ca unul să dea înapoi, ca să intre mai întâi celălalt. Altminteri, nu vor putea să treacă. Când fiecare insistă în părerea sa este ca şi cum s-ar lovi cremenea de piatră şi ar sări scântei. Farasioţii[1], când cineva insista în părerea lui, spuneau: „Haide, să fie capra a ta şi ţapul al meu”[2]. Şi astfel evitau cearta. În tot cazul, cel care cedează, câştigă, deoarece se lipseşte de ceva, face o jertfă, iar asta îi aduce bucurie şi pace.

    – Cum stau lucrurile atunci când cineva se poartă corect în afară şi cedează în faţa celuilalt, dar înlăuntrul său se împotriveşte?

    – Aceasta înseamnă că înlăuntrul său mai trăieşte încă omul cel vechi şi se luptă cu el.

    – De ce însă, Gheronda, deşi se poartă corect, nu are pace înlăuntrul său?

    – Cum să ai pace? Ca să aibă omul pace, şi lăuntric trebuie să aibă o aşezare duhovnicească bună. Atunci pleacă mânia, neliniştea şi vine în om pacea lui Dumnezeu. Iar atunci când vine pacea în sufletul său, face să dispară fumul mâniei, se curăţesc ochii sufletului şi vede limpede. De aceea Hristos numai despre cei „făcători de pace” spune că „fiii lui Dumnezeu se vor chema”[3].

    [1] Locuitorii din ţinutul Farasa din Capadocia, locul de unde Stareţul Paisie era originar.

    [2] Din cauză că este productivă, capra valorează mai mult decât ţapul.

    [3] Matei 5, 9.

    Extras din Patimi și virtuți – Cuviosul Paisie Aghioritul, Editura Evanghelismos.

  3. Gabriela Naghi spune:

    Nu ai niciun folos dacă te mâhnești
    Sfântul Cuvios Iosif Isihastul

    Vino, buna și iubita mea soră, vino și iarăși vom mângâia necazurile tale. Tu crezi că glasul tău nu a ajuns numaidecât la sfinți, la Maica Domnului, la Hristos. Dar, înainte chiar de a striga tu, sfinții s‑au și repezit să-ți ajute, cunoscând ca îi vei chema în ajutor și vei cere apărarea lor cea de la Dumnezeu. Tu însă, nevăzând dincolo de cele ce se văd și necunoscând că Dumnezeu conduce lumea, vrei ca cererea ta să se împlinească de îndată, ca fulgerul. Nu este așa.

    Domnul cere de la tine răbdare. Vrea ca tu să arăți credința ta. Nu este suficientă rugăciunea pe care o spune cineva ca un papagal. Trebuie ca iubirea să fie împreună‑lucrătoare la cele pe care le conține rugăciunea, și apoi trebuie să înveți să aștepți.

    Când, rugându-te și cerând de la Dumnezeu ceva, ajungi la deznădejde, atunci este aproape de tine împlinirea cererii. Hristos vrea să vindece vreo patimă ascunsă din tine, de aceea amână împlinirea cererii. Dacă primești mai repede decât te aștepți tu, patima ta rămâne nevindecată. Dacă aștepți, primești și ceea ce ai cerut și vindecarea patimii. Și atunci te vei bucura cu bucurie mare și vei mulțumi cu căldură lui Dumnezeu, Care pe toate le zidește cu înțelepciune și le face spre folosul nostru.

    Nu ai niciun folos, deci, dacă te mâhnești, dacă te superi, dacă spui cuvinte grele. Trebuie să-ți închizi gura. Nimeni să nu înțeleagă ce ai tu. Să iasă abur pe ochi, nu pe nas. Să nu oftezi, pentru a te ușura, zice‑se, ci să te liniștești. Prin așteptare și îndelungă-răbdare vei arde pe diavol.

    Eu – martor îmi este Domnul, Cel ce pierde pe toți cei care rostesc minciuni – mult m-am folosit din ceea ce îți spun acum. Atât de mari și grele erau ispitele încât credeam că de durere o să-mi iasă sufletul precum fumul pe horn. Și totuși, după ce trece încercarea, vine atâta mângâiere, ca și când ai fi în rai, fără trup. Te iubește Hristos, te iubește Maica Domnului, te laudă Sfinții, Îngerii se minunează de tine. Vezi câte bunătăți aduc ispitele și necazurile? Dacă vrei să vezi, să guști și tu iubirea lui Hristos, îndură ceea ce vine asupra ta. Nu în ceea ce-ți place ție, ci în ceea ce vrea Domnul să te încerce. Nimic din ceea ce facem noi de bună voie nu este atât de folositor cât este ceea ce ne trimite Domnul fără încuviințarea noastră. Atunci când încercarea va trece te vei umple de bucurie. Aceasta este calea adevărată, sora mea, și cel care îți scrie dă mărturie de adevăr din propria lui experiență.

    Îndrăznește, deci, și te întărește în Hristos Domnul, îndurând tot ceea ce vine asupra ta, primind, împreună cu durerea, pacea și harul lui Dumnezeu.

    Păstrează-ți suflețelul cu tărie, gândind că șchiopii și leproșii nu pătrund la aceste bunuri. De aceea ne lasă ispitele Domnul, ca să ne curățim de toate prejudecățile. Acestea sunt săpunul și lespedea pe care lovindu-ne întruna, ne albește. De aceea este nevoie să ne silim puțin aici, pentru că se apropie ceasul. Să păstrezi scrisorile pe care ți le trimit, să le ai atunci când ești încercată de necazuri.

    Sursa: Gheron Iosif, Mărturii din viața monahală II, Editura Bizantină

  4. Felix spune:

    De ce ne cer să stingem luminile?
    Prof. Dolores Cahill ne lumineaza prin dezvaluirea Agendei 21.

    După „criza sanitară”, Agenda 21 continuă punerea sa în aplicare cu sicriul „crizei energetice”.
    Aici, în Grecia, totul merge bine, subiecții sunt obedienti, deoarece guvernul neo-globalist are institutia Bisericii ca aliat permanent.
    Ierarhia este întotdeauna pe primul loc în combinageala cu guvernul pentru a inaugura „inocent” și „binevoitor” noile măsuri de subminare a libertății noastre, astfel încât să rămânem mereu încrezători, ușor de dus de nas și receptivi la autoritarismul guvernului.
    Dar nimic nu este așa cum pare.
    În spatele tuturor scenariilor teatrelor pe care le-am văzut și le vom vedea, în spatele tuturor crizelor artificiale scopul lor este CONTROLUL.

    Mitropolitul Ignatie, după intervențiile sale în spațiul public pentru a declara sprijinul său și al ierarhiei Bisericii in folosul guvernului pentru pregătirile m-ARN și „măsurile de sănătate”, a apărut pe SKAI pentru a afirma că va intrerupe iluminatul in biserici pentru a da mesajul că împreună putem face față „crizei energetice”!:

    „Am făcut ceva, în principal pentru a da un mesaj, nu pentru a rezolva problema.
    Asa ne am gandit.
    Nu vom avea in mare parte aprinse becurile în biserici.
    Este foarte simplu.
    Putem face acest lucru.
    Îmi veți spune, oare așa se rezolvă problema energetică?
    Nu, dar cu toții ne mobilizam și dăm un mesaj.
    Acum ne confruntam cu toții cu o situație care a apărut și știm cu toții cauzele” (rușii n.n.).

    Problema energiei nu este rezolvată, ne spune mitropolitul, dar să estompăm lumina electrica, astfel încât să putem simți că saritura in apă o facem „împreună”.
    „Împreună” am putea demonstra, așa cum se întâmplă în alte țări, să ieșim din NATO extrăgându-ne
    dintr-un război murdar al intereselor anglo-saxone, caci acesta va fi un „lucru rău daca vom fi împreună”.
    „Lucrul bun împreună” nu este să credem că rezolvam ceva, când, de fapt, facem o saritura în apă și ne lovim „toți cu capul de stânci”!

    Și totuși. Aceste propuneri stupide nu au niciun efect și nu au niciun sens.
    „Mesajul” a fost dat.
    Iar mesajul nu este, desigur, că „împreună putem face ceva”, ci că „împreună vom sta din nou liniștiți, astfel încât guvernul să ne rationalizeze iluminatul (electric)”, si pe care, desigur, il vom absolvi de orice responsabilitate!
    De fapt, ceva foarte interesant, pe care îl vedem repetat de mulți mitropoliți care apar adesea pe canale TV, este că ne spun despre miile de porții zilnice de alimente pe care le distribuie celor flămânzi. Acest lucru are ca scop câștigarea încrederii grecilor săraci, neputinciosi și înfometați de a accepta ceea ce li se impune.

    Este izbitor faptul că, în același timp în care guvernul cultivă o subcultură de fobie și dezbinare, mitropolitul Ignatie vorbește despre „coeziunea socială” sustinută de ierarhia Bisericii.
    Iată cum: „Grecia este mândra și cred că Biserica funcționează în acest fel. Acesta oferă oportunitățile pe care le oferă cu voluntarii săi pentru a menține coeziunea socială. Avem nevoie de ea mai mult ca niciodată. Unitatea în acest moment este cea mai mare armă a noastră!”

    „Coeziune socială” pentru cei flămânzi uniți de nevoia stomacului gol. La cetățeni are atâta succes avand in vedere cele descrise de către domnul Vathiotis, care a descris Sindromul Stockholm ca o gloata care și-a iubit jugul neo-globalist care ii sărăcește și ii umilește.
    Dar să vedem cum a început această idee cu stingerea luminii pe care mitropolitul Ignatie o plantează acum în mintea noastră și să reflectăm la ceea ce își propune cu adevărat să facă atunci când, potrivit sublinierii mitropolitului, nu va rezolva „problema energiei”.

    Citez dintr-un interviu foarte interesant cu profesorul Dolores Cahill cu un jurnalist australian. Dolores în acest pasaj vorbește despre Agenda 21 pe care a
    studiat-o acum 30 de ani.
    Agenda 21 este un produs al Conferinței Organizației Națiunilor Unite din 1992 privind mediul și dezvoltarea de la Rio de Janeiro. Acolo s-a impus motivul pentru care menționau de ce ar stinge luminile, pe care mitropolitul verde le stinge în fiecare an de „ziua pământului”! (Asa cum o numesc ei) și pe care au prezis-o acum (nimic nu cred că este întâmplător) să ne spună să amelioram „criza energetică” sub acest pretext.
    Am ascultat acest interviu din întâmplare și mi-am adus aminte de mitropolit.
    Iata pasajul relevant (de la min.14.10).

    Prof. Dolores Cahill – We’re in the mass killing phase of agenda 21 & what people can do
    https://rumble.com/v1otx99-prof.-dolores-cahill-were-in-the-mass-killing-phase-of-agenda-21-and-what-p.html

    „Agenda 21 este Agenda Organizației Națiunilor Unite pentru secolul 21.
    Mulți cred că 21 se referă la 2021. A fost publicat în 1992 și durează până în 2099.
    Deci este Agenda întregului nostru secol.
    Și atunci aveți Agenda pentru 2020, 2030, 2040, 2050…
    Iar ceea ce se află în spatele Agendei 21 este o foaie de parcurs detaliată pentru fiecare an din 1992 până la sfârșitul secolului.
    Astăzi nu este ușor să găsești aceste informații, dar ceea ce ei planifică și pun în aplicare este distrugerea fiecărui sector al societății din interior.
    Și când am citit-o, să zicem acum 30 de ani, îmi amintesc de anul 2015, și asta e doar un exemplu… aveau planificat pentru sănătate, pentru educație, pentru instanțe…
    Trebuie să fi fost prin anii ’90 cand am citit-o.
    Pentru poliție, au planificat ca din anul 2015 vor folosi pornirea sirenelor de avertizare în întreaga lume, chiar și în conditii de trafic normal, iar acest lucru pentru a crește anxietatea generală a populației.
    Și alta planificare a fost că din 2016 vor diminua iluminatul pe străzi pentru a-i face pe oameni să se simtă mai nesiguri atunci când ies noaptea în orașele lor și pentru a se asigura astfel că nu ies atât de des pe cât doresc.
    Deci, tot ceea ce au planificat este foarte similar cu ceea ce oamenii observa acum cu ocazia covid-19 [ interviul s-a realizat la începutul anului 2021 n.n.] și este vorba de separarea persoanelor, izolarea oamenilor și intimidarea oamenilor, în special de către organele de control (anaf, taxe si impozite) si ordine: politie/armata ale statului.”

    Για ποιον λόγο ο Δημητριάδος μας ζητάει να χαμηλώσουμε τα φώτα; Η καθ. Ντολόρες Κέιχιλ μας δίνει μια ιδέα από την Ατζέντα 21. | ΤΑΣ ΘΥΡΑΣ ΤΑΣ ΘΥΡΑΣ
    https://tasthyras.wordpress.com/2022/10/21/%ce%b3%ce%b9%ce%b1-%cf%80%ce%bf%ce%b9%ce%bf%ce%bd-%ce%bb%cf%8c%ce%b3%ce%bf-%ce%bf-%ce%b4%ce%b7%ce%bc%ce%b7%cf%84%cf%81%ce%b9%ce%ac%ce%b4%ce%bf%cf%82-%ce%bc%ce%b1%cf%82-%ce%b6%ce%b7%cf%84%ce%ac%ce%b5/#more-59330

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *