Potrivit arhiepiscopului Clement al Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Moscovei (șeful Departamentului de Presă al Bisericii) ,,semnarea Tomosului s-a produs cu încălcarea tuturor regulilor și procedurilor canonice pe baza cărora funcționează nu numai Biserica noastră, ci și toate celelalte Biserici Ortodoxe autocefale… Astăzi am văzut cum Patriarhul Bartolomeu a slujit pentru schismatici. După toate rânduielile canonice și apostolice, cine slujește pentru schismatici este el însuși schismatic… Patriarhul Bartolomeu locuiește într-o altă realitate… În statele europene, atribuțiile Bisericii și cele ale Statului sunt complet diferite”.
Tomosul autocefaliei, semnat in data de 5 ianuarie 2019 de Pseudo-Patriarhul Bartolomeu, si înmânat in ziua de 6 ianuarie, Pseudo-Mitropolitului Epifanie la Biserica Patriarhală Sf. Gheorghe din Istanbul, în timpul celebrării Botezului Domnului, împreună cu o sticlă cu sfântul Mir și cârja episcopală, sunt semnele de dependență a pseudo-mitropoliei Kievene de Biserica mamă.
Tomosul semnat este o simplă hartie fără valoare, asupra careia Patriarhiile Ortodoxe sunt invitate de Pseudo- Patriarhul Bartolomeu a lua o pozitie de recunoaştere a acestei noi ”Biserici”autocefale ucrainiene, ca fiind canonică.
Prin adâncirea schismei existente, politicienii ucrainieni au dat curs intervenţiei SUA şi unor şovinişti furioşi rusofobi, punând în pericol unitatea Ortodoxiei.
Petro Poroșenko a declarat, în context, că “semnarea Tomosului deschide o nouă eră în istoria ortodoxiei mondiale”. Într-adevar, s-a deschis era razboiului fratricid, în care se doreşte trecerea în anonimat a adevaratei Biserici Ortodoxe Ucrainiene, şi preluarea cunoscutelor Lavre Poceaev şi Pecerska de la aceasta.
Cum răspundem noi în faţa acestei provocări, altfel de cum aşteapta Mântuitorul Hristos, a cărui Camaşă a fost sfâşiată de catre Pseudo-Patriarhul Bartolomeu,care îşi asumă făţiş o poziţie de autoritate jurisdicţională în întreaga Ortodoxie universală?
S-a ivit iată, încă o modalitate de a mărturisi Adevărul Hristos, care se cere acum imperativ de la noi toţi.
Sfântul Vasile cel Mare spune cu multă limpezime în primul său Canon, validat de Sinodul Quinisext (692): „Toţi cei care s-au despărţit de Biserică au pierdut Harul Sfântului Duh pe care îl aveau. Pentru că, prin întreruperea succesiunii apostolice (din pricina despărţirii), a încetat şi transmiterea Harului… Aşadar aceştia, după ce s-au rupt de Biserică, (din clerici) au devenit laici şi nici putere nu mai aveau să boteze şi să hirotonească, nici nu mai puteau transmite altora Harul Sfântului Duh de care ei înşişi se lipsiseră”.
Este atacată pe faţă unitatea si demnitatea Bisericii lui Dumnezeu, iar aceasta nu poate fi îngăduită sub nici un motiv. Ba mai mult, prin legiferarea schismei, toţi cei care au contribuit la ea şi au strigat în Biserica Ecumenica ”glorie Ucrainei”, uitand că lui Dumnezeu i se cuvine slava, pentru mila Sa şi adevărul Sau (Ps.113, 9), ne-au devenit după spusa Apstolului şi Evanghelistului Matei ,,ca nişte păgâni şi nişte vameşi”(Matei 18: 15-17).
Întreruperea comuniunii euharistice de către Patriarhia Moscovei cu Patriarhia Ecumenică este fără precedent „pentru că merge până acolo încât frecventarea reciprocă a Bisericilor, indiferent de circumstanțe și la nivel de simplu mirean, este oprită și sancționabilă canonic. Or, acest lucru ridică o serie de dificultăți și neclarități pentru Moscova. În primul rând, Muntele Athos, aflat sub jurisdicția Patriarhiei Ecumenice, devine nefrecventabil pentru pelerinii ruși, deși acolo există inclusiv o mănăstire rusească (Mănăstirea Pantelimon). Într-adevăr, reprezentanții Patriarhiei Moscovei au arătat că pelerinii ruși se pot închina la mănăstirile athonite, dar nu se pot spovedi și împărtăși. Este greu de înțeles cum va fi respectată o astfel de decizie în mod concret. Anual, aproximativ 50.000 de ruși vizitează Muntele Athos. În plus, situația pare cu atât mai complicată cu cât relațiile dintre Biserica Rusiei și Sfântul Munte Athos au fost foarte bune până în prezent.
De asemenea, există unele teritorii canonice unde singura biserică ortodoxă disponibilă pentru mireni aflați, jurisdicțional, în curtea uneia dintre patriarhii, este fie cea a Moscovei, fie cea a Constantinopolului. De pildă, Biserica Finlandei, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Ecumenice, și-a declarat deja speranța că decizia luată de Sinodul Rus nu va duce la întreruperea legăturilor sale cu Biserica Rusiei. În Finlanda numeroși credincioși ruși nu au acces teritorial decât la biserici aflate sub jurisdicția Constantinopolului.
[..]164 milioane din cele 250 de milioane ale ortodocșilor din întreaga lume se află sub autoritatea Patriarhiei Moscovei. Așadar, după cum în repetate rânduri au ținut să afirme, Pseudo-Patriarhul Bartolomeu nu va mai putea pretinde că are autoritate universală asupra ortodocșilor, de vreme ce mai bine de jumătate din aceștia nu îl mai recunosc.”
Din pacate,”**acum însă sîntem slabi şi ne biruie cu uşurinţă şi oamenii şi diavolul, pentru că urmărim numai interesul nostru, pentru că nu ne apărăm unii pe alţii, nici nu ne întărim cu dragostea cea după Dumnezeu, ci căutăm alte pricini de prietenie: unii neamurile, alţii obişnuinţa, alţii tovarăşii de slujbă, alţii vecinii; orice altă pricină, afară de credinţa în Dumnezeu; şi ar trebui ca numai credinţa în Dumnezeu să lege pe prieteni. Lucrurile însă se petrec cu totul dimpotrivă; sîntem prieteni cu iudeii şi cu păgînii, şi nu sîntem prieteni cu fiii Bisericii“.
Trustul de agitaţie şi propagandă al Patriarhiei BOR, nici măcar nu a informat despre marea schismă care cutremură Ortodoxia, dovedind lipsa totală de respect faţă de turma binecredincioasă şi ascultatoare.
Cu credinţa tare în Adevarul Hristos, să ieşim din superficialitate, din indiferenţă, din suficienţă, din “caldicismele” noastre, să ne sensibilizam, să ne lăsăm străpunse inimile, luând atitudine împotriva apostaziei si schismei care tinde sa înfăşoare ca într-un giulgiu aducător de moarte duhovnicească, pe cei care se supun directivelor instituite de cel care uzurpă tronul Bisericii Ecumenice, Pseudo-Patriarhul Bartolomeu.
*https://romanialibera.ro/aldine/autocefalia-ucrainei-interesele-rusesti-si-patriarhia-romana-751217
**Sf. Ioan Gura-de-Aur, “Omilii la Matei”
Dr. Gabriela Naghi
Un articol transant,fara echivoc sub titlul”NE ASTEAPTA HAOSUL”
Preafericitul Mitropolit Sawa de la Varșovia și toată Polonia și întreaga episcopie a Bisericii Ortodoxe Poloneze s-au dovedit a fi printre cei mai înflăcărați susținători ai Preafericitului Părinte Metropolitan Onuphry din Kiev și al întregii Ucraini și a Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice in criza autocefaliei condusă de Patriarhia de Constantinopol,aflata in plina desfasurare.
În luna mai, Sinodul Bisericii poloneze a subliniat nevoia de pocăință din partea schismaților ucraineni înainte de a ii admite înapoi în Biserică și a militat pentru o discuție pan-ortodoxă cu privire la acordarea autocefaliei (care nu s-a întâmplat niciodată,pana acum); la sfârșitul lunii septembrie, Mitropolitul Sawa a reînnoit personal apelul pentru Pat. Bartolomeu să convoace un consiliu pan-ortodox pentru a rezolva criza ucraineană, așa cum au sustinut mai multe mai multe Sinoduri, primate și ierarhi; la 16 noiembrie, Consiliul Episcopilor Bisericii Poloneze a adoptat o rezoluție prin care clerului polonez i se interzice să aibă comuniune liturgică sau de rugăciuni cu reprezentanții Patriarhiei Kiev schismatice sau a Bisericii Ortodoxe Autocefale Ucrainiene schismatice – cele două grupuri care s-au unit în noua „Biserică Ortodoxă a Ucrainei” schismatică, pe 15 decembrie; Mitropolitul Sawa a scris o scrisoare personală de sprijin Mitropolitului Onuphrie la mijlocul lunii decembrie, după scandalul „consiliului de unificare”, pe care Constantinopolul,l-a înlăturat din postura de mitropolit canonic al Kievului; și în cele din urmă, Mitropolitul Sawa a respins în mod special cererea lui Bartolomeu de a recunoaște noua structură ucraineană și de a-și pomeni primatul, „Mitropolitul” Epifanie Dumenko, la Sfânta Liturghie, spunând că Pat. Bartolomeu a acționat necanonic și că schismații ucraineni nu au nici un har al hirotonirii.
– Preafericirea voastră, ați trimis urări și saluturi noului Mitropolit Epifanie de la Kiev?
– Nu, nu am făcut-o. Mare rău a fost făcută acestui tânăr laic, fiind numit mitropolit. În lumina legii canonice, el nu este un cleric. El nu a fost hirotonit de o biserică ortodoxă canonică.
-Cum înțeleg, Preafericite, sunteți împotriva autocefalei pentru Biserica Ortodoxă Ucrainiană?
-Nu deloc. Presa uneori fabrică astfel de lucruri provocatoare. Cred că fiecare națiune are dreptul la propria Biserică. De la început, când a apărut problema autocefaliei pentru Ucraina, am fost pentru ea, dar cu termenii adoptați în legea noastră ortodoxă.
-Ce inseamna asta? În mod diferit decât cel propus de Constantinopol?
– Potrivit canoanelor noastre, o caterisire este îndepărtată de cel care a propus-o. Schismații ucraineni care au creat Patriarhia Kievului și autocefalia au fost excluși de către Patriarhia Moscovei acum douăzeci de ani și numai aceasta are dreptul să ii redea Bisericii, nu Patriarhul Bartolomeu de Constantinopol – desigur, cu condiția ca schismații sa se pocăiasca și sa faca penitență. Mai târziu, ei pot fi hirotoniți și împreună să creeze o Biserică autocefală în Ucraina.
– Dar asta e nerealist azi.
Din păcate, probabil că este așa. Lucrurile au mers într-adevăr prea departe. Totul este mândrie, mândria lui Filaret, care a fost folosită de primul președinte al Ucrainei, Leonid Kravchuk. Din ce în ce mai mult, cred că această chestiune este doar în mâinile lui Dumnezeu. În caz contrar, nu vom ieși niciodată din această situație creată de satan. Sunt convins că autoritățile ucrainene ar trebui mai întâi să unească țara și să pună capăt războiului, și abia apoi să preia problemele Bisericii. Sunt necesare schimbări mari acolo. În Polonia, avem o relație legalizată cu statul – biserica catolică are concordatul său și avem statutele noastre care reglementează chestiunile legate de proprietate. În Ucraina, totul după regimul comunist este în mâinile statului – poate chiar să priveze Biserică de proprietatea sa. Principalul lucru, însă, este ca Biserica să fie creată prin unificarea credincioșilor. Ei ar trebui să decidă carei biserici vor să îi aparțină. Nu există o asemenea unitate astăzi în Ucraina.
– Ucrainienii cred că Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei susține anexarea Crimeei și războiul din estul Ucrainei. Nu este un motiv suficient de separare de ea?
-Acestea sunt chestiuni politice. Nu mă ocup de asta.
– Preafericirea voastră, a fost poziția dumneavoastră cu privire la autocefalia ucraineană elaborată dupa o consultare cu Patriarhia Moscovei?
– Poziția noastră nu depinde de Moscova. Ne conducem noi înșine pe baza dogmelor și canoanelor ortodoxe. Acesta este cel mai important lucru pentru noi.
– La 6 ianuarie, Patriarhul Bartolomeu va înmâna un tomos Mitropolitului Epiphanie la Kiev, înființând o biserică ortodoxă legală, independentă în Ucraina. Ce urmeaza?
-Îi sfătuiesc să nu o facă. Și nu numai eu – Patriarhul Antiohiei a sugerat convocarea cât mai curând posibil a unui sinod al Bisericii Ortodoxe pentru a discuta situația din Ucraina și a găsi o soluție canonică problemei. Ar fi cel mai bine să întârzie acordarea tomosului Ucrainei ,pana se ia ia o decizie pan-ortodoxă.
– Există un fel de plan?
– Cred că Patriarhul Kirill este, de asemenea, pregătit pentru dialog. Ultima sa scrisoare către Patriarhul Bartolomeu mărturisește acest lucru. Cel puțin așa am citit-o. Mai întâi de toate, Moscova, Constantinopol și Kiev ar trebui să vorbească despre asta. Dacă găsesc o soluție, o vom accepta.
– Și dacă Patriarhul Bartolomeu nu amâna nimic, dar își îndeplinește planul, ce se va întâmpla?
– Va fi haos, așa cum este acum. Apreciez foarte mult Patriarhul Bartolomeu, îl iubesc cu adevărat, dar el s-a pus, prin propria lui dorință, într-o situație foarte dificilă; el este presat de diferitele părți. Probabil că nu are altă posibilitate decât să elibereze un tomos Ucrainei.
– Va fi nefavorabil pentru Biserica Ortodoxă Poloneză?
-Am vorbit deja despre legea canonului. Încălcarea este un precedent rău. Nu putem exclude faptul că în Polonia, unde trăiesc peste un milion de ucraineni, va apărea un grup de credincioși pentru care Filaret va încerca să-și organizeze parohiile în Polonia. Am auzit recent că Sectorul Drept* a examinat deja posibilitatea de a vizita Polonia . Haosul ne așteaptă
***
Acest interviu a fost publicat pe 6 ianuarie, dar în mod evident a fost făcut mai devreme, înainte ca Patriarhul Bartolomeu să dea lui Epifanie Dumenko tomosul autocefaliei.
*Organizatie national-terorista ucrainiana
De fapt tomosul acordat schismatilor ucrainieni,prevede ca diaspora ucrainiana sa intre sub ascultarea Patriarhiei Ecumenice.
http://orthochristian.com/118513.html
ARHIEPISCOPUL CHRYSOSTOMOS AL CIPRULUI NU VA POMENI PE CAPUL UCRAINIENILOR SCHISMATICI
Aflat in pozitia de a semnala dezinformarea venită din partea Ministerului ucrainean al Afacerilor Externe, Preafericitul Părinte Arhiepiscopul Chrysostomos din Cipru a subliniat că a respins vizita propusă de „Mitropolitul” Epifanie Dumenko, șeful noii structuri schismatice ucrainene, pe care nu l- a pomenit și nu-l va pomeni la Sfânta Liturghie.
Preafericirea sa s-a întâlnit astăzi cu ambasadorul ucrainean în Cipru, Boris Gumenyuk, după care mass-media cipriotă, referindu-se la surse din ambasada Ucrainei, a raportat că Arhiepiscopul Chrysostomos a vorbit în favoarea autocefaliei în Ucraina, informează agenția greacă de știri Romfea.
Site-ul Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice raportează că asemenea informații au apărut și pe site-ul Ministerului de Externe al Ucrainei, precizând: „Șeful Bisericii Ortodoxe cipriote a confirmat poziția sa asupra dreptului Ucrainei de a avea propria Biserica autocefala independent și a dorit poporului ucrainean pace și bunăintelegere. ”
Romfea a contactat apoi pe Preafericitul Părinte, care a negat informațiile provenind de la ambasada ucraineană.
El a subliniat că „fiecare stat are dreptul la autocefalie și depinde de poporul ucrainean, dar, totuși, în momentul de față văd că poporul ucrainean nu s-a trezit la astfel de acțiuni”.
El a menționat, de asemenea, că „deși nu este de o importanță capitală să se ofere autocefalie, este important să nu existe o diviziune în Ortodoxie”.
În concluzie, Arhiepiscopul Chrysostomos a subliniat că a fost contactat în legătură cu posibilitatea de a vizita Ciprul ,de catre Epihanie Dumenko, cerere pe care a refuzat-o. El a subliniat, de asemenea, că nu l- a pomenit și nu-l va pomeni pe acesta la Sfânta Liturghie.
La o întâlnire cu același ambasador în septembrie, primatul cipriot „și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ultimele evenimente din Biserica ucraineană și posibilitatea creării unei schisme care ar dăuna unității ortodoxiei”.
Cu toate acestea, Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a informat greșit presa,pentru a-l prezenta pe Arhiepiscopul Chrysostomos ca pe un susținător al acordării autocefalei de către Patriarhia Ecumenică schismaticilor ucraineni. Rapoartele care au făcut valuri în presa ucraineană au fost radical deosebite de cele aparute pe pagina oficială a Bisericii din Cipru.
În acel moment, primatul cipriot și-a exprimat dorința de a servi ca mediator în situația creata, deși inca de atunci a fostt clar că Patriarhia de Constantinopol nu este interesată să discute problema, ignorând avertismentul numeroaselor sinoduri, primati și ierarhi.
La începutul lunii octombrie, Arh. Chrysostomos a menționat că se opune intervenției politice în afacerile Bisericii ucrainene, cu toate ca politicienii ucrainieni au fost principalii actori ai procesului de acordare a autocefaliei.
Până în prezent, cererea Patriarhului Bartolomeu adresată fiecărui primat de a recunoaște noua structură naționalist-schismatică ucraineană și de a pomeni pe „Mitropolitul”Epifanie a fost respinsă de Bisericile poloneze și sârbe și de Biserica Antiohiană, care a cerut din nou convocarea unui sinod pan-ortodox pentru discuta problema (cu toate ca Bartolomeu a refuzat din nou). Sfântul Sinod al Greciei a refuzat să dea curs cererii lui Bartolomeu de a recunoaste „Biserica”nou-creeata,supunand-o analizei sinodale.
Potrivit unei surse informate din cadrul Bisericii din Țările Cehe și Slovaciei, Sinodul Bisericii nu va recunoaște pe schismații ucraineni, deși Sinodul trebuie să se întâlnească și să ia o decizie oficială.
http://orthochristian.com/118512.html