LUNA IANUARIE
Ziua a 2-a
Sf. Ierarh Silvestru, episcopul Romei; Sf. Mucenici Teaghen, Argheu, Narcis, Marcelin, Vasile, Serghie, Teopist, Gheorghe; CuvioÅŸii Serafim de Sarov, Teopempt, Marcu, Nil, Silvestru; Sf. Ierarh Cosma; Cuvioasa Teodota
        ÂSfântul Silvestru a păstorit turma dreptcredincioasă a Romei, ca Episcop al Romei, între anii 314-335. Era vremea domniei Sfântului Constantin cel Mare.      CredincioÅŸii mai puÅ£in familiarizaÅ£i cu Istoria Bisericii s-ar putea întreba, nedumeriÅ£i, de ce un papă al Romei este cinstit ca Sfânt în Biserica Ortodoxă? Vom spune, dintru început, că până în anul 1054, cei care acum sunt catolici făceau parte din Biserica lui Hristos. ÃŽn anul amintit, un cardinal, Humbert, trimis al papei la Constantinopol, a depus anatema împotriva Bisericii pe altarul Sfintei Sofia, ceea ce a constituit ruperea celor din Apus de trupul tainic al lui Hristos. Zadarnic au ridicat această anatemă Patriarhul din Constantinopol ÅŸi papa Paul al VI-lea, unirea cu catolicii nu s-a făptuit, deoarece cauzele rupturii, numeroasele erezii catolice, sunt păstrate, în continuare, de apuseni. AceÅŸtia nu au renunÅ£at la erezii, ci, dimpotrivă, le-au adăugat altele noi.
Papa Silvestru a păstorit cu vrednicie Biserica Romei cu mult înainte de a se produce schisma (ruptura) între Biserica Ortodoxă ÅŸi apuseni. CărÅ£ile bisericeÅŸti au păstrat faptul că evreii vremii, ca de altfel din toate vremurile, s-au arătat mari vrăjmaÅŸi ai Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Astfel, după ce Constantin cel Mare a crezut în Hristos ÅŸi s-a botezat, evreii necredincioÅŸi au venit la mama acestuia, Sfânta Elena, spunându-i cu multă făţărnicie: ,,Bine a făcut împăratul, fiul tău, că a lăsat păgânătatea ÅŸi a răsturnat templele idoleÅŸti; însă rău a făcut de a crezut în Iisus ÅŸi-L cinsteÅŸte ca pe Fiul lui Dumnezeu ÅŸi adevăratul Dumnezeu, căci Acela a fost un iudeu ÅŸi vrăjitor, înÅŸelând pe popor cu năluciri vrăjitoreÅŸti, iar Pilat, muncindu-L ca pe un făcător de rele, L-a spânzurat pe lemn. Iar dacă împăratul a căpătat sănătate, aceasta nu s-a făcut prin puterea Lui, ci cu darul lui Dumnezeu, Care a zidit cerul ÅŸi pământul. Deci se cuvine Å£ie, ÃŽmpărăteasă, să abaÅ£i pe fiul tău de la o rătăcire ca aceasta, ca nu cumva, supărându-Se Dumnezeu Cel Preaînalt, să se întâmple ceva rău împăratului’’. ÃŽmpotriva acestor hule drăceÅŸti s-a ridicat Sfântul Episcop Silvestru al Romei, care a vădit viclenia ÅŸi necredinÅ£a evreilor ÅŸi a apărat Dumnezeirea Mântuitorului nostru, nu numai prin cuvântul adevărului, dar ÅŸi prin minuni care au deschis ochii multor evrei, aduÅŸi de el la Dreapta Credinţă. Acestea, ÅŸi multe altele, sunt temeiurile pentru care Sfântul Silvestru a fost chemat de Dumnezeu în ceata SfinÅ£ilor Săi, în Biserica biruitoare din ceruri, unde se roagă pentru biruinÅ£a Bisericii pământeÅŸti ÅŸi pentru binele lumii întregi (După VieÅ£ile SfinÅ£ilor pe ianuarie, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2006, p.45-60).Â
Â
Pr. Ioviţa Vasile