Aflați explicația teologică a Sfantul Ilarion Felea despre catehumeni. De ce catehumenii, adică cei nebotezați ortodox încă , trebuie să iasă din biserică la ectenia celor chemați din timpul Sf. Liturghii. Așadar, nici Papa, care nu este botezat cu botezul ortodox, nu are dreptul să participe și să rostească niciun fel de rugăciuni în timpul Liturghiei Ortodoxe, până când acesta nu se va lepăda de erezia papală (de toate ereziile!, n.m.).
De ce nu ar trebui să se scoată ectenia catehumenilor din Liturghie
Cine sunt catehumenii?
La începutul Bisericii şi de atunci până astăzi, toţi păgânii care se pregăteau să primească taina Sf. Botez, erau datori să înveţe mai întâi catehismul, să cunoască învăţăturile de temelie ale Evangheliei şi ale Bisericii. De la data când începeau să înveţe adevărurile şi să cunoască tainele religiei creştine şi până în clipa Botezului, toţi catehumenii sau chemaţii la Sf. Botez, spre deosebire de credincioşii care erau membri botezaţi ai Bisericii – aveau dreptul să asculte învăţăturile religiei şi să se roage împreună cu credincioşii Bisericii, să meargă la Biserică şi să asculte rugăciunile, cântările şi citirile din Biserică, dar numai până la ectenia rânduită pentru ei.
Din îndemnul apostolesc şi din îndatorirea frăţească de a ne ruga unii pentru alţii (Iac. 5:16), Biserica a rânduit pentru catehumeni o ectenie specială, o rugăciune obştească aşezată în Sf. Liturghie la vremea când trebuiau să părăsească Biserica.
Ectenia începe prin invitarea lor la rugăciune: „Rugaţi-vă cei chemaţi Domnului”, apoi se continuă prin invitarea celor credincioşi, să se roage pentru catehumeni: „Cei credincioşi, pentru cei chemaţi să ne rugăm”, ca Domnul să-i miluiască, să-i înveţe cuvântul adevărului, să le descopere Evanghelia dreptăţii, să-i unească pe dânşii cu Biserica şi să-i mântuiască prin harul Său.
Apoi din nou, preotul se adresează catehumenilor şi-i invită la plecarea capetelor: „Cei chemaţi, capetele voastre Domnului să le plecaţi”. Și, în timp ce credincioşii cu strana răspund lung: „Ţie Doamne” – preotul se roagă pentru catehumeni ca Dumnezeu să-i învrednicească de baia naşterii de a doua, adică de veşmântul nestricăciunii, de unire cu Biserica şi cu turma ei cea aleasă. Apoi încheie: „Ca şi aceştia, adică cei chemaţi, catehumenii, împreună cu noi să mărească prea cinstitul şi de mare cuviinţă” numele lui Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.
Ieșirea catehumenilor din biserică – o datorie
După răspunsul „amin” din partea tuturor, catehumenii sunt poftiţi să părăsească îndată Biserica, prin cuvintele: „Câţi sunteţi chemaţi, ieşiţi, cei chemaţi ieşiţi, ca nimeni din cei chemaţi”, se subînţelege – să nu rămână în Biserică.
Împreună cu catehumenii erau obligaţi să iasă din Biserică şi toţi cei ce se făcuseră vinovaţi de păcate grele, pentru care trebuiau să se pocăiască. Aceştia erau împărţiţi în patru grupe şi anume:
-plângătorii, care tot timpul ascultau până aici Sfânta Liturghie plângând în afară de biserică şi rugând pe cei ce intrau în biserică să se roage pentru iertarea lor,
-îngenunchetorii, care tot timpul ascultau Sfanta Slujbă în genunchi;
-ascultătorii, care aveau dreptul să asculte Sf. Liturghie, dar numai până la predică şi împreună
-şezătorii care puteau aduce daruri la Sf. Biserică şi nu se puteau împărtăşi.
O astfel de canonire astăzi nu se mai face. La trebuinţă însă, Biserica va putea înnoi oricând astfel de măsuri disciplinare, menite să aducă sănătatea în membrele ei bolnave.
Astfel la invitarea: „Cei chemaţi, ieşiţi…”, catehumenii şi penitenţii trebuiau să părăsească Biserica. Din timpul apostolilor şi până astăzi, la Sf. Liturghie nu pot lua parte decât credincioşii botezaţi. Necredincioşii şi nebotezaţii nu pot lua parte la Sf. Liturghie, fără să o profaneze, fără să o necinstească prin necredinţa şi neştiinţa lor. Cum ar şi putea lua parte cu credincioşii la Sfanta Slujbă, cei ce nu cunosc nimic din Sfanta Jertfă, din Sfanta Cină, din Sfintele Taine!…
Ectenia catehumenilor și folosul ei
Astăzi, când mai ales prin părţile noastre nu sunt decât rareori şi puţini catehumeni, s-ar părea că ectenia aceasta pentru catehumeni, n-ar mai avea rost în cuprinsul Sf. Liturghii. Ea totuşi rămâne pentru noi credincioşii un strigăt de chemare la cercetarea conştiinţei. Invitarea: „Cei chemaţi ieşiţi..” trebuie să răscolească până în adâncuri sufletele noastre şi să ne întrebe: dacă voi cei botezaţi, sunteţi vrednici să staţi înaintea lui Dumnezeu la aducerea sfintei jertfe?… A-ţi păstrat curată haina sfântului Botez şi credinţa mărturisită în Crez? Eşti curat cu gândurile şi cu inima, sau eşti pângărit, creştine?
Virtuţile Sfintei Evanghelii fac podoaba sufletului tău, creştine, sau sunt străine de tine? Ai ţinut sau ai călcat poruncile Bibliei şi ale Bisericii? Faptele îndurării trupeşti ţi-au adunat ceva „parte” şi „comoară” în cer sau eşti sărac de ele ca şi bogaţii cei nebuni şi nemilostivi? Dacă patimile tale sunt legate şi stăpânite sau au făcut din tine un fiu pierdut şi nefericit?
Dat-ai semne destule de pocăinţă, de smerenie şi de îndreptare ca să poţi sta în faţa îngerilor, să te poţi împărtăşi pregătit, în vrednicie cu Trupul şi Sângele Domnului şi să poţi da răspuns bun la judecata conştiinţei, la judecata oamenilor, la judecata istoriei şi la judecata lui Dumnezeu? Sau la invitarea: „cei chemaţi ieşiţi…”, ar trebui să te cobori şi tu şi să ne coborâm şi noi toţi ca nişte nevrednici în rândul catehumenilor şi a penitenţilor, să ne smerim inimile şi obrazele, înnoind în noi cu toată hotărârea voinţa de îndreptare?…
Nimeni din cei nevrednici de a mânca din masa cea dumnezeiască, spune Sf. Ioan Gură de Aur, nimeni din cei ce nu pot să primească Sângele cel ceresc, vărsat pentru iertarea păcatelor, nimeni din cei ce nu sunt vrednici de jertfa cea vie, nimeni din cei ce nu cunosc tainele credinţei, nimeni din cei ce au buze întinate, să nu îndrăznească a sta de faţă. Masa întinsă aici este Dumnezeiască, la ea servesc îngerii şi Însuşi Împăratul stă de faţă!…
De ce trebuie să iasă cei ce nu sunt ortodocși?
„De aceea: ai mânie asupra unui duşman, arunc-o ca să primeşti de la Dumnezeu masă, lecuirea rănilor inimii tale”[2]. Chemarea la ieşirea catehumenilor şi a penitenţilor pedepsiţi, precum şi la cercetarea conştiinţei credincioşilor, mai poate avea încă un înţeles şi anume să se ştie că de aici înainte, la Sf. Liturghie nu mai pot lua parte decât creştinii dreptcredincioşi. Păgânii şi orice oameni de altă religie nu mai pot lua parte la Liturghia credincioşilor şi mărturisirea Crezului, Taina prefacerii şi împărtăşirea credincioşilor sunt lucruri de cult care pretind o Credinţă lămurită pe care ei nu o au şi astfel poate da naştere la sminteală.
Din cele învăţate până aici, am putut înţelege că partea întâi a Sf. Liturghii, Proscomidia, se desfăşoară sub un văl de taină şi închipuieşte peştera smerită în care se naşte Mântuitorul, iar părticelele de pe Sfântul Disc închipuiesc Biserica, având în centru pe Iisus Hristos Capul şi Mântuitorul ei, la dreapta pe Maica Preasfântă, la stânga cetele îngerilor şi ale sfinţilor, iar înainte şi la picioare toţi viii şi morţii dreptcredincioşi.
Partea a doua a Sfintei Liturghii, de la tragerea sau ridicarea perdelei şi de la binecuvântare până la plecarea catehumenilor se desfăşoară în plină lumină, cu rostul să ne înfăţişeze arătarea în lume a Mântuitorului şi predica învăţăturilor Lui (caracter didactic). De aceea să luăm aminte. În faţa Mântuitorului şi a Evangheliei Lui, toţi trebuie să ne cutremurăm, să ne dăm seama de nevrednicia noastră şi cu hotărârea de îndreptare şi îmbunătăţire sinceră, să dorim a ne număra printre credincioşii care iau parte la Sf. Liturghie ca adevăraţi învăţăcei ai lui Hristos, împreună cu sfinţii şi îngerii Lui.
[2] D. Tudor, Jertfa laudei, p. 248-249
(extras din cartea „Tâlcuirea Sfintei Liturghii”, de Pr. Ilarion V. Felea)