Dacă oamenii vă vor răni iubirea de sine şi mândria consideraţi-i a fi, oricine ar fi ei, drept trimişi ai lui Dumnezeu să vă înfrâneze patima sufletească. De aceea nu vă supăraţi pe ei, ci mulţumiţi Domnului că El, Milostivul, vă oferă o ocazie potrivită pentru dobândirea smereniei.
Cei bolnavi nu-i ceartă pe medicii care-i operează pentru că le taie rănile rele din trup ci, chiar dacă suferă, rabdă; astfel şi voi, oricât de greu v-ar fi să răbdaţi supărarea pricinuită de cei care vă rănesc orgoliul, siliţi-vă să înduraţi aceasta prin lucrarea rugăciunii lui Iisus şi fără a vă întrarma împotriva lor. Dumnezeu să vă binecuvânteze să mergeţi pe urmele lui Iisus Hristos şi să purtaţi crucea Lui.
În tufişul spinos înfloresc trandafiri frumoşi: tot astfel, mângâierile pline de dulceaţă sunt răsplata celui care merge pe urma lui Iisus Hristos purtând crucea Lui. Asemănaţi-vă Lui prin smerenie, răbdare, dragoste; fiţi sluga tuturor, iertaţi-i pe toţi, iubiţi-i pe toţi şi astfel pretutindeni şi totdeauna veţi fi mângâiaţi.
Vă rog, dragii mei, nu nesocotiţi niciun mijloc prin care puteţi să bineplăceţi Domnului Dumnezeu; astfel de mijloace sunt multe, ca de exemplu: frăţietatea cu toţi oamenii, mângâierea celui întristat, liniştirea celui supărat, apărarea celui prigonit, miluirea celui sărac, întoarcerea privirii de la lucrurile rele, împotrivirea faţă de gândurile rele, silinţa spre rugăciune, răbdarea, milostivirea, dreptatea şi celelalte asemănătoare. Lucrarea acestor virtuţi sfinte va atrage asupra voastră ajutorul atotputernic al Domnului; cu acest ajutor veţi învinge toate greutăţile care vi se par imposibil de trecut cu propriile puteri.
Feriţi-vă în tot felul să vă supăraţi, oricare ar fi motivul; nicio neplăcere nu este întâmplătoare, ci toate sunt îngăduite de Pronia dumnezeiască în vederea scopurilor mântuitoare pentru care Sfântul Apostol Pavel se afla în primejdii pe mare, primejdii de la tâlhari, primejdii de la neamul său, primejdii de la păgâni, primejdii de la cetăţi, primejdii în pustie, primejdii între fraţii cei mincinoşi, osteneală şi trudă (II Corinteni 11, 26-27). Cunoscând aceasta, nu daţi atenţie celui care v-a jignit şi nici motivului pentru care v-a jignit, ci ţineţi minte doar că nimeni n-ar îndrăzni să vă jignească dacă Domnul n-ar îngădui; de aceea mulţumiţi mai bine Domnului că prin suferinţele care se abat asupra voastră vă arată limpede că nu-i sunteţi străini şi vă conduce spre împărăţia Cerurilor. Scriptura Sfântă spune: Răbdaţi spre înţelepţire, Dumnezeu se poartă cu voi ca faţă de fii. Căci care este fiul pe care tatăl său nu-l pedepseşte? (Evrei 12, 7)
Renunţaţi să vă socotiţi importanţi şi fiţi înaintea Domnului, în relaţiile cu oamenii, asemeni copiilor lipsiţi de răutate. Petreceţi în dragostea lui Dumnezeu, învăţaţi-o, respiraţi cu ea. Dumnezeu este dragoste şi cel ce petrece în dragoste este în Dumnezeu şi Dumnezeu în el. În această viaţă plină de suferinţă este mângâietor să vieţuieşti în dragostea lui Dumnezeu.
(Din învăţăturile Stareţului Agapit de la Nil-Stolobensk)
Selecţie şi editare: Dr. Gabriela Naghi
Metaniile ajută mai mult decât toate celelalte nevoinţe duhovnicești
Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul
– Gheronda, vă doare trupul?
– Nu, pentru că fac… gimnastică duhovnicească.
– Adică?
–Metanii, binecuvântato! Vezi, mirenii au gimnastica suedeză, iar monahii metaniile. Mirenii, prin gimnastică, își fac trupurile sănătoase, iar monahii, prin metanii, își fac și sufletele și trupurile și mai sănătoase. Sărmanii mireni nu știu cât ajută metaniile, nu numai la sănătatea sufletului, ci și la cea a trupului. Fac bine la încheieturi, înlătură fragilitatea, fac să dispară burţile nefirești, împrăștie liniște și dau nobleţe. Odată cu acestea, metaniile dau omului posibilitatea să urce la înălţimile duhovnicești ale virtuţilor, dar și pe înălţimile munţilor cu multă ușurinţă, fără să gâfâie.
Metaniile sunt absolut necesare și pentru cel tânăr, și pentru cel în vârstă; și pentru cel care are război trupesc, și pentru cel ușurat de acest război. Cel care are o constituţie fizică puternică trebuie să facă mai multe metanii decât unul bolnăvicios, așa cum și o mașină puternică lucrează mai mult. Metaniile îi ajută mai ales pe tineri ca să-și supună trupul. De aceea totdeauna le spun tinerilor: „Să faceţi cât de multe metanii puteţi, atât pentru voi înșivă, cât și pentru cei bolnavi sau bătrâni, care nu mai pot face”.
Metaniile înseamnă rugăciune, dar în același timp sunt și asceză și ajută mai mult decât toate celelalte nevoinţe duhovnicești. În afară de faptul că ne pornesc motorul nostru duhovnicesc pentru rugăciune, ele aduc și multe alte bunătăţi. Prima dintre ele este că ne închinăm lui Dumnezeu și-I cerem cu smerenie mila Sa. A doua bunătate este că, prin metanii, se smerește trupul sălbatic și se face liniștit și nepătimaș. Iar a treia este că metaniile ne dăruiesc și sănătatea trupească, aducându-i astfel omului îndoita sănătate.
Extras din Despre rugăciune – Cuviosul Paisie Aghioritul, Editura Evanghelismos.
Aşa a rânduit dragostea nobilă a lui Dumnezeu
– Gheronda, ce este noblețea mai exact?
– Noblețea duhovnicească este superioritatea duhovnicească, este jertfă. Un suflet nobil are pretenții numai de la sine însuși, iar nu de la ceilalți. Se jertfește pentru ceilalți, fără să aștepte răsplata. Uită tot ce dă, dar își amintește până și cel mai mic lucru care i se dă. Are mărinimie, are smerenie și simplitate, are lipsă de interes, cinste… le are pe toate. Are cea mai mare bucurie si veselie duhovnicească.
Noblețea duhovnicească are Harul lui Dumnezeu, este – cum să spun? – o însușire dumnezeiască. Acolo unde există noblețe, lucrarea nu se face cu zgomot, nu se face la vedere. De aceea acolo Se odihnește Hristos și acolo este binecuvântarea lui Hristos.
Noblețea duhovnicească este dreptate duhovnicească
– Gheronda, noblețea duhovnicească este mai presus de dreptatea duhovnicească?
– Noblețea duhovnicească are dreptate duhovnicească, iar dreptatea duhovnicească are noblețe duhovnicească sau, mai bine spus, noblețea este dreptate duhovnicească. De aceea omul care are noblețe duhovnicească nu este supus legii – “legea nu este pusa pentru cel drept“. Un astfel de om prefera să fie ucis decât să ucidă.
– Gheronda, când mi se cere să fac un lucru, îndată mă gândesc că am și alte treburi de făcut și mă împotrivesc.
– Dacă dobândești noblețe, le depășești pe toate acestea. Nu folosi logica, fiindcă noblețea este în afara logicii. Voi vreți să aranjați lucrurile cu logica omenească, cu dreptatea lumească. Unde este dreptatea duhovnicească? Nu am spus că omul, cu cât este mai duhovnicesc, cu atât are mai puține drepturi în această viață? Omul duhovnicesc doar dăruiește și niciodată nu caută să primească!
– Dar de ce în Evanghelie se spune: “Oricine cere ia și cel ce caută găsește“?
– Asta-i altceva. Când ceri de la Dumnezeu pentru tine însuți un lucru din care lipsește dragostea pentru aproapele înseamnă că tot de interesul tău te îngrijești. Pe când, de pildă, atunci când o mamă cere de la Dumnezeu să i se facă bine copilul sau să meargă lucrurile bine în familie, aceasta nu este pentru ea însăși, ci pentru binele casei. Iată, femeia cananeiancă despre care vorbeste Evanghelia nu cerea nimic pentru ea. Alerga în urma lui Hristos și Îl ruga să o ajute pe fiica ei care avea demon. Atunci Apostolii s-au apropiat de Hristos și I-au spus: “Fă ceea ce-ți cere ca să nu alerge în urma noastră și să strige!”. Dar El le-a răspuns: “Nu sunt trimis decât către oile cele pierdute ale casei lui Israil“. Cananeianca însă a continuat să ceară ajutor. Atunci Hristos S-a întors spre ea și i-a spus: “Nu este bine să iei pâinea fiilor și să o arunci câinilor“. Dar aceea I-a raspuns: “Da, Doamne, dar și câinii mănâncă din fărâmiturile ce cad de la masa stăpânilor lor“. Atunci Hristos i-a spus: “Pentru cuvântul acesta al tău, fiica ta s-a tămăduit“. Ați văzut ce credință avea, ce smerenie, ce noblețe, ce superioritate? Dacă ar fi avut egoism, I-ar fi spus lui Hristos: “Nu mă așteptam de la Tine să mă faci și câine! M-ai dezamăgit!” și ar fi plecat revoltată. Ar fi avut și cugetul împăcat că s-a purtat foarte corect, foarte drept. Ba încă I-ar mai fi spus: “Mă mir cum de stă atâta lume și Îl ascultă!”…
– Gheronda, credința ei a ajutat-o?
– Noblețea ei a fost cea care a ajutat-o să aibă o așa credință. Nu avea nici un pic de părere de sine și nici vreo pretenție. Avea și gândul cel bun: “De vreme ce Dumnezeu a spus asta despre poporul lui Israel, înseamnă că știe El ceva. Noi aparținem unui alt neam”.
Cum se dobândește noblețea
– Gheronda, cum pot să dobândesc noblețea?
– Să te miști smerit, cu râvnă curată și întotdeauna să te jertfești. Să cultivi sensibilitatea duhovnicească. Să rămâi netulburat când altul te deranjează și să te bucuri că ești deranjat și că nu deranjezi. Căci sunt unii cărora nu le pasă dacă îi deranjează pe alții, ci îi preocupă numai să nu fie ei deranjați. Alții nu vor nici să deranjeze pe alții, dar nici să fie deranjați. Iar alții spun: “Sunt sensibil, nu pot suporta nici măcar o vorbă”. Dar ei jignesc pe alții. Ce fel de sensibilitate este aceasta? Adevărata sensibilitate are noblețe.
– Gheronda, daca cineva are defecte, dar se lupta să dobândească noblețea, va fi ajutat?
– Noblețea va alunga defectele.
– Gheronda, libertatea duhovnicească înseamnă slobozirea de patimi?
– Libertatea duhovnicească este noblețea despre care vă spun că trebuie să o aveți. Și pentru ca omul să aibă noblețe, trebuie să nu existe înlăuntrul său patimi josnice, micime sufletească etc. Dumnezeu nu stă acolo unde este micime sufletească, fiindcă Dumnezeu este din fire bun.
-Pentru ca să iubesc reaua-pătimire, tot la noblețe trebuie să lucrez?
-Ah, înca nu ați înțeles ce înseamnă noblețe! Noblețea are și ea vitejie, căci atunci lucrează inima. Ca să înțelegeți ce însemnă noblețe, gândiți-vă la Hristos. Ce a păstrat Hristos pentru El Însuși? Nimic. A dat totul. S-a jertfit și Se jertfește mereu pentru noi toți. Ne dă dragostea Sa și ia păcatele noastre. Noi însă, dimpotrivă, vrem doar să primim dragoste. Gândiți-vă și la ceea ce fac părinții: se jertfesc mereu pentru copiii lor, cu toate că se poate ca mai târziu să primească și lovituri de la ei. Și chiar dacă știu ce-i așteaptă, ei tot se jertfesc. Același lucru fac și animalele și păsările. Rândunica se îngrijește de puii ei, iar ei la rândul lor se vor îngriji, când vor crește, de puii lor. Așa a rânduit dragostea nobilă a lui Dumnezeu.
Prin noblețe omul intră în legătură cu Dumnezeu
– Cum se înrudește omul cu Dumnezeu, Gheronda?
– Totul este ca omul să dobândească noblețea duhovnicească. Atunci se înrudește cu Dumnezeu.
Cuviosul Paisie Aghioritul “Patimi si virtuti“, Editura Evanghelismos, Bucuresti, 2007
Rugăciunea să-ți fie ție lege necălcată
Nu fă din rugăciune roaba bunului tău plac. Nu spune nebunește: N-am niciun chef să mă rog. E o ocară adusă lui Dumnezeu, și adevărată hulă.
Rugăciunea să-ți fie ție lege necălcată. E vorba aici de viață și de moarte. Că nu respiri după cum ți-e voia, nu cauți pricini și prilej ca să respiri. Nu întrebi: La ce bun să respir, de ce respir eu, oare? Atâta știi: mor de nu respir.
Așa-i și rugăciunea; nu sta să te tocmești. Spune: Asta-i porunca, și cu asta basta. Pune-ți canon de rugăciune și ține-te neabătut de el.
Jean-Claude Larchet, Ține candela inimii aprinsă. Învățătura părintelui Serghie, Editura Sophia, București, 2007, p. 111
Să-L invocăm pe Dumnezeu în fiecare clipă a vieţii noastre
Sfântul Cuvios Sofronie de la Essex
Pentru a te ruga „în Numele Său” e oare necesar să înţelegem semnificaţia lui, atributele lui, natura lui? Da. Nu numai că este necesar, dar este chiar esenţial, dacă e ca bucuria noastră să fie deplină. Asimilarea adâncurilor inepuizabile ale vieţii în Hristos cere toată tăria noastră, efortul necontenit de o viaţă. Conţinutul sau sensul Numelui lui Dumnezeu ni se împărtăşeşte doar treptat.
Invocarea Numelui Său poate bucura sufletul; şi acest lucru e preţios. Dar nu trebuie să ne oprim la jumătatea drumului. Viaţa noastră pământească e scurtă. Trebuie să folosim fiecare ceas pentru a înainta în cunoaşterea lui Dumnezeu şi atunci când înlăuntrul nostru, fericirea din inima noastră se împleteşte cu lumina înţelegerii, atunci şi numai atunci ne apropiem de desăvârşire.
Arhimandritul Sofronie, Rugăciunea – experienţa vieţii veşnice, Editura Deisis, Sibiu, 2001, p. 118
Leziuni vasculare și de organe cauzate de ARNm din vaxin:
dovezi incontestabile.
De Michael Palmer, MD și Sucharit Bhakdi, MD August 2022 –
– https://doctors4covidethics.org
Acest articol rezumă datele din studiile de laborator și din autopsiile pacienților care au murit după „vaccinarea” împotriva Covid.
Constatările studiilor demonstrează că:
vaccinurile ARNm nu rămân la locul injectării, ci dimpotrivă, sunt transmise în tot corpul și se acumulează în diferite organe,
vaccinurile ANTI-COVID pe bază de ARNm determină expunerea pe termen lung a SARS-CoV-2 la multe organe, manifestarea indusă de vaccin a proteinei spike provoacă inflamații autoimune,
Inflamația indusă de vaccin poate provoca leziuni grave organelor, în special vaselor de sange, uneori cu un rezultat letal.
Observăm că mecanismul de nocivitate rezultat în urma studiilor de autopsie nu se limitează doar la vaccinurile împotriva COVID-19, ci este complet general – este de așteptat ca același lucru să se întâmple și cu vaccinurile ARNm împotriva oricărui alt agent patogen infecțios.
Această tehnologie a eșuat și trebuie abandonată.
În timp ce rapoartele privind cazurile clinice (de exemplu, [1, 2]) și analizele statistice ale rapoartelor acumulate privind evenimentele adverse (de exemplu, [3, 4]) oferă dovezi valoroase privind daunele pe bază de ARNm cauzate de vaccinurile împotriva COVID-19, este important să se documenteze relația cauzală în cazuri individuale. Patologia rămâne regula de aur pentru dovedirea legăturii cauzale a bolii.
În această scurtă lucrare, vor fi discutate câteva constatări cheie privind materialele de autopsie de la pacienții care au murit în câteva zile până la câteva luni după vaccinare. În acest context, unele studii de laborator sunt, de asemenea, examinate pe scurt.
Cele mai multe dintre datele prezentate aici provin din activitatea profesorului de patologie, Dr. Arne Burkhardt
Profesorul Burkhardt este un patolog foarte experimentat din Reutlingen, Germania. Cu ajutorul colegului său profesor Walter Lang, el a studiat numeroase cazuri de deces care au avut loc în câteva zile până la câteva luni după vaccinare. În fiecare dintre aceste cazuri, cauza decesului a fost certificată ca fiind „naturală” sau „necunoscută”. Burkhardt a intervenit doar pentru că familiile defunctului s-au îndoit de aceste verdicte și au cerut o a doua opinie.
Prin urmare, este remarcabil faptul că Burkhardt a constatat că nu numai câteva, ci majoritatea acestor decese, se datorează vaccinării.
Burkhardt a fost abordat de familiile pacienților care au murit după „vaccinare”.
Materialul autopsiei a fost examinat cu standardele obișnuite ale histopatologiei și imunohistochimiei.
Pe baza constatărilor, cele mai multe decese au fost atribuite „vaccinării” cu o probabilitate mare până la foarte mare
În timp ce eșantionul de pacienți studiat de Burkhardt și Lang a inclus toți cei patru mari producători de vaccinuri pe bază de gene, majoritatea pacienților au primit un vaccin ARNm fie de la Pfizer / BioNTech, fie de la Moderna.
Unii dintre pacienții decedați au primit atât ARNm, cât și vaccinuri pe bază de vectori virali în cazuri separate.
ARNm-ul produsului Pfizer/BioNTech este copiat („transcriere inversă”) în ADN și introdus în genomul celular
Narațiunea oficială a vaccinului ARNm susține că ARNm modificat conținut în vaccin nu se va reproduce in vivo, expresia proteinei spike ar trebui, prin urmare, oprită odată ce moleculele de ARN injectate sunt descompuse.
Studiile experimentale limitate disponibile [10, 11] sugerează că ARNm modificat injectat ar trebui să fie degradate în termen de zile până la câteva săptămâni de la perfuzie. Acest lucru este, evident, dificil de ținut pasul cu expresia observată pe termen lung, într-o formă sau alta, informația genetică pare să fie perpetuată in vivo.
Un studiu recent din Suedia a arătat că celulele de origine umană pot copia vaccinul Pfizer mRNA în ADN și apoi îl pot introduce în propriul ADN cromozomial.
Imaginea arată elementele de bază din acest studiu.
Celulele au fost expuse la vaccin pentru intervalele de timp indicate. ADN-ul celular a fost apoi izolat, iar copiile ADN importate ale ARNm-ului vaccinului au fost detectate prin amplificarea PCR a unui segment de bază (bp) de 444 de perechi.
Toate probele etichetate cu „BNT” au fost tratate cu vaccinul și toate produsele PCR de lungimea preconizată, după cum se arată în comparație cu un fragment de ADN („L” lungime standard. Probele etichetate „Ctrl n” au fost probe de control: Ctrl 1- 4 conținea ADN din celule care nu au fost incubate cu vaccinul, Ctrl 5 conținea ARN (nu ADN) din celulele tratate cu un vaccin- Ctrl 6 conținea același lucru, dar a fost tratat suplimentar cu RNAse, un pas care a fost, de asemenea, efectuat în timpul purificării probelor ADN.
Așa cum era de așteptat, niciuna dintre probele de testare nu conține produsul PCR.
Având în vedere observarea de către Aldén a introducerii ADN-ului în fiecare probă experimentală, pare foarte probabil ca acest lucru să se întâmple și in vivo.
Pe lângă faptul că oferă un mecanism rezonabil pentru perpetuarea manifestării proteinei spike, inserția ADN-ului prezintă, de asemenea, riscuri de deteriorare genetică, ducând la cancere și leucemii.
În general, aceste vaccinuri nu mai pot fi considerate experimentale – „experimentul” a dus la distrugerea pe care mulți medici și oameni de știință au prezis-o de la început. Vaccinarea trebuie oprită și toate aprobările și licențele lor trebuie revocate.
Βλάβες αγγείων και οργάνων που προκαλούνται από τα προϊόντα mRNA: Αδιάσειστα αποδεικτικά στοιχεία – E.Y.E
https://www.eyewideopen.org/?p=4170
Doctors for COVID Ethics
https://doctors4covidethics.org/