Virtutea și Adevărul

M-am întrebat uneori dacă putem să ne cultivăm virtuțile creștinești atunci când asupra Bisericii planează minciuna ecumenistă.  Sfântul Maxim Mărturisitorul ne spune clar că: „Nu adevărul este pentru virtuţi, ci virtuţile sunt pentru adevăr“. Așadar dobândirea virtuțile creștinești presupune punerea acestora în slujba Adevărului. Asta înseamnă să fim preocupați și de cunoașterea și respectarea canoanelor ortodoxe.

După cum se știe, cele șapte virtuți creștinești sunt: smerenia, milostenia, curăția, cumpătarea, îndelunga răbdare, blândețea și hărnicia. Opusul acestora sunt cele șapte păcate de moarte, adică: mândria, zgârcenia, desfrânarea, lăcomia, mânia, invidia și lenea.

Cele Nouă Fericiri accentuează , de asemenea, importanța virtuților fiind considerate condiții necesare pentru a dobândi fericirea divină ca rod al Duhului Sfânt: Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor.  Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia. Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul. Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura. Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui. Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu. Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor. Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea. (Matei, 5, 3-11)

Sfântul Proroc Isaia ne spune ce Daruri putem dobândi dacă facem voia lui Dumnezeu:

,,Şi Se va odihni peste El Duhul lui Dumnezeu, duhul înţelepciunii şi al înţelegerii, duhul sfatului şi al tăriei, duhul cunoştinţei şi al bunei-credinţe. Şi-L va umple pe El duhul temerii de Dumnezeu. (Isaia, 5, 2-3)

Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credinţa, blândeţea, înfrânarea, curăţia ( Galateni, 5, 22-23)

Mântuitorul știa că vor exista proroci mincinoși, de aceea ne spune să-i identificăm după roadele lor, iar de cei mincinoși să ne ferim:

,,Feriţi-vă de proorocii mincinoşi, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinăuntru sunt lupi răpitori. După roadele lor îi veţi cunoaşte.” ( Matei, 7, 15-16)

Am întâlnit clerici care recunosc că ecumenismul este o erezie de proveniență masonică, dar care nu oferă nicio soluție pentru a ieși din impas, ci continuă să-i denigreze pe cei care au întrerupt canonic pomenirea ierarhilor care s-au implicat în legiferarea ereziei la sinodul tâlhăresc din Creta. Practic, lumea este îndemnată să dobândească virtuți, dar să nu fie preocupată și de Adevărul de credință și nici să verifice roadele ,,prorocilor”.

Și atunci mi-am adus aminte de  versetul: ,,Voi sunteţi sarea pământului; dacă sarea se va strica, cu ce se va săra? De nimic nu mai e bună decât să fie aruncată afară şi călcată în picioare de oameni.” ( Matei, 5, 13)

Nu știu cum s-au simțit clericii ortodocși care au sfidat canoanele ortodoxe prevăzute de Pidalion și au săvârșit rugăciuni în comun cu cei de alte confesiuni. Nu aș fi vrut să fiu în locul lor, căci, așa cum spunea tot Sfântul Maxim Mărturisitorul, ,,Nimic nu este mai puternic decât conștiința care te mustră și nimic nu este mai încurajator decât conștiința împăcată.” Nu știu cum mai pot dormi ierarhii ortodocși care le-au pretins preoților să participe la astfel de rugăciuni sau chiar să le găzduiască. Însă, dacă Mântuitorul mi-a spus să mă feresc de aceștia, așa voi face!

 Sfântul Maxim Mărturisitorul ne reamintește că: ,,Domnul Iisus Hristos a numit Sobornicească Biserică pe aceea care păzeşte adevărata şi mântuitoarea mărturisire de credinţă. Pentru această mărturisire, El l-a numit pe Petru fericit şi a spus că va zidi Biserica Sa pe această mărturisire.” (Matei 16,18)

După ce urâtorul de Adevăr a dezbinat Biserica, acum vrea unire, dar nu în numele Adevărului, ci în numele Minciunii, motiv pentru care s-a și creat Consiliul Mondial al Bisericilor. Unii teologi chiar au crezut la început că se are în vedere  mântuirea întregii lumi, dar mai apoi au văzut că s-au înșelat. În Documentele Sinodului de la Creta, cuvântul ,,mântuire” este omis! Sectele sunt finanțate și ajutate să-și propovăduiască ereziile, iar misiunea și catehizarea ortodoxă este descurajată și înlocuită cu implicarea clerului în activități culturale și sociale. Se promovează cultura antihristică, se dezincriminează păcate grave pentru a-l lipsi pe om de ajutorul lui Dumnezeu și pentru a-l face astfel mai vulnerabil și mai ușor de condus. Astfel omul nu este ajutat să conștientizeze faptul că, pentru a se mântui, trebuie să aibă virtuți creștinești puse în slujba Adevărului. Așadar, și religia este pusă în slujba globalizării prin erezia ecumenistă.

Cu ce ne va ajuta o unire lumească corectă politic a religiilor dacă astfel de vom despărți de Dumnezeu? Iar dacă ne vom despărți de Dumnezeu, cui ne vom închina? Masonii infiltrați în cler, care jură să apere ecumenismul, știu răspunsul…

,,Dacă de dragul iconomei credința mântuitoare se amestecă cu credința mincinoasă, acest soi de așa zisă iconomie este totală despărțire de Dumnezeu, nu unire.” (Sfântul Maxim Mărturisitorul”

Unii ,,mărturisitori” ai zilelor noastre îi acuză de schismă pe cei care s-au îngrădit canonic de erezie prin nepomenirea ierarhului. Dar iată cum comentează Sfântul Maxim Mărturisitorul această situație:

,,Dacă cel ce mărturisește învățăturile Sfintelor Scripturi și ale Sfinților Părinți provoacă schismă în Biserică, atunci cel care șterge învățăturile Părinților ce va provoca în Biserică? Fără acestea nu poate exista nici numele Bisericii…Căci dacă ștergem cuvintele care ne învață despre Dumnezeu, nu ne va mai rămâne nimic la care să ne închinăm.”

„A tăinui cuvântul Adevărului înseamnă a te lepăda de el”.

Mărturisirea credinței presupune și o luptă intensă pentru despătimire, deoarece , așa cum spunea Sfântul Maxim Mărturisitorul, ,,Omul trebuie să colaboreze în mod continuu și liber cu harul dumnezeiesc.” Doar virtuțile puse în slujba Adevărului pot asigura această conlucrare.

Sfântul Ioan Gură de Aur spune că ,,Nicăieri nu este atâta rău ca în erezie.”

Ecumenismul îi cere Ortodoxiei să renunțe la conceptul de îndumnezeire, dar Sfântul Ioan Gură de Aur spune că sfințenia este condiția de bază pentru o mărturisire plăcută lui Dumnezeu: ,,Unde este sfințenie, acolo este și curaj.” Este vorba despre curajul mărturisirii adevărului de credință, știind că tăcerea în caz de erezie este un mare păcat.

Dumnezeu să ne ajute să înlocuim patimile cu virtuțile, iar virtuțile să le punem în slujba mărturisirii Adevărului! Amin.

Sora Pelaghia