Ereticii sunt oameni primejdioşi. Prin strâmbarea adevărurilor cuprinse în Revelaţia Dumnezeiască, ei se despart de Dumnezeu, aleargă pe căile pieirii şi atrag după ei şi alţi naivi. Din această pricină, Sfântul Apostol Pavel are un îndemn scurt, limpede şi categoric, prin care ne spune: ,,De omul eretic, după întâia şi a daua mustrare, depărtează-te, ştiind că unul ca acesta s-a abătut şi a căzut în păcat, fiind singur de sine osândit’’ (Tit 3, 10-11). Atât îngăduie Apostolul lui Hristos: două mustrări sau încercări de a-l aduce pe eretic la Dreapta Credinţă. Dacă eşuăm, nu ne mai este îngăduit să avem legături cu acesta. Sfintele Canoane ale Bisericii sunt la fel de intransigente, încât ereticii sunt anatemizaţi, iar dacă sunt clerici, caterisiţi.
Astăzi pomenim pe Sfântul Pahomie cel Mare. Cărţile bisericeşti ne istorisesc precum că au venit, într-un rând, la mănăstirea Sfântului nişte pustnici eretici, ,,care-şi acopereau veninul cel dinăuntru cu haine de păr’’. Gândul le era precum credinţa rătăcită, de aceea l-au ispitit pe Sfântul Pahomie: ,,De eşti cu adevărat om al lui Dumnezeu şi nădăjduieşti spre Dânsul că te va asculta pe tine, apoi să vii şi să treci cu noi râul cel de lângă mănăstire, cu picioarele pe deasupra apei, ca pe uscat, ca să cunoaştem toţi care din noi are mai multă îndrăzneală la Dumnezeu, tu ori noi?’’ Sfântul nu s-a supus acestei ispitiri şi le-a trimis vorbă de adâncă smerenie: ,,Cu îngăduinţa lui Dumnezeu, vor putea ereticii aceia să treacă râul ca pe uscat, fiindu-le în ajutor diavolul, cel ce i-a prins pe dânşii în laţul său, ca să li se întărească înşelăciunea ereticească; însă eu nu cer de la Dumnezeu o minune ca aceea, ca să umblu pe apă, pentru că ştiu că gândul acesta nu numai că nu este monahicesc, dar nici creştinesc. Iar voi duceţi-vă şi spuneţi-le lor că aşa zice smeritul Pahomie: Nădăjduiesc spre Dumnezeu, iar nu spre lucrurile mele, deoarece, fiind om păcătos, nu voiesc a ispiti pe Domnul Dumnezeul meu. Sârguinţa mea este, nu ca să umblu pe ape, ci ca să-mi plâng totdeauna păcatele mele şi să caut ajutorul lui Dumnezeu ca, astfel, să pot trece fără vătămare ispitele vrăjmaşului. Unele ca acestea auzind ereticii, s-au dus ruşinaţi’’. Până la sfârşitul vieţii sale, Sfântul Pahomie poruncea fraţilor ,,să se păzească de eretici ca de o otravă vătămătoare de suflet şi aducătoare de moarte’’ (După Vieţile Sfinţilor pe mai, Ed Mănăstirea Sihăstria, 2005, p. 326-339).
Aşa şi noi, cinstite cititorule, se cuvine să ne ferim de ereticii de orice fel, care vin la noi cu gânduri ascunse, ca nişte lupi îmbrăcaţi în piei de oaie.
Presbiter Iovița Vasile
Hristos a înviat!
Sărut dreapta, părinte!
Apropo de erezie!
Ce sa înțelegem din acest text, părinte?
Pentru mine e cu dus-intors. Nu prea mi-e clar unde vrea să ajungă și nici nu vreau să trag concluzii eronate.
Cred că este scris de pr. Claudiu Buză.
https://ortodoxiamarturisitoare.wordpress.com/2026/05/05/chemare-la-reintregirea-cugetului-marturisitor-dupa-zece-ani-de-la-sinodul-din-creta/
Sa avem parte de rugaciunile Sfintilor nostri Martiri ai Temnitelor Comuniste.
Rusia se pregateste sa termine Ukraina pt ca va fi implicata in Nordul Europei in prima faza urmand sa coboare in jos ca sa termine Turcia pentru ca:
Se prefigureaza curand razboiul dintre Turcia si Grecia.
Reporterul turc pe nume Gus Mahzun scrie astazi ca „Turcia adopta zilele astea un proiect de lege pe nume Mavi Vatan adica Patria Albastra prin care isi declara suveranitatea asupra celor 152 de insule din bazinul Marii Egee”.
Publicatia turca pe nume „Haber 7″ scria cu emfază de tip turcesc acum 3 zile urmatoarele:
” Text: Konu ile ilgili detayları aktaran DEHUKAM Yönetim Kurulu Başkanı Süleyman Önel, konuşmasına halihazırda konu ile ilgili şu an için taslak bir çalışma olduğunu, Türkiye Büyük Millet Meclisi’ne (TBMM) sunulan bir Kanun teklifi bulunmadığını, taslak çalışmanın Meclise Kanun teklifi olarak sunulması halinde söz konusu taslağın nihai halinin TBMM tarafından karar altına alınacağının altını çizerek başladı. Süleyman Önel konuşmasında on yılı aşkın bir süredir ilgili kurumların katkılarıyla taslak üzerinde yoğun bir emek verildiğini ve DEHUKAM’ın özellikle 2018 yılından itibaren bu sürece akademik ve teknik katkılar sunduğunu hatırlatmış ve Taslağın; Cumhurbaşkanlığı politika kurulları, başta Dışişleri Bakanlığı ve Milli Savunma Bakanlığı olmak üzere ilgili Bakanlıklar ve kamu kurum ve kuruluşları ile akademinin koordineli çalışmasıyla, Türkiye’nin denizlerdeki hak ve menfaatlerini koruma iradesinin bir yansıması olarak hazırlandığını ifade etti.
NEDEN YENİ BİR KANUNA İHTİYAÇ DUYULDU?
Türkiye’nin 1982 tarihli Birleşmiş Milletler Deniz Hukuku Sözleşmesi’ne (BMDHS) taraf olmadığını belirten DEHUKAM Yönetim Kurulu Üyesi ve Cumhurbaşkanlığı Hukuk Politikaları Kurulu Üyesi Prof. Dr. Yücel Acer, Türkiye’nin denizci devlet anlayışıyla hem çevre denizlerimizde hem de dünya denizlerinde ticari, ekonomik, askeri ve bilimsel faaliyetlerini her geçen gün artırmakta olduğunu, Ülkemizin halihazırda 1982 tarihli Karasuları Kanunu dışında deniz yetki alanlarımıza dair kapsamlı bir iç hukuk düzenlemesi bulunmadığını ifade ederek; ülkemizin denizlerdeki hak ve çıkarlarını uluslararası hukuka uygun olarak tarif edecek ve Türk iç hukukunda dayanak teşkil edecek çatı niteliğinde bir kanuna ihtiyaç duyulduğunu belirtti. DEHUKAM Müdürü Dr. Mustafa Başkara ise hazırlanan taslak kanun çalışmasının Türkiye’yi kısıtlamayan, esnek bir yazım benimseyen ve uluslararası hukukun temel ilkeleriyle uyumlu, sade bir metin olduğunu ekledi.
Cumhurbaşkanlığı Dış Politika
Translation:Dând detalii despre subiect, președintele DEEHUKAM Süleyman Önel și-a început discursul subliniind că în prezent există un proiect de studiu pe această temă, că nu există nicio propunere de lege înaintată Marii Adunări Naționale a Turciei (TBMM) și că dacă proiectul de studiu va fi prezentat Parlamentului ca propunere de lege, versiunea finală a proiectului în cauză va fi decisă de GNAT. În discursul său, Süleyman Önel a reamintit că s-au depus eforturi intense asupra proiectului cu contribuțiile instituțiilor relevante de mai bine de zece ani și că DEEHUKAM a adus contribuții academice și tehnice la acest proces, mai ales din 2018, și a spus că proiectul; El a declarat că a fost pregătit ca o reflectare a voinței Turciei de a-și proteja drepturile și interesele în mări, cu activitatea coordonată a consiliilor politice prezidențiale, a ministerelor relevante, în special a Ministerului Afacerilor Externe și Ministerul Apărării Naționale, precum și a instituțiilor și organizațiilor publice și a academiei.
DE CE A FOST NECESARĂ O NOUĂ LEGE?
Declarând că Turcia nu este parte la Convenția Națiunilor Unite cu privire la dreptul mării (UNCLOS) din 1982, membrul consiliului DEEHUKAM și membru al consiliului pentru politicile juridice prezidențiale, prof. dr. Yücel Acer a declarat că Turcia, prin înțelegerea sa despre un stat maritim, își sporește activitățile comerciale, economice, militare și științifice atât în mările din jur, cât și în lumea lumii, în prezent nu are o reglementare legală cuprinzătoare a mărilor noastre interne. zone de jurisdicție maritimă, altele decât Legea apelor teritoriale din 1982; El a afirmat că este nevoie de o lege-umbrelă care să definească drepturile și interesele țării noastre în mări în conformitate cu dreptul internațional și să formeze o bază în dreptul intern turc. Directorul DEEHUKAM dr. Mustafa Başkara a adăugat că proiectul de lege întocmit este un text simplu care nu restrânge Turcia, adoptă o redactare flexibilă şi este compatibil cu principiile de bază ale dreptului internaţional.”
RABINUL REICHORN-Rabinul şef al
Franței, în 1859: „Războaiele sunt secerişul evreilor, căci cu ele îi eliminam pe creştini şi obținem controlul aurului lor. Am ucis deja
100 de milioane dintre ei, iar finalul nu a venit încă””
„Îi vom alunga pe creştini în război
iexploatându-le vanitatea și prostia
națională. Apoi se vor masacra unii pe alțti, dând astfel loc propriului nostru popor”
(Rabinul Reichorn, în Le Contemporain, 1 iulie 1880
Turcia detaliază proiectul de lege maritimă pentru codificarea revendicărilor în Marea Egee și estul Mediteranei
Se pare că Turcia pregătește o legislație pentru a-și afirma jurisdicția maritimă în părțile disputate ale mărilor Egee ,Mediterane și Marea Neagră , o mișcare care ar putea intensifica tensiunile cu Grecia și Cipru.
Un centru de drept maritim turc și oficiali legați de organismele consultative prezidențiale au detaliat marți ,13 mai 2026 un proiect de lege care ar include revendicările Ankarei asupra Mării Egee, Mediteranei de Est și Mării Negre în legislația internă, menținând în același timp apele teritoriale din Marea Egee la șase mile marine și acordând președintelui puterea de a declara zone maritime cu statut special.
Proiectul a fost prezentat la o conferință de presă organizată de Centrul Național pentru Drept Maritim și Maritim (DEHUKAM) al Universității din Ankara, unde oficialii DEHUKAM l-au descris ca fiind o lege-cadru care acoperă apele interioare ale Turciei, apele teritoriale, zona contiguă, platoul continental și zona economică exclusivă.
Întâlnirea a marcat prima prezentare publică a legislației, în urma unui raport Bloomberg de săptămâna trecută, conform căruia Ankara pregătea un proiect de lege pentru a-și include revendicările maritime în legislația internă, o mișcare care ar adăuga un nivel juridic formal disputelor de lungă durată cu Grecia și Cipru privind frontierele maritime și resursele energetice offshore.
Directorul DEHUKAM, Mustafa Başkara, a declarat că proiectul de lege va stabili reguli de bază pentru determinarea întinderii și limitelor zonelor maritime ale Turciei și va conferi președinției puteri legate de aceste zone. De asemenea, proiectul de lege va acoperi infracțiunile maritime, cazurile de trafic de droguri, trecerea nevinovată prin apele teritoriale turcești și cadrul juridic pentru activitățile din zonele revendicate de Turcia.
Oficialii au declarat că proiectul nu va intra în conflict cu Convenția de la Montreux din 1936 privind strâmtorile, care reglementează trecerea prin Bosfor și Dardanele, și va consolida poziția Turciei conform căreia Dardanelele, Marea Marmara și Bosforul „sunt ape interioare”,zic turcii.
Citând înalți oficiali din Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), partidul de guvernământ, DW Turkish a relatat că lucrările la proiectul de lege sunt aproape finalizate și că acesta ar putea fi prezentat parlamentului după Eid al-Adha, care cade la sfârșitul lunii mai a acestui an. Forțele armate turce, marina și garda de coastă au prezentat opinii tehnice cu privire la proiect, se arată în același raport.
Propunerea ar acoperi toate mările care se învecinează cu Turcia. Apele teritoriale ar fi înregistrate la 12 mile marine în Marea Neagră și Marea Mediterană și la șase mile marine în Marea Egee.
Limita Mării Egee
Yücel Acer, membru al Consiliului pentru Politici Juridice al președinției, a declarat că proiectul de lege va menține apele teritoriale ale Turciei la șase mile marine în Marea Egee și nu va crea o situație nouă pentru Grecia. Poziția Ankarei conform căreia orice extindere dincolo de șase mile marine este inacceptabilă rămâne neschimbată, a spus el.
That position has firm parliamentary backing. On June 8, 1995, Turkey’s parliament authorized the government to take all necessary measures if Greece extended its territorial waters in the Aegean beyond six nautical miles, a move widely described as a casus belli, or cause for war. The declaration has never been rescinded.
Acer said the bill would permit larger territorial waters in areas where Turkey deems this necessary to protect its rights, particularly in the Black Sea and eastern Mediterranean, while keeping the Aegean limit intact.
“Greece is not facing a new situation,” he said, adding that Turkey had told Athens since the 1960s that six nautical miles should remain the ceiling in the Aegean.
The underlying dispute concerns territorial waters, continental shelf rights and the maritime zones generated by Greek islands off Turkey’s western coast. Greece argues that islands carry full rights to continental shelves and exclusive economic zones under international law. Turkey rejects that view, at least in the Aegean, arguing that island entitlements should not automatically match those of mainland territory in all circumstances.
Turkey is not a party to the United Nations Convention on the Law of the Sea (UNCLOS), the main treaty governing maritime zones, arguing that some of its provisions, particularly those affecting the Aegean, do not reflect Turkey’s geographic circumstances.
Presidential powers
Another provision would allow the president to declare special-status maritime areas in zones where Turkey has not proclaimed an exclusive economic zone. Başkara said such areas could be designated for fishing, marine protection or other purposes.
The provision could allow Ankara to claim regulatory authority in areas where no bilateral maritime boundary has been negotiated, particularly in parts of the Aegean or eastern Mediterranean that Greece or Cyprus also claim.
Energy stakes
The bill comes amid competition over offshore energy in the eastern Mediterranean. The region has gained importance since gas reserves were discovered near Cyprus, Israel and Egypt, with Turkey objecting to energy agreements and exploration activity involving the Republic of Cyprus.
Ankara argues that Turkish Cypriots have rights to offshore resources around Cyprus, an island divided since Turkey’s 1974 military intervention following a coup backed by the then-ruling Greek military junta that sought to unite the island with Greece.
The Republic of Cyprus, a European Union member, is internationally recognized as sovereign over the entire island, while the Turkish Republic of Northern Cyprus (KKTC) is recognized only by Turkey.
Turkey also signed a maritime boundary agreement in 2019 with Libya’s Tripoli-based government. Greece, Cyprus and the European Union rejected the deal. Ankara views it as part of its maritime rights in the eastern Mediterranean; Athens and Nicosia say it violates their own claims.
Political signals
Devlet Bahçeli, liderul Partidului Mișcării Naționaliste (MHP) de extremă dreapta și un partener cheie în coaliția de guvernământ a președintelui Recep Tayyip Erdoğan, a avertizat marți parlamentul că Turcia nu poate rămâne tăcută în fața mișcărilor care ignoră revendicările sale maritime sau drepturile ciprioților turci.
Remarcile sale au venit pe fondul îngrijorării Turciei cu privire la cooperarea în domeniul securității și energiei dintre Grecia, Cipru, Franța și Israel, pe care Ankara o consideră ca creând un dezechilibru în domeniul securității în regiune.
Purtătorul de cuvânt al guvernului grec, Pavlos Marinakis, a declarat că legislația unilaterală adoptată de orice țară „evident nu are absolut nicio greutate în temeiul dreptului internațional”. Ciprul a obiectat, de asemenea, la revendicările maritime ale Turciei care se suprapun cu blocurile energetice offshore licențiate de Nicosia.
Umplerea golului
Susținătorii proiectului de lege spun că Turcia nu a avut un statut cuprinzător privind jurisdicția maritimă de la Legea apelor teritoriale din 1982, chiar dacă statele vecine au elaborat hărți de planificare maritimă, restricții de pescuit și acorduri energetice.
Çağrı Erhan, vicepreședintele Consiliului pentru Securitate și Politici Externe al președinției, a declarat la reuniunea DEHUKAM că proiectul nu a fost pregătit având în vedere nicio țară anume.
Proiectul de lege nu a fost încă înaintat parlamentului, iar textul său integral nu a fost publicat. Dacă va fi adoptat, ar marca prima încercare a Turciei de a-și consolida revendicările de jurisdicție maritimă mai largă într-un cadru juridic intern unic, conferind forță legală pozițiilor care au fost în centrul disputelor sale cu Grecia și Cipru timp de decenii.