LUNA APRILIE
Ziua a 27-a
Sf. Apostoli din cei 70 Simeon, Aristarh, Marcu şi Zinon; Cuv. Ioan Mărturisitorul, Evloghie, Nicon; Sf. Mucenici Puplie, Lolion cel Nou şi Polion; Sf. Ier. Ştefan şi Sava
,,Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău!’’ (Ieşire 20, 16). Adevărul se stabileşte, în vremurile noastre, în instanţele de judecată. Cel puţin, aşa se pretinde. S-ar putea întâmpla ca un preot să depună mărturie în faţa instanţelor de judecată. În acest caz, asemenea tuturor oamenilor, preotului i se va cere să rostească un jurământ care are următorul conţinut: ,,Jur să spun adevărul şi numai adevărul şi să nu ascund nimic din ceea ce ştiu’’. Prestând acest jurământ, preotul va fi obligat să scoată la lumină şi fapte pe care enoriaşul său le-a mărturisit la Sfânta Spovedanie, săvârşind în acest fel un mare şi de neiertat păcat: divulgarea secretului Spovedaniei. De aceea, se cuvine ca preotul să aibă discernământ în rostirea jurământului sau să se abţină.
Mărturisirea, dreaptă sau strâmbă, trece dincolo de instanţele de judecată. Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne cere să mărturisim pentru El înaintea tuturor necredincioşilor lumii acesteia: ,,Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi Eu pentru el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceeruri’’ (Matei 10, 32). Biserica lui Hristos mărturiseşte întotdeauna drept înaintea tuturor oamenilor. În opoziţie, şi sectarii şi cei din bisericile mincinoase, şi ecumeniştii, poate şi necredincioşii sau păgânii, precum mahomedanii sau budiştii, pot să-L mărturisească pe Hristos, dar mărturia lor este mincinoasă. Când rostim, la Sfânta Liturghie sau în rugăciunile noastre particulare Crezul, atunci mărturia noastră este dreaptă. Dacă ne abatem de la această mărturisire, precum ereticii catolici, cu Filioqe şi cu toate rătăcirile lor, mărturisirea noastră devine strâmbă.
Nu se cuvine, aşadar, să-L mărturisim pe Domnul Iisus Hristos ca fiind numai Om, cum făceau ereticii arieni şi cum fac martorii lui Iehova, nici ca având o singură fire, ca monofiziţii, nici ca având o singură voinţă, ca monoteliştii, nici ca fiind un simplu întemeietor de religie, alături de Buda şi Mahomed, cum pretind ecumeniştii de astăzi, ci drept: ,,Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel Ce este deofiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut’’.
În calendarul nostru bisericesc sunt pomeniţi Sfinţi care au mărturisit drept despre Dumnezeu. Aceştia se numesc ,,Mărturisitori’’. Aşa este, de pildă, Sfântul Maxim Mărturisitorul, care a spus: ,,Chiar dacă toată lumea ar începe să se împărtăşească cu patriarhul (rău-credincios, n. a.), eu nu pot să mă împărtăşesc cu dânsul’’.
Preot Ioviţa Vasile