Două sunt verbele prin care Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan descrie cele două etape ale finalului istoriei omenirii, ale timpurilor antihristice pe care tocmai le străbatem: ,,a amăgi’’ şi a ,,sili’’.
1.,,Şi amăgeşte (plana) pe cei ce locuiesc pe pământ prin smnele ce i s-au dat să facă înaintea fiarei, zicând celor ce locuiesc pe pământ să facă chip fiarei…’’Amăgitorul este fiara care se ridică din pământ (Apocalipsa 13, 11), proorocul mincinos, care se prefigurează, pe zi ce trece, a fi papa; cealaltă fiară, cea care iese din mare, este însuşi antihristul (Apocalipsa 13, 1).
Ne găsim în plină amăgire antihristică. Propaganda mincinoasă, susţinută de pseudo-ierarhii români şi trepăduşii lor, ne amăgeşte şi ne minte că singura cale de a scăpa de zisa pandemie este vaccinul. Dacă ne vom arăta ascultători şi supuşi propagandei satanice şi vom merge toţi să primim vaccinul ucigaş, vom scăpa de toate constrângerile prezente, pe care tot ei le-au impus, şi viaţa îşi va relua cursul normal. Mint, nu-i credeţi. Viaţa noastră se va înrăutăţi, în continuare, pe măsură ce sistemul satanic va înainta în planul său de înrobire şi exterminare a făpturilor lui Dumnezeu. Am văzut aseară doi indivizi care provoacă greaţă şi lehamite, ,,ortodoxul’’ Visarion Alexa şi papistaşul Doboş. Ambii au pledat cu aplomb, încercând să ne convingă de ,,binefacerile’’ vaccinului ucigaş.
2.,,Şi sileşte (poiei) pe toţi cei mici şi pe toţi cei mari…să-şi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte’’ (Apocalipsa 13, 16). E următoarea etapă. Vedeţi că acum ne spun cu voci mieroase că vaccinarea e benevolă, să ne informăm (de la propaganda lor mincinoasă) şi numai după aceea să decidem. Făţarnicilor! Preoţi cu minţile întunecate! Sataniştii au scos armata în stradă să împiedice credincioşii să sărbătorească Învierea Domnului Iisus Hristos. I-au împiedicat şi la Sfintele Sărbători de iarnă să vină la biserică. Acum v-au pus să faceţi propagandă pro-vaccin, şi voi vă supuneţi prosteşte şi orbeşte. Biserica cea mult hulită şi blamată a devenit, peste noapte, instrumentul vrednic de laudă al antihriştilor, pentru că, prin nişte inconştienţi, poate să-şi răspândească îndemnurile criminale.
Etapa ,,sileşte’’se prefigurează încă de pe acum. Ne vor interzice să mai ieşim din case, ne vor bloca accesul la sănătate, învăţământ; ne vor interzice să călătorim; ne vor lipsi de toate mijloacele necesare existenţei; ne vor deposeda ,,legal’’de toate bunurile ce le deţinem; vor încuraja bande de derbedei perverşi să pătrundă în locuinţele noastre pentru a ne viola soţiile, mamele şi fiicele. Multe vor fi fărădelegile ce vor bântui societatea umană.
Scăparea a dat-o tot Dumnezeu, prin scrisul Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan, referindu-se la cetatea Babilonului antihristic: ,,Ieşiţi din ea, Poporul Meu, ca să nu vă împărtăşiţi din păcatele ei şi să nu luaţi din pedepsele ei’’ (Apocalipsa 18, 4). Avem încă vreme să ne delimităm de pseudo-ierarhii români care nu învaţă cuvântul adevărului.
Presbiter Ioviţa Vasile
„Nu am venit să aduc pace, ci sabie”
Despre înţelesul cuvintelor lui Hristos:
„Nu am venit să aduc pace, ci sabie”
(Răspuns fierarului Kosta)
Oare un om atât de drept şi de milostiv să nu ştie adâncul înţeles al acestor cuvinte? Eu cred ca ştii şi cauţi doar o întărire. Celor drepţi şi milostivi Dumnezeu Însuşi le descoperă tainele prin Duhul Său. Dacă ai fi fost singurul fierar din Ierusalim atunci când evreii L-au răstignit pe Domnul, nu ar fi avut cine să facă piroanele.
„Nu socotiţi că pace am venit să aduc pe pământ; nu am venit să aduc pace, ci sabie”. Aşa a grăit Domnul. A se citi: „Nu am venit să împac adevărul şi minciuna, înţelepciunea şi prostia, binele şi răul, dreptatea şi silnicia, dobitocia şi omenia, nevinovăţia şi desfrânarea, pe Dumnezeu şi pe mamona: ci am adus sabie ca să tai şi să le despart, încât să nu se amestece”.
Cu ce să le tai şi să le desparţi, Doamne? Cu sabia adevărului. Ori cu sabia cuvântului lui Dumnezeu, ceea ce e totuna: fiindcă adevărul este cuvântul lui Dumnezeu, şi cuvântul lui Dumnezeu este adevărul.
Apostolul Pavel sfătuieşte: „luaţi sabia duhovnicească, care este cuvântul lui Dumnezeu”. Iar sfântul Ioan a văzut în vedenie pe „Fiul lui Dumnezeu în mijlocul a şapte sfeşnice, şi din gura Lui ieşea o sabie ascuţită de amândouă părţile”. Sabia care iese din gură ce altceva poate fi decât cuvântul lui Dumnezeu, cuvântul adevărului? Această sabie este mântuitoare pentru lume, nu pacea binelui cu răul. Şi atunci, şi acum, şi din veac şi până în veac. Că această înţelegere este dreaptă se vede şi din ce spune Hristos în continuare: că am venit să despart pe om de tatăl său, şi pe fiică de mama sa, şi pe noră de soacra sa. Căci dacă fiul merge după Hristos, iar tatăl rămâne în întunericul minciunii, sabia adevărului lui Hristos îi va despărţi. Adevărul este mai vrednic de iubit decât tatăl. Şi dacă fiica merge după Hristos, iar mama rămâne îndărătnică în tăgăduirea lui Hristos, ce unire poate fi acolo? Oare nu este Hristos mai dulce decât mama? La fel şi nora şi soacra ei.
Dar să nu înţelegi strâmb – că cel ce Îl cunoaşte şi-L îndrăgeşte pe Hristos trebuie deodată să se despartă trupeşte de rudele sale. Aşa ceva nu scrie. Este destul a fi despărţit cu sufletul şi a nu primi în el nimic din gândurile şi faptele necredinţei; căci dacă credincioşii s-ar despărţi şi trupeşte de necredincioşi s-ar face în lume două tabere potrivnice. Cine i-ar mai învăţa şi îndrepta atunci pe necredincioşi? Şi Domnul Însuşi l-a răbdat lângă Sine pe necredinciosul Iuda trei ani în cap. Înţeleptul Pavel scrie: „că se sfinţeşte bărbatul necredincios prin femeia credincioasă, şi se sfinţeşte femeia necredincioasă prin bărbatul credincios”.
În fine, pot sa-ţi aduc la cunoştinţă felul în care tâlcuieşte duhovniceşte aceste cuvinte ale lui Hristos slăvitul Teofilact al Ohridei: „Prin tată, mamă şi soacră înţelege tot ce este vechi, iar prin fiu şi fiică tot ce este nou. Aşadar, Dumnezeu voieşte ca noile şi dumnezeieştile Lui porunci şi învăţături să biruiască toate vechile noaste obiceiuri şi deprinderi păcătoase”.
Aşadar, cuvintele despre aducerea sabiei pe pământ sunt pe deplin potrivite cu Hristos – Făcătorul de pace şi Dătătorul de pace. El dă cereasca Sa pace, ca pe un balsam ceresc, celor ce cred în El fără făţărnicie. Însă nu a venit să facă pace între fiii luminii şi fiii întunericului.
Sănătate ţie şi copiilor. Pacea şi binecuvântarea lui Dumnezeu să fie asupra voastră!
Sfântul Episcop Nicolae Velimirovici, Răspunsuri la întrebări ale lumii de azi. Scrisori misionare, Editura Sophia, Bucureşti, 2002
„E ultima ta suflare. Spune-ne, există Dumnezeu sau nu?”
Cele ce urmează sunt o relatare directă despre cât erau de neclintiţi credincioşii în credinţa lor în faţa autorităţilor ateiste care îi ameninţau cu moartea. Iată cuvintele martorilor oculari:
„În anii ’30 am călătorit prin toată Siberia cu ocazia unei expediţii ştiinţifice. Drumul pe care ne aflam trecea prin mijlocul unui ţinut cu desăvârşire pustiu; nu era nici un locuitor, numai deţinuţi. In lagărele dimprejur stăpânea o tiranie nemaiîntâlnită. Fără nici un motiv, oamenii erau bătuţi, maltrataţi sau împuşcaţi. Era pe vremea comunismului, când Rusia era un stat ateist.
Condiţiile de viaţă din lagăre erau îngrozitoare: stăteau şaizeci până la optzeci de oameni într-o baracă, aşezaţi pe câte două rânduri de paturi de scândură. Dacă unul dintre deţinuţi nu-şi împlinea îndatoririle, paznicii lagărului aveau dreptul să facă orice doreau cu el. Unii mureau de foame şi de frig.
Era o noapte liniştită şi senină. Câtă vreme voi trăi nu voi uita niciodată acea vale ! Mi-o voi aminti totdeauna ! Somnul dulce de dimineaţă ne-a fost întrerupt de un fel de freamăt de gemete umane. Toţi am sărit imediat în picioare. Am văzut o mulţime de oameni care se deplasa în direcţia noastră; datorită poziţiei noastre joase, era dificil de observat ce se întâmplă.
Erau şaizeci de deţinuţi şi, pe măsură ce se apropiau, vedeam destul de bine că erau istoviţi de foame şi de multă muncă. Fiecare avea o funie pe după umeri cu care trăgea o sanie – o sanie în luna iulie! Iar pe sanie era un butoi cu excremente umane.
Am auzit cu exactitate cuvintele pronunţate de paznici: «Aşezaţi-vă şi nu vă mişcaţi». Deja le fusese pregătit un şanţ. Cei şaizeci de martiri erau preoţi. în liniştea dimineţii de iulie, glasurile joase ale multora dintre preoţi se auzeau foarte clar. Unul dintre executori le spunea pe rând preoţilor care stăteau lângă şanţ:
«E ultima ta suflare. Spune-ne, există Dumnezeu sau nu?» Răspunsul martirilor era ferm şi convingător:
«Da, Dumnezeu există!»
Prima împuşcătură s-a auzit răsunând… Stând în corturi, inimile noastre băteau cu putere… Apoi a răsunat o a doua împuşcătură, a treia şi altele. Preoţii erau aruncaţi unul câte unul în şanţ, iar călăii lor stăteau în dreptul şanţului, continuând să întrebe pe fiecare preot în parte:
– Există Dumnezeu?
Răspunsul era acelaşi:
– Da, Dumnezeu există!”
Extras din Tinerii vremurilor de pe urmă. Ultima şi adevărata răzvrătire.
Monahii John Marler si Andrew Wermuth, Editura Sophia, 2008, p. 145-147
Să mergem la Liturghie, chiar dacă vom sta ca niște bârne…
Trebuie să mergem la Liturghie, chiar dacă vom sta ca niște bârne.
Cineva ar putea spune: „Nu sunt după cum ar trebui, nu înțeleg nimic din tot ce se întâmplă, mintea mea nu e în stare să se concentreză acolo”. Să mergi oricum. Un stareț spunea: „Când intri într-un magazin de răşini aromatice, vei ieși cu hainele parfumate, chiar dacă nu vei cumpăra nimic.” La fel se întâmplă și când mergi la Liturghie.
Chiar dacă nu vei realiza o lucrare duhovnicească, faptul că ai mers și ai stat acolo ca o bârnă deja reprezintă ceva.
Să vă spuneți: „Voi merge așa cum sunt, o bârnă necioplită. Dumnezeu poate să facă și din ea ceva.” Iar dacă nu vei merge, pentru că „nu poți să te concentrezi”, atunci totul va merge din ce în ce mai rău și nu vei reuși nicicând să schimbi situația.
Mitropolitul Atanasie de Limassol, traducere după monastery.ru
IPS Teodosie despre vaccinul contra COVID-19.
Întâlnire cu presa – 12 ian. 2020.
„Nu spunem nici da, nici nu. Este competența medicilor.
Nici nu putem interzice, nici nu putem promova, că nu suntem specialiști.
Ceea ce recomand cu hotărâre sunt învățăturile lui Dumnezeu.
În rest, sfatul medicului și conștiința personală.
Este o mare diferență între ceea ce transmitem noi (Adevărul Revelat) și ceea ce suntem puși să facem acum.
Personal, nu mă vaccinez, că am alergii.
Și medicii se contrazic între ei. Și noi să rezolvăm contradicția medicilor?
Este atâta relativitate și nesiguranță, ce putem să recomandăm? Ați spus că m-am schimbat…cu ce m-am schimbat?”
https://www.youtube.com/watch?v=kJziQBfdJaY&feature=emb_logo&ab_channel=RadioDobrogea
Admirabil raspunsul. Aseara a avut la Antrena 3 o prestatie exceptionala, tot pe aceasta tema. Se vede ca are fibra de universitar. Mi-as dori sa se mentina pe aceasta linie. Cand face bine, recunoastem cu toata inima si ne bucuram.
La polul opus, Calinic de la Arges s-a facut iarasi de minune. Cred ca a devenit un caz patologic si cumva, ar trebui temperat. Cine s-o faca?
Să fie blagoslovit cuvântul Sfinției Voastre, Cinstite Părinte Vasile!
Am selectat câteva fragmente din interviul ÎPS Teodosie de la antena3, SINGURUL ÎNALT IERARH, care a avut curajul să se opună indicațiilor date de slugile leviatanului în aceste zile rele.
„Știu că n-am zădărnicit nimic, eu mi-am făcut datoria de păstor: am făcut slujbe, i-am încurajat pe credincioși și toți au dobândit un optimism, o încredere în Dumnezeu, în această perioadă în care s-a semănat prea multă panică și prea multă frică, ce întrece ca grabă în boală virusul. Omul fricos deja este un om bolnav”, a spus ÎPS Teodosie.
„Biserica are o autonomie a ei și în Biserică este locul cel mai prielnic unde, în Sfântul Altar, în Sfântul Potir, Sfânta Împărtășanie (trupul și sângele Domnului – n.red.) este lipsită de orice virus. Acolo e locul unde trebuie să ne concentrăm și să învingem virusul! Sfânta Împărtășanie e mai puternică decât orice vaccin și încrederea oamenilor în lupta lor pentru sănătate prin credință să știți că face foarte mult! Mulți au căzut în pesimism, au fost și sinucideri între oameni – dar nu prea s-au popularizat -, din diasporă m-au încurajat foarte mulți să le fac slujbe și le-am făcut și stau în dialog cu dânșii. Și azi am stat în dialog cu persoane din Germania, din Franța. Mă sună, tot timpul îl afectez credincioșilor care au nevoie de un sfat, de un îndemn la credință, de o siguranță privind credința pe care o mărturisesc și rugăciunea pe care o fac”.
Rugat să detalieze dacă afirmația că „Sfânta Împărtășanie este mai puternică decât vaccinul” are legătură cu credința omului că poate învinge boala, Arhiepiscopul Tomisului a explicat că această putere se află în conținutul euharistiei, care este Hristos, dătătorul Învierii și al Vieții veșnice.
„Mă refer la acuratețea Sfintei Împărtășanii, care este ce e mai sfânt din ceea ce există pe pământ. Hristos este Sfântul sfinților. Când Hristos intră în noi, noi așa o spunem: spre sănătatea sufletului și a trupului! Hristos nu minte. Biserica a preluat adevărul de la Hristos. Hristos este capul Bisericii și nu minte niciodată. Este adevărul absolut, suprem”, a mărturisit ÎPS Teodosie.
„ Am contestat (interzicerea accesului pelerinilor din alte localități la Mănăstirea „Peștera Sfântului Andrei” – n.red.) și s-a dovedit că am avut dreptate, pentru că Biserica are autonomie. La București s-a câștigat. Pelerinajele sunt libere, ca și manifestările Bisericii. (Procesul de la Constanța a fost) pierdut în primă fază, apoi a fost câștigat. Sunteți mai puțin informați, câteodată! Rețineți numai ce-i negativ. (…) Optimismul învinge și boala”, a pledat arhiepiscopul Tomisului.
„Noi trebuie să fim mereu în luptă. Cea mai grea luptă e cu noi înșine, ca să fim vrednici de chemarea lui Dumnezeu. Cel viclean este cel care dezbină oamenii, aduce inspirații negre, îi face pe oameni să fie unii împotriva altora. De aceea, această luptă o ducem mereu, fără să măsurăm cât e de intensă, cât e de slabă, noi trebuie să fim mereu într-o luptă”, consideră ierarhul.
„Eu nu cred că bisericile se vor mai închide. Am fost luați prin surprindere atunci. Eu nu voi permite să se închidă vreo biserică în eparhia mea, că noi avem și o autonomie eparhială, fiecare dintre noi, de aceea am făcut slujbe publice mai ample, la cererea credincioșilor. Eu cred că Biserica nu se va mai închide pentru că nu se cuvine. Chiar drepturile omului spun aceasta, că Biserica își rânduiește ea însăși, prin regulile sale, și statutul său este de Biserică autonomă, recunoscută și prin Constituție. De aceea putem să afirmăm libertatea de conștiință și libertatea religioasă”, a punctat ierarhul.
„Din ce am auzit, până în toamnă se experimentează și mai mult acest vaccin, vom vedea efectele. Până acum, sunt și multe frici de vaccin pentru că în toate țările s-au produs efecte neașteptat de grave la unele persoane. De aceea există o reținere și nu putem să obligăm pe nimeni. Până în toamnă cred că se vor mai lămuri lucrurile prin acest experiment care se face cu cei ce se vaccinează acum și vor fi mai lămurite efectele vaccinului. Trebuie să se mobilizeze medicii, să se pună de acord, că nu toți sunt de acord. Dacă medicii nu sunt în unanimitate de acord, ce să înțeleg?”, se întreabă retoric ierarhul. (Campania de vaccinare) Este și un experiment în același timp, pentru că n-a fost experimentat acest vaccin până acum. A fost experimentat de puțin timp în urmă, dar nu s-a putut urmări. Specialiștii spun că orice vaccin trebuie să aibă o marjă de experimentare de 7-8 luni, până la un an și mai mult. Și atunci, noi să negăm aceasta, să ne facem că nu știm, că nu observăm, că nu înțelegem? Eu am responsabilitate pentru ceea ce vorbesc. E prima dată când trebuie să vorbesc despre ceva ce nu e sigur. Învățătura pe care noi o propovăduim este atât de sigură și nu poate fi contrazisă de nimic, este și prin minuni adeverită, prin Sfânta Lumină și prin Aghiasmă, care sunt minuni de sute de ani și, iată, noi vorbim despre o învățătură dreaptă, deplină, adevărată, care se dovedește că e reală, că e de la Dumnezeu din Cer, Stăpânul vieții noastre”, a concluzionat ÎPS Teodosie.
Nu este cazul să mai amintim ceva despre prestația pro vaccin, penibilă, iresponsabilă și lipsită de deontologie a Părintelui Necula, sluga binevoitoare a slugilor păpușarilor NOM, la un alt post tv.