Reproduc mai jos un text care ne dezvăluie intențiile de viitor ale sataniștilor, în privința persoanelor vârstnice. Sfântul Apostol Pavel ne spune că ,,omul lui Dumnezeu trebuie să fie bine pregătit, pentru orice lucru bun (II Timotei 3, 17). Pentru acesta, trebuie să cunoaștem, din vreme, capcanele viclene pe care diavolul le întinde în fața noastră, prin slugile sale satanizate. Cele pe care le veți citi mai jos, reprezintă tocmai o capcană vicleană, ascunsă sub masca grijii pentru făpturile lui Dumnezeu.
Prin folosirea unei brăţări, abonaţii Butonul Roşu pot primi asistenţă personalizată sau ajutor dedicat în situaţii de urgenţă medicală şi securitate personală. ”Dezvoltatorii platformei dedicate care pun la dispoziţie Butonul Roşu, Teleasistenţă Group, au iniţiat colaborarea cu Poşta Română întrucât compania dispune atât de resursă umană extinsă pe tot teritoriul ţării, cât şi de o reţea teritorială vastă care poate răspunde nevoilor de extindere, la nivel naţional, a serviciilor de asistenţă Butonul Roşu. Astfel de servicii de asistenţă personală, ajutor de urgenţă, sănătate şi suport viaţă independentă sunt livrate, în comunitate, şi de alte companii poştale, cele mai avansate fiind cele livrate de Poşta Franceză”, precizează Poşta Română.
În baza parteneriatelor pe care persoanele juridice (autorităţi şi insituţii publice care oferă servicii de asistenţă socială comunitară persoanelor vulnerabile din punct de vedere medical şi social) le vor încheia cu Poşta Română, factorii poştali se vor deplasa la domiciliile beneficiarilor, îi vor înrola în baza de date împreună cu istoricul medical şi factorii de risc, îi vor instrui şi le vor da în folosire brăţara împreună cu un telefon asociat acesteia, care va asigura monitorizarea şi asistenţa la distanţă. La o simplă apăsare pe butonul SOS, dispozitivul mobil este localizat GPS, beneficiarul este identificat, Dispeceratul Medical de Urgenţă primeşte accesul la datele medicale ale pacientului care sunt actualizate permanent şi se declanşează protocolul de urgenţă personalizat, precum şi informarea familiei, iar în cazul urgenţelor majore apelează 112. În funcţie de complexitatea şi gravitatea situaţiei semnalate, dispecerul va iniţia un protocol personalizat ce va indica acţiunile ce trebuie întreprinse (alertarea contactului de urgenţă din apropiere, deplasarea unui asistent medical la domiciliul pacientului, alertarea persoanelor care-l îngrijesc). Beneficiarul este monitorizat permanent până la eliminarea pericolelor sau externare şi primeşte suport pentru revenirea în activitate.
Sursa: News.ro
Dată publicare: 01-10-2022 11:48
Scurt comentariu
În 33 de ani, am învățat să deslușim gândurile ascunse ale acestor impostori criminali ai istoriei. Am învățat să n-avem încredere în ,,greci’’, chiar atunci când ne aduc daruri. Sau, mai ales atunci! Pe deoparte propovăduiesc exterminarea persoanelor vârstnice, inutile, în gândirea lor neghioabă, pe de alta vin și ne propun brățara cu buton roșu, menită să ne localizeze cu maximă rapiditate. După ce ne-au trecut printr-o plandemie artificial creată, cu vieți suprimate criminal, după ce au distrus sistemul de sănătate, se erijează acum în binefăcătorii noștri.
Pe scurt, refuzați darul otrăvit al sataniștilor și atunci când poștașul vă va bate la ușă, explicați-i politicos motivul refuzului. Preveniți-i pe toți bătrânii, pe cunoscuți, vecini, prieteni, apropiați asupra intențiilor criminale ale sataniștilor.
Presbiter Iovița Vasile
Despre grija mântuirii aproapelui
„Nimeni să nu caute ale sale, ci fiecare pe ale aproapelui” (I Cor 10:24)
Acesta este principiul sfinţilor lui Dumnezeu, acum, în trecut, întotdeauna şi în veşnicie. Acesta este principiul pe care trebuie clădită societatea. Acesta este principiul pe care se clădeşte orice fel de societate umană bine-plăcută lui Dumnezeu şi prosperă. Acesta este principiul mântuitor al oricărui fel de dificultate cu care luptă omul contemporan, luptă fără izbândă şi fără nădejde.
Sufletul sfânt se frământă cu ce le va găsi de dormit pentru noapte celor fără adăpost; cu ce îi va hrăni pe cei flămânzi, cu ce îi va îmbrăca pe cei goi. Sufletul sfânt se preocupă de acestea zi şi noapte, înălţând rugi fierbinţi lui Dumnezeu ca să se mântuiască şi aproapele lor; ca să se umple de harul lui Dumnezeu şi inima lor; ca să se îndrepte către Dumnezeu şi minţilor lor; ca răii să se întoarcă de la calea pierzaniei, iar cei nestatornici în Credinţă să se întărească; ca cei care sunt statornici să afle sprijin şi să nu cadă; ca cei care au adormit să ajungă şi să vadă Faţa lui Dumnezeu; iar ca cei ce trăiesc să fie şi ei scrişi în Cartea Vieţii din împărăţia Luminii.
Fiţi deci cu băgare de seamă, fraţilor, cum în acelaşi fel, cuvânt cu cuvânt, diavolul îşi formulează şi el principiul lui ucigaş şi antisocial. Acest principiu drăcesc spune: să nu ne preocupe cum să ne păzim propriile trupuri de întinăciunea păcatului, ci fiecare să privească mai curând la trupurile celorlalţi în scopul de a le îmbolnăvi şi ucide. Să nu ne ocupăm de sufletele noastre, cum am face să le putem mântui, ci mai curând să gândim zi şi noapte la sufletele celorlalţi, cum am face să le calomniem mai bine, să le înnegrim, să le blestemăm, să le sărăcim şi să le distrugem. Nimeni să nu privească la casa sa, cum ar face să şi-o zidească şi să şi-o înnoiască mai bine, ci mai curând să aibă în atenţie strictă casele altora, cum ar face să le ardă din temelii, să le dărâme la pământ. Nimeni să nu se preocupe de propriile hambare, cum ar face să le umple de grâne, ci mai curând fiecare să fie cu ochii pe hambarele altora şi să facă totul pentru a le fura şi a le goli.
Vedeţi, deci, fraţilor, cum acest principiu poate fi şi un principiu al binelui, dar şi unul al răului; este un principiu ca o sabie cu ambele tăişuri bine ascuţite; este fie înger, fie drac. Vă rog să observaţi cum acest principiu în latura lui satanică s-a înstăpânit peste toată lumea de azi!
O, Doamne, Duhule Sfinte, Care ai adus în lume sfintele Tale cuvinte prin gura Apostolului, luminându-ne ca razele soarelui, iar nu arzându-ne, ajută-ne să le împlinim pe ele în sensul lor cel dumnezeiesc spre slava lui Dumnezeu Celui în Treime închinat şi slăvit şi pentru mântuirea sufletelor noastre. Căci Ţie se cuvine slava şi mulţumită în veci. Amin.
Extras din Proloagele de la Ohrida– Sfântul Nicolae Velimirovici, Editura Egumeniţa.
Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul: „Omul duhovnicesc este în întregime durere.”
– Părinte, în ce fel pot fi ajutaţi oamenii de vreme ce se întâmplă atâtea în lume?
– Cel ce vrea să se ajute pe sine, se ajută şi cu lucruri de nimic. De pildă, se mişcă o candelă sau se mişcă el însuşi în întregime la un cutremur şi îşi revine. Cei ce nu cred, se fac mai răi atunci când aud că va fi război sau vreo catastrofă. „Hai să ne distrăm”, îşi spun, „pentru că ne vom pierde viaţa”, şi astfel cad cu desăvârşire. Altădată şi indiferenţii îşi reveneau şi se schimbau atunci când auzeau, de pildă, că va fi război. Acum sunt foarte puţini unii ca aceştia. Mai demult neamul nostru trăia duhovniceşte, de aceea şi Dumnezeu îl binecuvânta şi Sfinţii ne ajutau în chip minunat, şi biruiam pe vrăjmaşii noştri, care întotdeauna au fost mai mulţi ca noi. Astăzi spunem că suntem ortodocşi, dar, din păcate, adesea avem numai numele de ortodox, nu şi viaţa ortodoxă.
Am întrebat pe un duhovnic cu lucrare socială, cu o grămadă de fii duhovniceşti etc.: „Ce ştii despre acel film hulitor?”. „Nu ştiu nimic”, mi-a răspuns. Nu ştia nimic şi se afla într-un oraş mare! Unii ca aceştia adorm lumea. O lasă aşa, ca nu cumva să se întristeze, ci să se distreze. Nu cumva să spui că va fi război sau că se va face a Doua Venire pentru care şi trebuie să ne pregătim, ca să nu se mâhnească oamenii. Ca unele bătrâne care spun: „Nu vorbi despre moarte, ci să vorbeşti numai de bucurii şi botezuri!”, ca şi cum nu le-ar aştepta moartea. Astfel simt o bucurie falsă. În timp ce dacă s-ar gândi că bătrânelul cutare care locuia mai jos a murit ieri, că altul este în cele mai de pe urmă ale lui şi va muri, că poimâine va fi parastasul cutăruia, care a fost cu mult mai tânăr decât ele, ar cugeta la moarte şi ar spune: „Trebuie să mă spovedesc, să mă pregătesc duhovniceşte, pentru că poate şi pe mine peste puţin mă va chema Hristos la viaţa cealaltă”. Altfel, vine moartea şi le ia nepregătite. Alţii iarăşi din… „bunătate” spun: „Ereticilor să nu le spuneţi că sunt în rătăcire, ca să le arătăm dragoste”. Şi aşa pe toate le nivelează. Dacă aceştia ar fi trăit în primii ani ai creştinismului, n-am fi avut niciun sfânt. Atunci spuneau creştinilor: „Aruncă numai tămâie în foc şi nu te lepăda de Hristos”. Dar nu au primit. „Fă-te numai că arunci!”. Nici aşa n-au primit. „Nu vorbi despre Hristos şi du-te liber în altă parte!”, şi nici pe aceasta n-o primeau. Astăzi însă vezi o lume fără vlagă.
– Părinte, atunci când Sfântul Apostol Pavel spune: Roada Duhului este dragostea, bucuria[1], înţelege că bucuria este dovada unei vieţi corecte?
– Da, pentru că există bucurie lumească şi bucurie dumnezeiască. Atunci când ceva nu este duhovnicesc, curat, nu poate exista în inimă adevărata bucurie şi pace. Bucuria ce o simte un om duhovnicesc nu este bucuria lumească pe care mulţi o caută astăzi. Să nu încurcăm lucrurile. Sfinţii aveau, oare, o astfel de bucurie pe care o cerem noi? Maica Domnului a avut o astfel de bucurie? Hristos a râs? Care Sfânt a trecut fără durere prin această viaţă? Care Sfânt a avut o astfel de bucurie pe care o urmăresc mulţi creştini din vremea noastră, care nu vor să audă nimic neplăcut ca să nu se întristeze şi să nu-şi piardă pacea lor? Dacă doresc să nu mă întristez, ca să petrec bucuros şi să nu-mi stric liniştea, ca să fiu blând, atunci sunt indiferent! Altceva este blândeţea duhovnicească şi altceva este blândeţea din nepăsare. Unii spun: „Trebuie să fiu bucuros, pentru că sunt creştin. Să fiu liniştit pentru că sunt creştin”. Aceştia nu sunt creştini. Aţi înţeles? Aceasta este nepăsare, este bucurie lumească. Cel ce are aceste particularităţi lumeşti nu este om duhovnicesc. Omul duhovnicesc este în întregime durere. Îl doare pentru situaţii, pentru oameni, dar este răsplătit cu mângâiere dumnezeiască pentru durerea aceasta. Simte durere, dar înlăuntrul lui simte mângâiere dumnezeiască pentru că Dumnezeu aruncă cu binecuvântări din Rai în suflet şi se veseleşte omul de dragostea dumnezeiască. Aceasta este bucuria duhovnicească, bucurie care nu se poate explica şi care inundă inima.
[1] Gal. 5, 22.
Extras din Trezire duhovnicească– Cuviosul Paisie Aghioritul, Editura Evanghelismos.
Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul:„ Trebuie să semănăm, ca să dea Dumnezeu”
– Gheronda, în fiecare zi spun: „De mâine voi lua aminte, mă voi îndrepta”, dar apoi cad iarăşi în aceleaşi greşeli.
– Să-L pui pe Dumnezeu înainte. Să spui: „Cu puterea lui Dumnezeu voi încerca să mă îndrept”, ca să te ajute Dumnezeu. Faptul că vrei să te îndrepţi înseamnă că accepţi ajutorul. Ceri aşadar de la Dumnezeu să te ajute, iar El Îşi aruncă privirea asupra ta. Adaugi şi de la tine puţină strădanie şi înaintezi. Cine, când vede un copilaş care încearcă să rostogolească un pietroi cu mânuţele, nu va alerga ca să-l ajute, pentru a nu-l vedea chinuindu-se? La fel face şi Dumnezeu, când vede puţina ta strădanie, te va ajuta să biruieşti.
Unii, deşi nu depun niciun efort pentru a se îndrepta, spun: „Hristoase al meu, am aceste patimi! Tu poţi să mă izbăveşti. Aşadar, izbăveşte-mă!”. Ei, cum să ajute atunci Dumnezeu? Pentru ca să ajute Dumnezeu, omul trebuie să se străduiască pe cât îi stă în putinţă. Adică sunt lucruri pe care trebuie să le facă omul însuşi, ca să ajute apoi Dumnezeu. În niciun caz nu poate fi ajutat, dacă el însuşi nu vrea să se ajute pe sine.
Uneori noi căutăm să dobândim Harul şi harismele lui Dumnezeu într-un mod magic. Credem că putem să dobândim fără osteneală o virtute sau chiar să ne sfinţim. Dar pentru ca Dumnezeu să dea, trebuie ca noi să semănăm. Cum să ne dea Dumnezeu fără ca noi să lucrăm. Ce spune troparul? „Nerodirea pustiului o ai lucrat”[1]. Dumnezeu trimite ploaie, înmoaie pământul, dar şi noi trebuie să ne „arăm” ogorul. Pământul este gata, dar trebuie să băgăm plugul în ogor şi să-l semănăm. Şi ceea ce semănăm, aceea vom secera. Dar cum vom semăna dacă nu arăm? Şi ce vom secera, dacă nu semănăm?
De aceea să nu întrebaţi numai ce poate Dumnezeu să facă, ci să vă întrebaţi şi pe voi înşivă ce puteţi face. Banca lui Hristos dă o dobândă foarte mare. Dar cum vom ridica bani, dacă nu am depus nimic la bancă?
[1] Din troparul de obşte al Cuvioşilor: „Cu curgerile lacrimilor tale”
Extras din Patimi și virtuți – Cuviosul Paisie Aghioritul, Editura Evanghelismos.
Sarut dreapta Parinte Iovita Vasile.
Sunt de acord cu Sfintia Voastra. Aveti dreptate, slugile întunericului vor cât mai multi morti, îi înseala pe bietii oameni cu fel si fel de „descoperiri stiintifice”.
In aceasta bratzara electronica se afla cipul satanic 666, de asemenea in aparatele auditive, etc. etc…
Fratilor,
Ascultati de sfaturile Parintelui Vasile ! NU acceptati, sub nici o forma, nici bratzara, nici telefonul, amândoua satanice !
Caracatita e mare si cu nebanuit de multe .. tentacule.. Nici cei mai sanatosi nu scapa.. caci daca nu e de…bratara.. , atunci e de…alta ameteala…, cu.. Fundatie.., pardon,…Conotatie… “regala”….. Accesati si .. mai sapati.. si va minunati cum batranii, cu gandul la orice, dar numai la Dumnezeu NU sunt lasati !!!!!!
https://ro-ro.facebook.com/AsociatiaNiciodataSingur/photos/5575013609223255
https://ro-ro.facebook.com/AsociatiaNiciodataSingur/photos/5587038764687406
https://ro-ro.facebook.com/AsociatiaNiciodataSingur/photos/5575013615889921
https://ro-ro.facebook.com/AsociatiaNiciodataSingur/photos/5529431760448107
https://ro-ro.facebook.com/AsociatiaNiciodataSingur/photos/5538941269497156
https://ro-ro.facebook.com/AsociatiaNiciodataSingur/photos/5557038581020758
https://ro-ro.facebook.com/AsociatiaNiciodataSingur/photos/5549197605138189
https://ro-ro.facebook.com/AsociatiaNiciodataSingur/photos/5549197721804844