… dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul său?’’ (Marcu 8, 36-37). Cine studiază cu atenţie istoria scrisă, constată că toate imperiile care s-au perindat în lume au fost clădite pe sânge şi teroare. Cei care le-au întemeiat au dus războaie absurde, nimicitoare şi au subjugat prin forţă popoare întregi, având ambiţia nebunească de a stăpâni lumea. Acest lucru este valabil pentru imperiul roman, care a căpătat o întindere nemaiîntâlnită. Pe unde au ajuns, romanii şi-au impus nu numai stăpânirea administrativă, ci au răspândit şi religia lor deşartă şi mincinoasă a zeilor, care, în fapt, erau demoni. Aşa au venit în conflict ireconciliabil cu Biserica lui Hristos, pentru că membrii acesteia nu-şi trădau Mântuitorul, alegând mai bine să moară. Aşa s-au născut persecuţiile împotriva lor, în care mulţi s-au încununat cu cununa muceniciei. Trecerea vremii ne arată că biruitori au fost cei care L-au mărturisit pe Hristos, iar sufletele persecutorilor s-au pierdut în adâncimile iadului. Imperiul s-a prăbuşit, în vreme ce Biserica a rămas şi nu va fi biruită nici de porţile iadului. La ce le-a folosit cezarilor romani stăpânirea lor atât de mare?
Mai aproape de zilele noastre, am avut imperiul sovietic comunist. Ştim cine au fost cei care au ,,fericit’’ lumea, născocind comunismul. Naţiunea, căreia le aparţin, ar trebui să şi-i revendice. Ideologii comunişti şi-au propus să şteargă numele lui Dumnezeu de pe faţa pământului, pentru ca ei să ajungă stăpânii lumii. Susţineau cu fervoare că sistemul comunist se va întinde peste toată faţa pământului. Dumnezeu a arătat că aceşti nebuni nu erau decât nişte bieţi muritori, care au refuzat să-şi cunoască nimicnicia. Visurile lor demente s-au spulberat, iar sufletele lor s-au dus în chinurile iadului.
În demenţa sa, Putin vrea să refacă imperiul rus de odinioară şi o nouă ordine mondială. Zadarnic. Niciun imperiu nu s-a mai ridicat vreodată, după ce s-a prăbuşit.
Ultimul imperiu al istoriei va fi cel instaurat de antihrist, numit de Cartea Apocalipsei (13, 1) ,,fiara care se ridică din mare’’. Dumnezeu va îngădui ca acest tiran să stăpânească vremelnic, adică trei ani şi jumătate, peste tot pământul. Mântuitorul ne spune că blestematul antihrist va institui un regim de teroare nemaiîntâlnită. Dumnezeu va avea grijă de aleşii Săi şi va scurta acele zile, pentru cei aleşi. Încă de-acum vedem aceste cuvinte împlinindu-se, căci toată lumea îşi dă seama că, realmente, zilele, lunile şi anii s-au scurtat, însă puţini înţeleg şi explică cu adevărat acest fenomen. Sfârşitul este ştiut, căci Dumnezeu nu ne lasă în neştiinţă: imperiul se va prăbuşi şi antihrist se va pierde în iad.
Iubite cititorule, multe lucruri folositoare putem noi învăţa din lecţiile istoriei, dacă vrem şi suntem receptivi. Dumnezeu ne-a lăsat istoria scrisă tocmai ca să ne dăm seama ce preţ ar trebui să punem noi pe mântuirea sufletelor noastre şi cât de înşelătoare sunt măririle şi stăpânirile veacului acestuia.
Presbiter Ioviţa Vasile