Cenzura a fost desfiinţată prin Constituţie. Vorba vine! Ea se practică pe scară largă în România, inclusiv în Biserică. Sau mai ales în Biserică. Ne-am obişnuit să credem că dacă legea supremă a ţării are o prevedere sau garantează un drept, numaidecât acel drept se va respecta cu maximă rigoare şi eventualele încălcări vor fi pedepsite prompt. Să nu fim naivi. Constituţia din vremea comunistă ,,garanta’’ libertatea religioasă şi ştim bine cât a avut de suferit Biserica Ortodoxă. Actuala Constituţie spune că România este stat suveran! Îţi vine să râzi amar. Care suveranitate? Aceasta a fost cedată de multă vreme străinilor care fac ce vor în ţara asta, tocmai de cei care răcneau după 1989 că nu-şi vând ţara. Aţi văzut să cadă un fir de păr din creştetul cuiva, pentru că a cedat, perfid şi ascuns, această suveranitate, transformând România într-o colonie? Să fim serioşi. Mi-am propus să vorbesc despre cenzura din Biserică.
Cu câţiva ani în urmă, în Episcopia Sălajului, şi bănuiesc, şi în altele, a fost dată o circulară prin care eram înştiinţaţi că n-avem voie să publicăm nimic în presa scrisă sau să acordăm interviuri, fără acordul episcopului locului. Cerinţă ridicolă şi absurdă, pe care dacă n-o respectai, riscai sancţiuni din cele mai grave. De ce se temeau ierarhii? De adevăr. Le era frică să nu afle presa despre abuzuri şi ilegalităţi, de presiunile la care erau supuşi preoţii dacă nu reuşeau să estorcheze sumele cerute de protopopiat şi centrul eparhial.
Mult mai gravă este cenzura eclezială atunci când se exercită asupra textelor alcătuitoare ale Sfintelor Slujbe. Greu de crezut, dar şi acestea sunt cenzurate. Cel mai elocvent caz este cel al Prohodului Domnului. Nu mai puţin de 12 strofe din cele trei stări au fost eliminate, adică cenzurate. Motivul? Nu trebuie să lezăm sensibilităţile iudaice privitoare la Patimile Mântuitorului. Iudeii n-au avut niciun amestec în moartea Domnului, vinovaţi sunt romanii şi, zic sectele, preoţii ortodocşi. Preoţii iudei din acea vreme sunt curaţi ca lacrima. Mulţi dintre slujitorii Sfintelor Altare au adus la starea iniţială Slujba Prohodului, anihilând efectele cenzurii.
Biserica noastră are rânduieli speciale prin care-i primeşte la Sfânta Ortodoxie pe ereticii catolici şi neo-protestanţi, pe evrei, musulmani, etc.. În anii din urmă, aceste rânduieli au fost schimbate abuziv, cu aprobarea Sinodului şi a Patriarhului Daniel. Le reamintim tuturor că nu au căderea, nu au dreptul să cenzureze textele şi rânduielile intrate în uzul Bisericii Ortodoxe, aşa cum n-au niciun drept să falsifice textul Sfintei Scripturi!
Sfânta Liturghie e supusă şi ea la tot felul de schimbări silnice, sub pretextul limpezirii înţelesurilor. Din ultimele ediţii al Liturghierului am înţeles că se doreşte eliminarea Rugăciunii pentru morţi de la Rânduiala Proscomidiei. Ni se pune în faţă un motiv mincinos, adică ni se spune că în vechime această rugăciune n-ar fi existat în forma aceasta, iar Bisericile Ortodoxe surori au eliminat-o. Exact ca în viaţa civilă: când se doreşte să se introducă o aberaţie, ne spun că aşa se procedează şi în alte ţări europene.
În cartea de cult numită Molitfelnic, nu mai găsim de multă vreme Rânduiala slujbei de la Duminica Ortodoxiei. A fost cenzurată cu brutalitate. Este meritul Părintelui Iustin Pârvu că a reeditat Molitfelnicul din 1896, şi-n felul acesta Slujba ne este accesibilă. Pe lângă aceasta, existe site-uri care conţin Rânduiala, încât nimeni nu poate spune că nu are de unde să o preia. Îndemn, aşadar, pe toţi fraţii preoţi să nu ocolească această slujbă, numită şi Sinodicon. Prin ea, sunt anatemizaţi toţi ereticii din toate timpurile şi locurile. Cine sunt cei care se tem de Sinodicon? Tocmai ereticii învederaţi. Se tem şi necredincioşii de toate felurile, aflaţi, evident în afara Sfintei Biserici. Acest Sinodicon trebuie păstrat exact în forma din Molitfelnic, atâta doar că celor menţionaţi acolo li se pot adăuga şi alţi vrăjmaşi ai lui Iisus Hristos şi ai Bisericii Sale.
Mă opresc aci cu relevarea aspectelor pe care le ia cenzura eclezială. Îi rog pe toţi fraţii preoţi să păstreze cu multă vechile ediţii ale cărţilor bisericeşti, căci va veni vremea când cenzura va înlocui Sfânta Liturghie şi toate slujbele bisericeşti cu un nou cult prin care nu se va preamări Dumnezeul Adevărului, ci blestematul antihrist.
Pr. Ioviţa vasile