Ce măreție este Dumnezeiasca Liturghie! Cât de mult cinstește Dumnezeu pe om! Vine împreună cu cetele îngerești la fiecare Dumnezeiască Liturghie și-l hrănește pe om cu Preasfântul Său Trup și Sânge! Dumnezeu ne-a dăruit totul! Ce lucru trupesc sau duhovnicesc, stricăcios sau nestricăcios, ne lipsește? Nici unul! Dacă ne dăruiește zilnic îndumnezeitorul Său Trup și Sânge, ce poate fi superior acestora? Sigur că nimic! În ce taine l-a învrednicit Dumnezeu pe omul pământesc să slujească! O, iubire cerească neprețuită! O picătură de iubire dumnezeiască este mai mult decât toată iubirea de pe pământ, trupească și lumească!
Păcatul protopărinților a fost începutul și rădăcina tuturor evenimentelor dramatice de până astăzi și de până la sfârșitul veacurilor. O singură neascultare, ca o sămânță în pântecele Evei, a zămislit și a transmis moartea trupească și sufletească neamului omenesc care s-a născut din aceasta. De unde să-și închipuie sărmana Eva că neînsemnatul gust al fructului oprit avea sa producă așa o catastrofă și așa un iad, încât să fie nevoie de „sfatul” Sfintei Treimi de a trimite o Persoană din sânul Treimii celei dătătoare de viață în lume și să sufere din partea lucrului mâinilor Sale, din partea omului, loviri, biciuiri, scuipări și tot felul de necinstiri și să fie răstignită pe Cruce ca un blestem: „Blestemat este tot cel spânzurat pe lemn!” (Galateni 3, 13).
În fiecare Dumnezeiască Liturghie este actualizată pătimirea pe Cruce și Învierea cea aducătoare de viață a Domnului nostru Iisus Hristos, dulcea noastră izbăvire, lumina sufletelor noastre întunecate prin care este curățit orice suflet păcătos. Cât de mare este iubirea lui Hristos pentru noi!
Arhimandrit Efrem Filoteitul, în Stefanos Anagnostopoulos, Explicarea dumnezeieștii Liturghii, Ed. Bizantină, București, 2005
VIAȚA OMULUI ESTE O VALE A LACRIMILOR
Marți, 7 februarie 2023
Sfântul Siméon (Jelnine) – Vassilii ca mirean [1869 – 1960].
Viața umană este o vale de lacrimi, o ispită înlocuind-o pe alta. Poate părea că ispitele nu se termină niciodată, dar trebuie să ne amintim și că norii sunt înlocuiți de soare. Așa că în viață: ne odihnim puțin la oază și [este] vine din nou deșertul încercărilor. Sfinților începători, trecând prin această pustie a încercărilor desăvârșirii, li s-a poruncit să nu se descurajeze, ci să nădăjduiască în Dumnezeu: Multe sunt necazurile celor drepți și Domnul îi va izbăvi din toți (Ps. 33:19). ).
*
Cei care doresc să-și salveze sufletele trebuie să-și amintească că este imposibil să fie mântuiți fără încercări și ispite și, prin urmare, ar trebui să-i mulțumească lui Dumnezeu pentru toate necazurile. Bolile, nenorocirile, calomniile, jignirile, necazurile, persecuțiile și altele asemenea sunt mântuirea omului.
*
Necazurile sunt în primul rând soarta celor care sunt mântuiți în vremurile din urmă: trebuie, prin multe necazuri să trecem, ca să intrăm în împărăția lui Dumnezeu (Fapte 14:22).
*
Mântuirea noastră este pe Cruce, și anume în suferințele Crucii. Prin suferințe și încercări nedrepte, suntem altoiți pe Crucea lui Hristos și de la ea primim puterea Crucii, care purifică, sfințește și atrage binecuvântarea lui Dumnezeu. Nu există altă cale spre mântuire decât prin Golgota și Cruce.
*
Viața noastră este doar un minut în comparație cu veșnicia și, prin urmare, suferințele temporare prezente sunt fără valoare în comparație cu slava care va fi descoperită în noi (cf. Rom. 8:18) (dacă suntem judecați vrednici) în veacul viitor.
*
Purtați-vă crucea cu curaj, la fel trăsăturile care vă definesc.
*
Cel mai important lucru este să ne pocăim de păcatele noastre. Domnul va avea milă numai de lupta continuă, și nu de „îndreptarea”, pe care nu o ai realizat-o și nu o vei avea (căci dacă o vei avea, vei deveni mândru).
*
Nu vă creați amărăciune, doar îndurați insultele și durerea.
*
După cum este imposibil să respiri fără aer, să trăiești fără hrană și să mergi fără picioare, tot așa este imposibil să intri în Împărăția Cerească fără încercări.
*
Este posibil să înduri boala sau durerea, dar cârtind împotriva lui Dumnezeu sau a oamenilor, plângându-te de soarta ta. Astfel de „fapte bune” sunt neplăcute Domnului, pentru că sunt făcute fără discernământ.
*
Cel ce se ferește de încercări renunță la mântuirea sa și pentru că dulceața vremelnică a acestei vieți este lipsită de viața veșnică, de odihna veșnic binecuvântată.
*
În general, această scurtă viață pământească cu catastrofele și tristețile ei este dăruită omului ca să o poată folosi pentru mântuirea lui, adică pentru a se readuce din moarte la viață .
*
Calea monahală este grea [scrie în biografia sa staretz Simeon], dar lucrarea ascetică a megaloschemei este mai grea, dacă este susținută așa cum ne-a indicat Domnul nostru Iisus Hristos, care a trasat calea ascetică. Cu vizitarea Preasfântului Său Duh, totul poate fi biruit, îndurat, stăpânit și atât de multă și nespusă moștenire veșnică a Împărăției Sale Cerești poate fi dobândită.
*
Un pelerin l-a întrebat în mod repetat pe staretz Simeon despre fiul său, dacă va fi salvat. Într-o zi, el i-a răspuns: „M-am săturat să aud de fiul tău… Cum poate fi mântuit dacă nu vrea el însuși? Dar el a început din nou să testeze răbdarea staretzului, continuând să-l întrebe dacă va fi mântuit. Atunci staretulz i-a spus: „Chiar vrei să fie mântuit? El poate fi mântuit doar prin încercări și toate încercările vor fi ale tale. Dar nu cârtești, suportă-le cu răbdare, fără să mormăi. Și fiul lui s-a îmbolnăvit foarte tare.
*
Nu departe de Pechory, în satul Maly, locuia Matushka Anna, văduva preotului local, tatăl. Vasily Rogovsky, fiica spirituală a staretzului Simeon, respectată de toți. În trecut, familia lor a suferit foarte mult din cauza autorităților fără Dumnezeu – au petrecut timp în exilul siberian. Dar și în acei ani, starețul și-a amintit mereu de ei și a încercat să-i susțină creștinește, măcar cu cuvinte de mângâiere și speranță.
Acest lucru este demonstrat de cartea poștală trimisă de staretz familiei lor în exil în Krasnoyarsk, păstrată cu dragoste de Matushka Anna. Ea a spus asta:
„Un sincer salut dragilor nostri Vasily, Anna și Maria, vă doresc multă sănătate și toate lucrurile bune”. „Umilința, răbdarea și munca grea pot învinge orice”, așa cum spune proverbul nostru rusesc.” Credința în Dumnezeu și speranța în Dumnezeu vor rezolva totul, iar Domnul va ajuta.”
Și asta s-a întâmplat așa cum a prezis părintele Simeon. În ciuda tuturor durerilor și nenorocirilor lor, acești credincioși s-au întors în cele din urmă pe pământurile lor natale.
fragmente
Traducere din
https://orthodoxologie.blogspot.com/2023/02/la-vie-humaine-est-une-vallee-de-larmes.html
Rugăciune ecumenistă la începutul conferinței capelanilor militari ai statelor NATO
În perioada 6‑9 februarie, țara noastră găzduiește cea de‑a 34‑a conferință internațională a coordonatorilor capelanilor militari din țările membre NATO și ale Parteneriatului pentru Pace. Evenimentul a fost deschis luni, 6 februarie, printr‑o ceremonie religioasă oficiată în Biserica „Sfântul Mare Mucenic Mina” a Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” din București.
Evenimentul anual găzduit în 2023 de România este organizat de Secția de asistență religioasă din cadrul Ministerului Apărării Naționale în colaborare cu Comandamentul European al Forțelor Armate ale Statelor Unite ale Americii. Tema conferinței din acest an este „Capelanul militar. Persoana și misiunea sa în contextul geopolitic și religios actual”.
Lucrările propriu‑zise ale conferinței au fost deschise printr‑un moment de rugăciune ecumenistă găzduit de biserica Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” din București, la care au fost prezenți participanții la întrunirea internațională, precum și reprezentanți ai forțelor militare românești. În cadrul ceremonialului religios, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de clerici, din care au făcut parte părintele consilier patriarhal Ciprian‑Ion Ioniță și preoți militari români, a oficiat o slujbă de Te Deum în limba engleză. În continuare, un preot militar al cultului romano‑catolic și un pastor baptist din cadrul Secției de asistență religioasă a Ministerului Apărării Naționale au rostit scurte rugăciuni de mulțumire.
Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul ne‑a oferit detalii despre ediția din acest an a conferinței capelanilor militari, respectiv despre programul de desfășurare a lucrărilor întrunirii: „În această seară, la Biserica «Sfântul Mina» din incinta Brigăzii 30 Gardă a avut loc această rugăciune la care au participat toți delegații. Această conferință se desfășoară anual, fiecare țară membră a NATO sau a Parteneriatului pentru Pace găzduind această întrunire. Pentru 2023 a fost rândul României. Lucrările conferinței vor debuta la Palatul Patriarhiei, fiind prezentate lucrări de către profesori de la Facultatea de Teologie din București, dar și de către unii participanți din străinătate, după care vor fi făcute câteva vizite”.
În încheierea evenimentului, corala „Catedralei” Romano‑Catolice „Sfântul Iosif” din București a interpretat o serie de cântece religioase, iar Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale a susținut un miniconcert de cântări religioase specifice acestei perioade, din slujba Duminicii Vameșului și a Fariseului și a Duminicii Fiului Risipitor, precum și o serie de cântece patriotice.
https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/stiri/rugaciune-la-inceputul-conferintei-capelanilor-militari-ai-statelor-nato-178171.html