Despre iluzia infailibilității papale

Acum câțiva ani am văzut un videoclip în care Papa Francisc săruta mâna unor reprezentanți ai finanțelor globale: David Rockefeller, Henry Kissinger, John Rothschild. Papa avea o atitudine umilă, de ascultător:
https://youtu.be/7KfuRW1c5Mk?si=-_Ae7w_yxbt6dnbW
M-am cutremurat. Cum adică? Ce mai înseamnă și asta? mi-am zis. Ce se ascunde în spatele acestui gest?

Am dezlegat enigma abia acum, când am pus cap la cap noi informații. Din canalul ,, Înțelepciune pentru suflet”, am aflat cine este adevăratul stăpân al Vaticanului:

Majoritatea oamenilor încă cred că Vaticanul se află deasupra structurii de putere mondiale. Nu este așa.

În 1832, sub Papa Grigore al XVI-lea, Statele Papale erau în faliment. După războaiele napoleoniene, revolte și ani de corupție, Roma nu mai avea bani pentru a guverna. Atunci a intervenit familia bancară Rothschild. James Mayer de Rothschild din Paris și Carl Mayer von Rothschild din Napoli i-au oferit Papei un împrumut uriaș — aproximativ patru sute de mii de lire sterline, echivalentul a câteva milioane de scudi — în schimbul faptului de a deveni bancherii oficiali ai Vaticanului.

Acordul a fost fără precedent. Pentru prima dată în istorie, Papa a devenit dependent financiar de o casă bancară evreiască. Când Carl Rothschild l-a întâlnit pe Grigore al XVI-lea pentru a finaliza înțelegerea, i s-a permis să sărute mâna Papei în loc de picior. Acest gest singur a spus mai mult decât orice document. Din acel moment, puterea spirituală oricum decazuta deja prin ruperea de ortodoxie, s-a plecat în fața puterii financiare.

Cardinalul Tosti a încercat câțiva ani mai târziu să elibereze Vaticanul de sub controlul Rothschild prin găsirea altor creditori, dar a eșuat. Datoria a rămas, la fel și dependența.

Aceasta a fost începutul supunerii tăcute a Vaticanului față de finanțele globale — un tipar care nu s-a încheiat niciodată cu adevărat. Falsa Biserica catolica, oricum deja rupta de Hristos prin schisma din 1054 , poate încă să vorbească în termeni morali, dar șnururile portofelului său au fost luate de mult timp. Rothschild nu doar că i-au împrumutat bani Papei; au cumpărat influență asupra uneia dintre cele mai vechi instituții de pe pământ.

De atunci, Vaticanul și-a jucat rolul în aceeași rețea de control care guvernează națiunile, piețele și războaiele, si precum spune Apocalipsa va juca rolul de al prezenta lumii pe ,, antihrist „

Pentru a înțelege cine conduce astăzi, trebuie să privești nu spre falsul altar schismatic catolic, ci spre registru. „

Observ cu stupoare că definirea infailibilității papale ca dogmă a avut loc la Conciliul Vatican I (1879-1880), adică după ce Vaticanul s-a supus finanțelor globale!!! https://ro.wikipedia.org/wiki/Infailibilitatea_papal%C4%83

Nu toți catolicii nu au fost de acord cu această blasfemie. O pictură alegorică realizată în 1881 înfățișează tiara papală așezată peste Biblie! Acum se știe cine este cu adevărat în spatele infailibilității papale, cine îi susține din umbră influența Papei pe diferite planuri la nivel mondial.

Acum aceiași încearcă să subjuge și Ortodoxia prin erezia ecumenistă. Faptul că această erezie se studiază în facultățile de teologie arată aceeași infuență ocultă la vârf. Ei stabilesc agenda, iar patriarhii șantajabili ascultă și o impun.

Așa se explică faptul că în secolul al XX-lea, apar la Constantinopol patriarhi care alunecă în compromisuri de neacceptat. Aceștia au fost propulsați pe criterii necanonice, nu ca în secolele trecute. Ideologia ateistă din secolul al XX-lea a slăbănogit reacțiile creștinilor. Cei mai buni clerici ortodocși au umplut închisorile comuniste. Iar agenda a continuat. Ortodoxia a fost atrasă mai întâi în Consiliul Mondial zis al bisericilor făcând-o astfel tovarășă la erezii și la blasfemii.

Deși la ortodocși nu este definită ca dogmă infailibilitatea, îi vedem pe unii ierarhi că se comportă ca niște papi infailibili. La Sinodul din Creta aceștia au legiferat ecumenismul ignorând Canoanele Ortodoxe. Ecumenismul îi cere Ortodoxiei să renunțe la conceptul de îndumnezeire în vederea nivelării tuturor credințelor. Acesta este un compromis grav, căci scopul viețuirii creștine este dobândirea Duhului Sfânt. Iar un scop mai înalt este chiar îndumnezeirea. În plus, în contradicție cu Canoanele ortodoxe prevăzute în Pidalion, se vorbește din ce în ce mai mult despre unirea tuturor religiilor! Aceasta merge braț la braț cu alte ideologii pierzătoare de suflete care dezincriminează păcatul și îl fac pe om incapabil de mântuire.

Un pustnic spunea că atunci când păcatele creștinilor le întrec pe cele ale păgânilor, Dumnezeu Își ia mâna de pe noi și îi lasă pe păgâni să ne subjuge. Sclavia electronică și războiul bat la ușă. Acestea sunt urmări ale păcatelor noastre, de fapt. Prea ușor acceptăm ideologii care ne despart de Dumnezeu. Prea greu suntem dispuși să trăim după voia lui Dumnezeu. Prea puțin timp investim în cunoașterea credinței Ortodoxe pentru a sesiza ereziile și pentru a lua atitudine la timp. Prea puțină importanță acordăm despătimirii, mântuirii și dobândirii Duhului Sfânt. Prea adesea uităm că și sufletul trebuie îngrijit, nu doar trupul. Prea mult ignorăm poruncile evanghelice. Prea vrem o Ortodoxie corectă politic, deși așa ceva nu există. Capul Bisericii Ortodoxe este Hristos și de El trebuie să facem ascultare dacă vrem să rămânem ortodocși, nu de globaliști și de uneltele acestora. În caz contrar, Dumnezeu îngăduie vremuri de cernere și permite să avem conducători bisericești și lumești după asemănarea noastră…

Patriarhul Bartolomeu îi sfidează pe ortodocși slujind împreună cu Papa și pomenindu-l la Sfânta Liturghie!!! În loc să-și asume responsabilitatea pentru mântuirea creștinilor, Patriarhul Bartolomeu spune că prioritatea lui este unirea tuturor religiilor!!! Patriarhii din vechime aveau ca prioritate apărarea Ortodoxiei de erezii în vederea mântuirii ortodocșilor.

Dacă majoritatea preoților ortodocși tac, aceasta arată că infailibilitatea ierarhilor face ravagii și în spațiul ortodox. Ideologia ecumenistă este suștinută politic, social și material și chiar coercitiv de către aceiași finanțatori, din umbră. Așadar infailibilitatea este o mască menită să ascundă o agendă ocultă pentru care atât Papa, cât și Patriarhul Bartolomeu sunt doar niște unelte prin care aceasta se implementează. Tristă priveliște!

Doamne, Iisuse Hristoase, arată-ne tuturor Calea, Adevărul și Viața! Orânduiește cele spre mântuire conducătorilor bisericești și lumești și nouă tuturor! Ajută-ne să facem voia Ta! Dă-ne timp de pocăință pentru păcatele în care am căzut cu toții și fiecare în parte!

Sora Pelaghia















12 comentarii la „Despre iluzia infailibilității papale

    1. iovita_vasile spune:

      Și de-ar vrea papa să renunțe la Filioque, nu-l lasă Irineu și ceilalți ai noștri ca brazii.

      1. Monica spune:

        Pe contul de youtube al videoclipului atașat de dna. Constanța, se găsesc videoclipuri în care adminul îi numește înșelați pe Pr. Cleopa și pr. Claudiu Buză, și că, la Bănceni, au fost pomeniți Bartolomeu și patriarhul. E din ce în ce mai greu… Mult-milostivul Dumnezeu să-mi dăruiască discernământ duhovnicesc! Amin!

        1. iovita_vasile spune:

          Cine urmărește dă semene confuzie? Diavolul și dracii săi humanoizi. Piei, satano!

          1. iovita_vasile spune:

            Rectific: să semene.

          2. Monica spune:

            Domnul să vă binecuvânteze, la fel și pe toți cei care sunt în aceeași simțire cu dv. în ceea ce mă privește.
            Post binecuvântat în continuare.
            Doamne, miluiește!

      2. Constanta Florea spune:

        Da, exact!
        Doamne, pe mâna cui suntem?!?

      3. Constanta Florea spune:

        Am postat acest link si pentru că, la minutul 2:05 (https://m.youtube.com/watch?v=uAkmqQ9z3PI&t=227s&pp=2AHjAZACAQ%3D%3D), Bartolomeu strecoară o avertizare-amenințare (deloc creștinească) și care pe mine m-a surprins…

  1. Iona spune:

    Un gând pentru frații noștri care petrec în erezie împreună cu ecumeniștii sau care sunt în comuniune cu ecumeniștii/erezia și care consideră că le aduci o ofensă atunci când le spui că ar fi bine să se îngrădească de erezie, reproșându-ți că ei nu se află în erezie, căci au ,,cuget ortodox”…

    Plecând de la cuvintele Sfântului Părinte Dionisie Ignat de la Colciu:
    ,, Nu pot să fiu în comuniune cu ceea ce nu este Ortodoxie” , să ne oprim la cuvintele unui Părinte foarte cunoscut în Grecia, Athanasie Mytilineos. Cuvinte care ne vor ajuta să înțelegem în profunzime care sunt consecințele comuniunii cu ecumeniștii sau neîngrădirea de erezie…

    ,,Și m-am uitat și iată Mielul stătea pe Muntele Sion și cu El o sută patruzeci și patru de mii, care aveau numelele Lui și numele Tatălui Lui, scris pe frunțile lor (Apocalipsa 14,1).
    Este o imagine f. frumoasă și mai ales o imagine în opoziție cu imaginea fiarei, a Antihristului, care va sta -potrivit Sfântului Apostol Pavel -în templul din Ierusalim, care se va afla pe Muntele Sion, iar în jurul acestuia, al lui Antihrist, se vor afla toți cei care vor avea pecetea/crestătura Antihristului. Este o adevărată opoziție aici.
    Aici ,,Mielul” Care ,,stătea ” – nu ne spune ,, înjunghiat” -este Hristos. Împreună cu El sunt 144.000 de credincioși, însă cu niște trăsături speciale, aşa cum vom vedea mai jos.
    Prin aceste două imagini/realități, în care fiara-Antihrist conduce de pe Muntele Sion, și apoi Mielul – Hristos Care, de asemenea, conduce din Sion, putem distinge latura văzută și cea nevăzută a istoriei. Și, pe de o parte, latura văzută a istoriei este guvernarea lui Antihrist,iar, pe de altă parte, latura nevăzută a istoriei este conducerea lui Iisus Hristos., Care-Și guvernează Biserica Sa și în general istoria. De aceea oamenii, și mai cu seamă, mulți dintre credincioși, cred că Hristos nu conduce Biserica Sa și lumea, în general, întrucât văd că răul se revarsă peste tot. De aceea, ei au concepția greșită că Hristos nu guvernează, deși aici, din cartea Apocalipsei, vedem că există o față văzută și o față nevăzută a guvernării universului. Însă acum, dacă există o revărsare a răului în lume și guvernează Antihristul sau astăzi guvernează înaintemergătorii Antihristului , aceasta se întâmplă întotdeauna numai cu îngăduința lui Dumnezeu, așa cum v-am spus și altădată. Care trimite duh de înșelare acelora care nu vor să cunoască adevărul și vor să rămână în neascultare.
    Cu toate acestea, Muntele Sion, unde stă Mielul, nu este vechiul Munte Sion.
    Sfântul Andrei al Cezareei scrie:
    ,, Nu pe Muntele Sion cel vechi stă Mielul, ci în cetatea cea nouă a Dumnezeului Celui viu”. Prin urmare, această cetate nouă este Biserica. Hristos se află în mijlocul Bisericii. Nu poate să nu se afle în Biserică, deoarece Biserica constituie Trupul Său și guvernează lumea din acest Sion inteligibil, din Biserică. Însă Antihristul va guverna din Sionul istoric și văzut, din cel vechi, din Ierusalim, din vechea cetate.
    Domnul nostru prorocește următoarele: ,, Și atunci El va trimite pe îngeri și va aduna pe aleșii Săi din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului „(Marcu 13, 27).
    Așadar, dacă ,,aleșii ” sunt împrăștiați pe toată suprafaťa pământului, în chip vădit și Domnul este cu ei sau ei împreună cu El., ceea ce înseamnă că Hristos se află în Biserica Sa.

    CARE VA FI ACEASTĂ BISERICĂ ?
    Și astăzi putem să punem această întrebare, și ieri puteam să o punem, și mâine o putem pune și înainte de toate, în vremurile eshatologice.

    Va fi, pe tot globul pământesc, adevărata Biserică de atunci.
    Va exista și o Biserică mincinoasă, de vreme ce adaug caracterizarea de ,, adevărata Biserică „?
    Nu tocmai, însă, aşa cum v-am spus la o temă trecută mai demult, în timpul măsurării cetății Ierusalimului, într- una dintre imaginile sale, Sfântul Ioan Evanghelistul a fost împiedicat să măsoare cetatea, care este Biserica, ci i s-a spus să măsoare numai templul (naosul) și jertfelnicul. Și apoi a primit vestirea că restul cetății, restul Bisericii, va fi călcat în picioare de către neamuri, adică va fi profanat; așadar acei credincioși care vor fi credincioși comozi, credincioși nestatornici, aceștia, iubiții mei, i se vor închina lui Antihrist.

    CHIAR ȘI ÎN BISERICĂ FIIND?
    Aşa cum v-am spus data trecută, probabil se vor afla, ocupând poziții, oameni înaintemergători ai Antihristului, fie că aceștia vor fi patriarhi, fie că vor fi episcopi, fie preoți, fie diaconi, fie monahi…, chestiunea este aceea că, fie prin erezii, fie prin ideile lor noi, fie prin interpretările lor noi, fie prin viața lor stricată, ei slujesc planurilor Antihristului , atacă și învăluie Biserica și, în acest mod, prin înaintemergătorii săi (ecumeniștii n.m.), Antihristul stă deja în Biserică.

    Cu siguranță, fiți atenți, totdeauna pe temeiul vedeniei sale, Sfântul Ioan Evanghelistul a fost împiedicat să măsoare restul cetății.
    Măsurarea înseamnă ocrotirea și protecția lui Dumnezeu; astfel, aici, întrucât nu a fost măsurată cetatea, aceasta arată că nu va fi ocrotită această parte a credincioșilor, deoarece vor fi oameni comozi – fie că vor fi clerici, fie laici – pentru că au cedat ereziei sau vieții stricate imorale”.

    PS: o întrebare firească: oare partea din cetate aflată în erezie/ecumenism (religia Antihristului), va fi măsurată de Îngerul Domnului?
    Și altă întrebare firească: oare ,,cugetul ortodox” aflat în comuniune cu erezia/ecumeniștii sau …neîngrădit de erezie (sau participant la religia Antihristului), va fi suficient să te plaseze în partea de cetate măsurată de Îngerul Domnului?
    Asta în condițiile în care ecumeniștii din Biserică nu ne pot obliga să stăm cu ei în erezie, căci Biserica ne oferă alternativă sau posibilitatea de a alege: fie în comuniune cu ecumeniștii, fie ieșirea din erezie/comuniune cu ecumeniștii , prin aplicarea Canonului15 l-ll Constantinopol, canonul Bisericii pentru astfel de situații…

    Poate acuma se înțelege mai limpede ce consecințe are comuniunea cu ecumeniștii, comuniune care te ține în erezie, pentru că , aşa cum ne spune Părintele Theodoros Zisis:
    ,, Nu există altă îngrădire în afara întreruperii pomenirii, astfel încât să poată crede cineva că se îngrădește fără să treacă la întreruperea pomenirii/comuniunii „…

  2. Dan spune:

    Omul, oricare ar fi el, este supus greşelii/păcatului … nu poate fi infailibil.
    Aşa că orice discuţie despre infailibilitatea omului este pierdere de timp.

    1. iovita_vasile spune:

      Noi vorbim de infailibilitatea Bisericii, în întregul ei, ca trup tainic al Mantuitorului. Un exemplu: Biserica receptează Sinoadele și hotărăște dacă sunt Ecumenice sau nu, ortodoxe sau eretice. Biserica a respins pseudo-sinodul din Creta, i-a lipit eticheta,,tîlhăresc,, și așa rămîne pe vecie.
      Depre infailibilitatea unui om n-avem ce discuta.

Răspunde-i lui Constanta Florea Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *