Trebuie să se roage ortodocşii pentru ereticii, schismaticii şi cei de alte religii aflaţi în viaţă? Răspunsul este categoric da, însă urmând Sfintelor Canoane ale Bisericii şi sfaturilor Sfinţilor Părinţi şi ale duhovnicilor îmbunătăţiţi, nicidecum propriile noastre păreri. Rugăciunea cuprinsă în ectenia mare, ,,pentru pacea a toată lumea’’, are un caracter general şi e făcută în temeiul preasfintelor cuvinte ale Mântuitorului, ,,rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc, ca să fiţi fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi’’ (Matei 5, 44-45).
Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare cuprinde o cerere în care preotul Îl roagă pe Dumnezeu Cel Atotputernic: ,,pe cei risipiţi îi adună, pe cei rătăciţi îi întoarce şi-i împreună cu Sfânta Ta Sobornicească şi Apostolească Biserică’’. Aşadar, aceasta este dorinţa Bisericii lui Hristos şi a fiecărui credincios în parte, de a-i aduce pe toţi cei aflaţi în afara Sfintei Ortodoxii, la cunoştinţa adevărului. Fiecare ortodox care, în rugăciunile lui particulare, cere Bunului Dumnezeu aducerea la Sfânta Credinţă a celor rătăciţi, săvârşeşte o faptă bineplăcută. În privinţa ereticilor, se impune a respecta riguros Sfintele Canoane. Astfel, canonul 6 al Sinodului de la Laodiceea glăsuieşte lămurit: ,,Nu este îngăduit ereticilor să intre în casa lui Dumnezeu (sfânta biserică), dacă stăruie în erezie’’. Canonul 33 al aceluiaşi Sinod interzice dreptmăritorilor să se roage împreună cu ereticii şi schismaticii. Acest canon ar trebuiu să pună stavilă aşa ziselor săptămâni de rugăciune pentru unitatea tuturor creştinilor. Nesocotind acest canon, ierarhii Bisericii Ortodoxe Române s-au rugat la început cu ereticii catolici şi protestanţi, iar în timpul din urmă se roagă laolaltă cu hulitorii lui Hristos, ai Maicii Domnului şi ai tuturor Sfinţilor, cu ereticii baptişti, penticostali, adventişti, etc., fraudulos autointitulaţi ,,biserici’’.
Neortodocşii eretici nu se pomenesc niciodată nominal la Slujba Proscomidiei şi nici la diptice, care sunt pomeniri ale viilor şi morţilor în cursul Sfintei Liturghii. Lucru acesta se explică prin faptul că ereticii se situează cu voie liberă în afara Bisericii şi pe poziţii ireconciliabile faţă de Sfânta Liturghie, atâta vreme cât persistă în rătăcirea lor. Greşeşte şi acel preot sau episcop care ar cuteza să pomenească pe papa aflat în funcţie, ori alt pretins episcop catolic sau greco-catolic deoarece aceştia au îndoită incompatibilitae cu Biserica: sunt eretici şi schismatici deopotrivă, afirmaţie care are valoare de axiomă.
Preot Ioviţa Vasile
Canon de rugăciune pentru bolnavii de diabet
- Primul Paraclis al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
- Acatistul Sfântului Mucenic Efrem cel Nou
- Acatistul Sfinţilor Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian
- Acatistul Sfântului Mucenic Pantelimon
- Acatistul Sfântului Luca al Crimeii
- Pomenirea celui bolnav la Sfânta Liturghie, vreme de un an
- Milostenie, după puteri, făcută unei personae nevoiaşe (discret, fără a se şti cine a făcut-o)
Sunt multi care ei confundă Canonul 15 cu faptul de a ne ruga pt cei rătăciți, chiar personal am avut discuții contradictorii cu diverși pe tema asta
A trecut la cele veșnice Arhimandrit Lazăr Abashide, unul dintre cei care i se datorează ieșirea Bisericii georgiene din c.m.b
Dumnezeu Atotputernicul sa-l ierte. Are cu ce sa se duca la judecata particulara. Dar cohortele noastre de arhimandrti…
Pecetluirea prin semnatura a hotararilor asa zisului sinod din Creta,a facut loc incalcarii grave a dogmelor ortodoxe si ale Sfintelor Canoane de catre sinodalii celor 10 Patriarhii Ortodoxe.
Astfel casatoriile mixte(intre ortodocsi si catolici)care se faceau si inainte de minciuno-sinodul sus amintit,si-au reluat firescul in cadrul BOR.Se retrage posibilitatea copiilor rezultati din aceste casatorii de a-si pomeni parintele de alta religie,la Sfintele Liturghii,lasand la o parte drama neintelegerii sotilor ,urmata adeseori de divorturi dureroase ,prin consecintele lor.
As dori sa va semnalez un aspect dramatic ale sfasierii Camasii lui Hristos,de un dramatism aparte, impuse pleromei ortodoxe de catre conducatorii BOR,astfel incat sa devina un fapt obisnuit,el fiind mai putin cunoscut ,ortodocsilor din intreaga tara.
Prezenta in Bisericile Ortodoxe inainte si dupa minciuno-sinodul din Kolymbari,in perioada in care la carma BOR, se afla Patriarhul Teoctist,a reprezentantilor comunitatii Taize(un sat retras din Burgundia),fondata in 1940 de catre Fratele Roger Shutz,de origine elvetiana, staretul singurei manastiri ecumenice din lume, apropiat al Maicii Tereza si confident al Papei Ioan Paul al II-lea.Comunitatea din Taize reuneste astazi peste 100 de frati, catolici și protestanți din tot felul de locuri, din mai mult de douăzeci și cinci de țări. Taize a ajuns astazi cel mai important centru ecumenic, de promovare a intelegerii si armoniei intre religiile lumii.
Astfel, din 1957-1958, mii de tineri de diferite confesiuni au venit la Taizé, meditând şi rugându-se,cu muzica sau in tacere. În centrul acestor întâlniri internaţionale se află rugăciunea comunitară.
Fratele Roger a fost si in Romania, unde in 1990 s-a intilnit cu Patriarhul Teoctist, parintele Constantin Galeriu si cu parintele Dumitru Staniloae.După 1990 mii de tineri din România au vizitat comunitatea de la Taizé.Fr.Roger a fost asasinat in fata a 2.500 de pelerini ,pe 16 august 2005 de catre o romanca,Luminita Solcan, din Iasi.La conducerea comunitatii din Taize a urmat Fratele Alois.
Un grup de 150 de tineri creștini din toată lumea( Polonia, Franţa, Germania, Belarus, Serbia, Marea Britanie, Belgia, Ungaria, Italia, Spania şi Portugalia)a venit la București în Săptămâna Mare și de Paști,-2016 pentru a se ruga împreună,cu ortodocsii si ‘a cunoste misterul pascal’.
Tinerii, veniţi în Capitală cu binecuvântarea Preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, au fost însoţiţi de fraţii Alois şi James, fiind găzduiţi în familii din parohiile Şerban Vodă, Apărătorii Patriei II / Sfântul Ambrozie, Acoperământul Maicii Domnului (Titan), Sfântul Antonie cel Mare (Titan), Sfântul Ilie Gorgani (Mântuleasa), Biserica Albă, Sfântul Haralambie/Flămânda, Sfântul Ştefan/Cuibul cu Barză şi Sfântul Silvestru.
Invitaţii au participat la toate activităţile liturgice din perioada pascală, inclusiv la un atelier de încondeiere a ouălor organizat în Parohia Sfântul Ambrozie.
„Am avut aceşti tineri trimişi de către Dumnezeu la noi să guste şi ei din frumuseţea nealterată a ortodoxiei. Am fost plăcut impresionat să găsesc între cei zece oaspeţi suflete alese, curate şi deschise spre a trăi alături de noi taina credinţei noastre ortodoxe. Au venit să ne cunoască. N-am întâlnit în sufletul lor nici urmă de vicleşug. Am descoperit tineri care ca şi noi – sau chiar mai mult decât noi – au postit, ţinând post negru în Vinerea Patimilor, ca să fie şi ei ca noi. Au participat cu noi la procesiunea din Vinerea Mare, purtând în mâini torţe şi icoane. Ne-am bucurat împreună în Duminica Învierii, trăind cu anticipaţie bucuria aceea în care Biserica va fi, prin lucrarea Duhului Sfânt, una”, a declarat pentru MEDIAFAX părintele Dinu Pompiliu, preot paroh la Biserica Şerban Vodă din Bucureşti.
In data de 25 aprilie 2017, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a vizitat pentru prima dată Taize (Franta).
In cadrul vizitei , Patriarhul Bartolomeu a mai amintit, in adresarea sa:
„Fiind pentru prima dată când un Patriarh Ecumenic al Constantinopolului vizitează comunitatea dvs – iar noi suntem deosebit de încântați de această oportunitate pe care am avut-o ….Într-adevăr, în 1962, Fratele Roger l-a vizitat pe Patriarhul Ecumenic Athenagoras, în Constantinopol. Fratele Roger a devenit rapid un frate al Ortodoxiei, ca si misiunea ecumenică pe care acesta o desfasura îmbrățișand toate familiile Creștinismului, fiecare cu propria sa identitate”.
„În ceea ce privește marcarea legăturii indestructibile dintre Taize și Ortodoxie, pe 15 aprilie 1963, prima piatră a unui paraclis ortodox a fost asezata în Taize, confirmând prin acest gest prezența imuabilă a Creștinismului răsăritean între aceste ziduri”.
„Fratele Roger obișnuia să spună: ‘Hristos nu a venit pe pământ pentru a crea o nouă religie, ci pentru a oferi fiecarei ființe umane comuniunea în Dumnezeu’” – a mai amintit Patriarhul, referindu-se la intalnirile la care tinerii crestini iau parte, in fiecare an, in Taize, in cadrul acestui proiect ecumenic, Sanctitatea Sa punctand importanta reconcilierii.
Ce vor sa insemne aceste cuvinte mieroase ,sub care se ascunde veninul tradarii Ortododxiei:
„Reconcilierea incearca, mai presus de toate, sa vindece rănile istoriei, cicatricile vremurilor, neînțelegerile reciproce, conflictele istorice, ura fratricida. În acest sens, diviziunea dintre creștini, la care ne propunem să răspundem prin rugăciunea pentru unitatea Bisericilor, este o rană spirituală, cu responsabilități comune – acceptate sau neacceptate. De fapt, intr-o era ecumenica și intr-un timp al căutarii unitatii, nu poate exista reconciliere fără iertare. Mai mult decât atât, pentru Sfantul Ioan Gura de Aur, reconcilierea nu suferă așteptare. Iubirea lui Hristos este ea însăși cea care ne îndeamnă la această reconciliere, cuprinzand întreaga omenire. Reconcilierea este un ofițer al pacii, o pârghie pentru depășirea antagonismelor istorice, o modalitate de a neutraliza polarizarea socială și mondială a peisajului, de a dezamorsa conflictele. Reconcilierea este, prin urmare, o provocare la nivel mondial, pentru Bisericile noastre și lume în general”.
Ce spunea Marturisitorul Preot Gheorghe Calciu despre Taize si ”Fratele Roger” pe care îl promovau Preoti ortodocsi din Bucuresti:
”… eu m-aș gandi la Roger, “fratele” Roger, care era un demonizat, era cel mai mare păcătos. El a fost un cuib al diavolilor. Și toată Biserica plânge și se lamentează, si vai, ce ne facem, că nu o să mai fie acolo, ca să mai trimitem tinerii aștia din România, din ortodoxie să îi trimitem la pierzare, acolo era pierzare. Acolo era un demon foarte mare. El își făcuse așa, o chestie demonică, un fel de administrator al tainelor, aparea în alb… Cel mai mare păcătos a fost el. Era pur și simplu un new age-ist. Toată chestia asta era New Age. Și bisericile de aici își trimiteau copii lor la pierzare….Se duceau să stea cu genunchii încrucișați sub ei și să se legene ca niște oameni cuprinși de nebunie? Ăsta a fost un păcat care, cred că Dumnezeu a lovit… Adică, diavolul a vrut să facă din acest Roger, că nu îi spun frate, să facă din el un martir al New-Age-ismului, trimițând tot o îndracită să îl omoare….Și sper că Taize-ul va dispărea așa cum se întâmplă cu toate acțiunile diavolești. ” AMIN
Taize are varsta de 78 de ani. De-atunci infiintarea acelui asezamant demonic a avut o tinta precisa. Ecumenistii au o capacitate de a gandi pe termen lung extraordinara. O mica parte din preoteii nostri ,,s-au invrednicit” sa slujeasca in acel loc new-ageist. Poate ca n-au stiut. Acum nu mai au nicio scuza. Iertati. Doamne ajuta.
Sunt preoti ortodocsi care accepta pomenirea ereticilor la Liturghie pentru indreptarea lor si intoarcerea lor la Ortodoxie. Este ceva rau in asta?
Nu se pomenesc cu numele la Sfanta Liturghie, dar la Liturghia Sfantului Vasilie cel Mare există o cerere (generică) pentru ca Dumnezeu să-i întoarcă la Dreapta Credință. Generic pomenim și noi pe toți episcopii ortodocși care drept învață cuvantul adevărului. Din păcate, pseudo-episcopii romani nu se regăsesc în această formulă, și de-aici persecuțiile lor împotriva celor îngrădiți de erezie (numiți impropriu nepomenitori). Noi, de fapt, pomenim pe episcopii cu adevărat ortodocși, nu pe aceștia vopsiți. Pace, sănătate, mantuire.