Exegeza unui text din Apocalipsa şi realitatea lumii de azi (II)

9, 5. Şi nu li s-a dat lor să-i omoare, ci ca să fie chinuiţi cinci luni; şi chinul lor este la fel cu chinul scorpiei, când a înţepat pe om.

Substanţa care se injectează oamenilor, sub numele mincinos de vaccin, a produs multora suferinţe, aşa numitele reacţii adverse, cărora autorităţile le diminuează amploarea. Acestea sunt chinurile de cinci luni, dar acesta este numai începutul durerilor. Alţii au şi murit, aruncându-şi familiile şi rudele în durere. Ce urmează este mult mai cumplit. Fraza a doua trebuie înţeleasă astfel: ,,şi chinul lor este la fel cu chinul pe care-l provoacă scorpia (scorpionul) omului, atunci când îl înţeapă’’.

9, 6. Şi în zilele acelea vor căuta oamenii moartea şi nu o vor afla şi vor pofti să moară; moartea însă va fugi de ei.

Chinurile fizice şi morale ale primitorilor substanţei injectate în cele şapte doze vor fi teribile, îngrozitoare, insuportabile. Mulţi vor cădea în deznădejde şi se vor sinucide pentru a-şi curma suferinţele, însă îşi vor pierde ireversibil mântuirea. Alţii nici nu vor avea puterea de a se sinucide şi vor răbda chinul până când va surveni moartea, care, o vreme, a fugit de ei.

9, 7. Iar înfăţişarea lăcustelor era asemenea unor cai pregătiţi de război. Pe capete aveau cununi ca de aur, şi feţele lor erau ca feţele omeneşti…

Descrierea din versetul 7 arată două lucruri esenţiale. Întâi, faptul că demonii se aseamănă cu caii pregătiţi de război ne sugerează că într-adevăr suntem într-un război făţiş cu puterile demonice. Oamenii care s-au satanizat şi s-au pus în slujba diavolului luptă cu înverşunare împotriva semenilor, care continuă să rămână credincioşi Mântuitorului Hristos. Socotesc că ceea ce a văzut Sfântul Apostol Ioan este mulţimea medicilor care şi-au părăsit rosturile fireşti şi pentru bani murdari şi-au ucis pacienţii, fie prin administrarea unor medicamente total contraindicate, fie prin refuzul de a-i trata sau a-i primi în spitale. Amintiţi-vă imaginile acelea cu medici îmbrăcaţi bizar, asemenea scafandrilor sau cosmonauţilor, chipurile, pentru a se proteja de presupusul virus şi pentru a produce impresie înfricoşătoare asupra oamenilor. Mascarada aceasta era menită să dea credibilitate minciunilor autorităţilor care batjocoresc popoare întregi.

În al doilea rând, exprimarea ,,cununi ca de aur’’ arată ipocrizia antihriştilor, care vor să pară ceea ce nu sunt, adică ar vrea să ne sugereze că au cununi ,,de aur’’, sunt binefăcătorii noştri, dar de fapt sunt asasini. La fel, ,,feţele lor erau ca feţele omeneşti’’. Cea mai rămas din feţele acestor oameni satanizaţi este o vagă asemănare cu feţele oamenilor normali. De fapt, feţele lor sunt schimonosite de răutate, şi-au pierdut trăsăturile de odinioară, cum şi îngerii ce s-au făcut demoni au căpătat înfăţişări urâte, drăceşti, în locul celor angelice, din vremea când erau îngeri buni în ceruri.

9, 10. Şi aveau cozi şi bolduri asemenea scorpiilor; şi puterea lor e în cozile lor, ca să vatăme pe oameni cinci luni.

Cozile şi boldurile completează înfăţişările acelor arătări ciudate. Prin cozi putem înţelege indivizii care stau în spatele medicilor, cei care deţin puterea în lume, putere care le permite să făptuiască orice fărădelege, orice crimă, fără teama unor pedepse omeneşti imediate. De frica pedepselor Dumnezeieşti, nici nu poate fi vorba. Sarcina medicilor, pentru care au fost plătiţi, este să-i vatăme pe oameni, sufleteşte şi trupeşte, o anume perioadă, până când vor trece din viaţa aceasta. Mai putem înţelege şi ceea ce spune expresia românească, ,,cozi de topor’’, căci fără acestea diavolul şi slujitorii lui nu şi-ar pune în aplicare planurile malefice.

Să explicăm şi semnificaţia ,,boldurilor’’. Boldurile sunt ace, cum ştim fiecare. În contextul acesta, sunt acele seringilor prin care medicii şi asistenţii introduc în corpurile oamenilor, asemenea scorpiilor, acea substanţă drăcească, până când vor împlini pecetluirea despre care a scris Sfântul Apostol Ioan în capitolul 13 al Apocalipsei.

9. 11. Şi aveau ca împărat al lor pe îngerul adâncului, al cărui nume, în evreieşte este Abaddon, iar în elineşte are numele Apollion.

Ce este acest înger al adâncului, adică al iadului? În cer a fost căpetenie de îngeri, după cădere şi-a păstrat oarecum rangul, însă cu semn schimbat, în sensul că, dacă înainte savârşea binele, acum s-a învârtoşat, ireversibil, în rău. Misiunea lui drăcească a fost tocmai aceasta de a trimite demonii (lăcustele) pe pământ, acum în vremea noastră când demonii şi antihriştii au început un război împotriva lui Dumnezeu, a făpturilor Sale şi a creaţiei, în general.

Presbiter Ioviţa Vasile