Cu ajutorul Domnului Hristos trebuie să ne curățim mai mult de păcate prin Sfintele Taine ale Bisericii Ortodoxe și să ajungem la curăția inimii de copil pentru a putea intra în Împărăția cerurilor.
Pocăința trebuie să fie o stare permanentă a inimii noastre. Rugăciunea trebuie să fie o stare permanentă și o lucrare permanentă a sufletului.
Redăm mai departe cuvintele unui părinte din Rusia binecredincioasă:
Starețul Ioan Gonciariov (1945-2020)
PREGĂTIȚI-VĂ TREPTAT DE APOCALIPSĂ.
Omul este alcătuit din trup și duh. Duhul se împotriveste trupului, iar trupul se împotriveste duhului. Cu cât o persoană este mai sănătoasă și mai bogată, cu atât are mai puțină credință vie și adevărată. Cu cât o persoană trăiește mai sărac, cu atât este mai aproape de Dumnezeu. Când o persoană are un exces de bunuri materiale, începe să-L neglijeze pe Dumnezeu. Credința dispare treptat în el și apoi încep să apară temerile pentru bunăstarea lui. Este idolul nostru la care ne închinăm mai întâi, și apoi lui Dumnezeu.
Pentru a rezolva această problemă, trebuie să te apropii permanent de viața duhovniceasca. De ce există o asemenea poruncă: rugați-vă neîncetat! Trebuie să vă monitorizați în mod continuu gândurile – să lucrați. Lucrarea interioară continuă a inimii formează o credință vie. Credința, dacă este vie, cere continuu mâncare. Iar modul în care ne trăim credința noastră este modul în care ea trăiește. Citirea, meditația, rugăciunea, pocăința, trăirea conform conștiinței – aceasta este adevărata hrană pentru suflet.
Semnul adevăratei credințe vii este bucuria inimii, care seamănă semințele neînfricării în suflet. O persoană citește calm Apocalipsa, se pregătește treptat pentru ea.
Orice prezență a credinței trebuie neapărat testată. Pregătirile finale pentru venirea lui Antihrist vor
depinde în mod necesar de atașamentul nostru față de bunăstarea pământească.
VA FI IMPOSIBIL SĂ COMBINI BUNĂSTAREA PĂMÂNTEASCĂ ȘI CREDINȚA FAȚĂ DE DUMNEZEU
Să-ți fie frică este un păcat. Trebuie să cultivăm curajul în fața greutăților din viață. Reproșează-ți mental, nu condamna pe nimeni, încearcă să te rogi, reflectă, imaginându-te în diverse situații ale timpului dificil care urmează.
Să ne amintim de istorie – au fost revoluții, apoi colectivizări, greve ale foamei, apoi Războiul Mondial, diverse tulburări. Mulți dintre predecesorii noștri și-au pierdut credința și mulți s-au sfințit, s-au înălțat și au simțit bucuria mântuirii veșnice.
Trebuie să te educi, să te forțezi să acționezi conform credinței să-l alegi pe Dumnezeu peste tot și în toate!
Dacă ne observăm pe noi înșine, vom vedea nevoia unei alegeri permanente – sau eu, sau Dumnezeu. Și Dumnezeu are grijă de noi, oferindu-ne în mod continuu posibilitatea de a-L alege pe El și viața veșnică cu El aici și acum. Noi Îl folosim continuu pe Dumnezeu pentru a ne rezolva problemele materiale. Și, prin urmare, ne pot apărea mari necazuri, nu putem evita panica și, de asemenea, trădarea. Pentru a evita acest lucru în Biserică, ni se oferă toate oportunitățile.
Trebuie să ne amintim mereu de Dumnezeu. „ Lasă amintirea lui Dumnezeu să se dizolve cu suflarea ta ” (Sf. Ignatie). Credința este un dar plin de har de la Dumnezeu. Trebuie testat pentru rezistență și disponibilitate. Și trebuie să ne amintim mereu că acest dar al nostru este foarte prețuit de demoni și ne jefuiesc în mod continuu. Ei vor să fim goi înaintea încercărilor viitoare și să-L trădăm pe Dumnezeu ușor și simplu.
Să luăm aminte!
Prezbiter Mihai
Mulțumim, părinte!