LUNA IANUARIE
Ziua a 9-a
Sfântul Mucenic Polieuct; Cuviosul Eustratie; Sf. Ierarhi Petru, Episcopul Sevastei şi Filip al Moscovei; Sf. Muceniţă Partenia
Astăzi vom stărui, iubite cititorule, asupra înţelepciunii, ca dar al Duhului Sfânt. Cuvântul ,,filozofie’’ este unul cu înţeles frumos. El se compune din două cuvinte, şi anume ,,fileo’’, însemnând ,,a iubi’’ (prietenos), şi ,,sofia’’, adică ,,înţelepciune’’. Prin urmare, ,,filozofie’’ înseamnă ,,iubire de înţelepciune’’, iar filozof ar fi persoana care iubeşte înţelepciunea. Din păcate, sensul acestei vocabule a fost denaturat şi pervertit. Dacă în vechime filozof era cel care cugeta la adevărurile mântuitoare descoperite lumii de Dumnezeu, cu trecerea vremii filozof a fost socotit oricine închega un sistem de gândire propriu, cu privire la lume şi existenţa omului. Cum cei mai mulţi filozofi şi-au bazat gândirea pe puterile proprii de înţelegere, făcând abstracţie de izvorul întelepciunii, care este Dumnezeu, au rezultat o sumă de aşa-zise ,,filozofii’’ care mai de care mai elucubrante, ce l-au făcut pe Sfântul Apostol Pavel să scrie, pe la anul 57, Bisericii din Corint: ,,Căci înţelepciunea lumii acesteia este nebunie înaintea lui Dumnezeu, pentru că este scris: El prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor. Şi iarăşi: Domnul cunoaşte gândurile înţelepţilor că sunt deşarte’’ (I Corinteni 3, 19-20). Într-adevăr, nebunii au ajuns să fie consideraţi ,,filozofi’’. Filozof este considerat Nietszche, cel care a proclamat ,,moartea lui Dumnezeu’’. Ce blasfemie! În rândul filozofilor a fost aşezat şi Karl Marx cu a sa gândire diabolică. Istoria nu prea îndepărtată stă mărturie ororilor şi monstruozităţilor pe care le-a generat marxismul. Schopenhauer, cel cu aplecări spre religia păgână numită budism, are parte de aceaşi cinste, rezervată filozofilor, şi enumerarea poate continua.
Vorbind despre adevărata înţelepciune, ne vom referi, necesarmente, la Dumnezeu, în Care ,,sunt ascunse toate vistieriile înţelepciunii şi ale cunoaşterii’’ (Coloseni 2, 3). De la darul înţelepciunii nu este nimeni înlăturat, deoarece oamenii din toate timpurile şi locurile sunt cuprinşi în planul de mântuire al lui Dumnezeu. ,,Şi de este cineva lipsit de înţelepciune, să ceară de la Dumnezeu, Care dă tuturor de-a dreptul şi nu înfruntă; şi se va da lui’’ (Iacov 1, 5).
Fii cu luare-aminte, iubite cititorule, şi nu te lăsa ademenit de ispitele acestei lumi, de filozofiile care, de fapt, sunt nebunii pentru că sunt străine de Dumnezeu şi-l duc pe om la ruină sufletească şi la pierderea vieţii celei veşnice. ,,Tu rămâi la cele ce ai învăţat şi de care eşti încredinţat, deoarece ştii de la cine ai învăţat. Şi fiindcă de mic copil cunoşti Sfintele Scripturi, ele pot să te înţelepţească spre mântuire, prin Credinţa cea întru Hristos Iisus’’ (II Timotei 3, 14-15).
Pr. Ioviţa Vasile