„Prieteni, este un ceas deosebit de important. Mă bucur că sunteți atâția.Trebuia să fiți de trei ori mai mulți! Fiți atenți aici. Suntem cu un picior în groapă. Dacă nu punem picioru-n prag, se duce România noastră. Suntem atacați din toate părțile și știți foarte bine că ne înconjoară și ne silesc cu legi făcute de ei, de ticăloșii ăștia care își bat joc de Țara Românească pentru că noi suntem foarte slabi !
Își bat joc de noi, ne-au înconjurat cu legi care distrug românitatea, sunt în folosul minorităților de toate felurile, de la cele sexuale, la cele etnice. Noi nu avem libertatea să ne spunem cuvântul pentru că stă justiția pe capul nostru și ne bagă la pușcărie. Să vă spun care este realitatea și care este mecanismul pe care ei îl folosesc ca să ne țină sclavi:
Parlamentul. Parlamentul trebuia să fie al nostru, nu al lor. Asta-i vina noastră, a tuturora, a noastră, români care n-am ieșit la alegeri, care ne-am lăsat să ocupe ei majoritatea-n parlament. Votează legile pe care ei le vor. Le transmit rapid președintelui, care este sclavul ocultei internaționale, el le semnează rapid și justiția este obligată să aplice legile.
Justiția românească la ora actuală a înlocuit securitatea Anei Pauker care-a ucis două milioane de români, justiția nu poate să facă altceva decât să aplice legile. Legile sunt făcute în Parlament. Ocupați Parlamentul. Fără asta nu reușim să facem nimic !
Fiți atenți aici, religia noastră propovăduiește toleranța. Noi suntem de-o toleranță imbecilă. Toți ne calcă-n picioare pentru că noi suntem toleranți. Nu se mai poate ! Românii și-au făcut istoria și cu baioneta, nu numai cu pălăvrăgeala. Nu numai cu meetinguri. Dacă nu suntem fermi, dacă nu punem picioru-n prag, anul viitor nu ne mai adunăm aici. O să ne ducă Mossad-ul acolo unde vrea el.
Vă urez și vă rog să nu aruncați blestemul pe istoria românilor pierzând România Mare de care noi răspundem. Eu mai puțin, pentru că mi-am făcut datoria pe front. Voi, voi puneți piciorul în prag, măi români, măi ! Nu mai dormiți în papuci ! Și cu asta, gata !”
Dumnezeu AtotPuternicul să fie cu noi.
Apel de cărturar, de Adrian Păunescu
S-au adunat necazuri mari pe ţară
şi păsările negre se rotesc
de parc-ar aştepta-o să şi moară
şi să se stingă neamul românesc.
Cu inima în tâmplă stau de veghe
şi n-am cui spune presimţirea mea
că dacă va pieri iubirea veche
iubirea nouă nu va rezista.
Acum, ca-n magica fatalitate,
ce ne-a-nsoţit nimicitor mereu,
nu ştiu de ce ni se întâmplă toate
şi, Doamne, apără poporul meu.
N-avem nevoie de vărsări de sânge
pentru-a redeveni aceiaşi fraţi,
nu mai au lacrimi mamele spre-a plânge
mormintele copiilor plecaţi.
Din una-n alta şi din toate-n una,
periculos şi cinic circuit,
şi suntem mai pândiţi ca totdeauna
şi limba-n gură ni s-a veştejit.
Nevoile ne trag de steag spre bernă,
cei laşi aţâţă focuri în popor,
dar România s-a născut eternă
şi singură, şi ţinta tuturor.
Şi trebuie o radicalizare
şi trebuie un nou, cinstit impuls,
pentru-a reface România Mare
şi-a pune-n umăr iarăşi braţul smuls.
Dar cel mai mult aici, la noi acasă,
ne trebuie concordia de fond,
să nu cădem în planetara plasă
a transformării patriei în front.
Nu ne iubeşte nimeni decât cerul,
avem duşmani ce ne-ar zvârli la câini,
ca-n Mioriţa, noi suntem oierul
aflat sub ruga propriilor mâini.
S-au adunat necazuri mari pe ţară,
dobânzile fărădelegii cresc;
vegheaţi ca ţara noastră să nu moară,
să nu se stingă neamul românesc.