Nu-l suspendați pe Nicușor Dan

Ar fi păcat. De multă vreme mi-am exprimat dorința de a avea un președinte de talia celui mai reprezentativ personaj din satul meu. Sau din orice sat. Acum îl avem. După ce s-au perindat la cîrma Romaniei tot felul de alogeni și de corcituri, avem, în sfarșit un roman neaoș, dar în loc să-l apreciem cum se cuvine, punem la cale suspendarea lui. Nu e bine. Nu v-ați săturat de un derbedeu asiatic, care a stat zece ani și a împins țara spre prăpastie? Nu v-ați săturat de un teuton prost, fudul, rău și risipitor, care și-a bătut joc de noi în decursul celor două mandate? Comparat cu aceștia, Nicușor e un inocent, ridicat la vîrf de cei asemenea lui, poate chiar fără voia lui. Omul e validat de trei rînduri de alegeri: două, la capitală, unul la prezidențiale. Bravo, bucureșteni, bravo celor șase milioane de romani care l-au votat.

Oriunde iese-n public, Nicușor al nostru, al tuturor romanilor, stîrnește valuri de simpatie, seamănă bună dispoziție și reprezintă țara cum n-a făcut-o nimeni pînă acum. Vreți să spuneți că Biden era mai breaz? Nici vorbă. Vă gîndiți că poate Bolojan, David Daniel, doamna de la Externe sau oricare altul, ar face mai mult pentru Romania? Vedeți-vă de drum. Știm foarte bine că butoanele și manetele puterii nu sunt în mîinile președintelui, alții au acces la ele. Președintele doar stă acolo, pe post de momîie, și simulează împlinirea datoriilor sale constituționale. De ce, atunci să ne zbatem și să mai facem un rînd de alegeri? Lăsați lucrurile așa cum sunt.

Schimbăm registrul. Dacă Dumnezeu n-ar fi vegheat asupra Poporului Roman Ortodox, demult eram desființați și șterși de pe hartă și din istorie. Asta voiesc lepădăturile și trădătorii Neamului de la noi și de aiurea. Nu se vor împlini planurile lor mîrșave pentru simplul fapt că suntem parte a Bisericii lui Dumnezeu, cea Una, iar Mantuitorul tocmai asta ne-a lăsat scris în Biblie, precum că porțile iadului nu ne vor birui, nu ne vor birui nici pe noi!

Deși nu-i pomenesc la Sfintele Slujbe pe indivizii cățărați pe pe treptele puterii, nici pe cei ce se zic că sunt mai-marii orașelor și satelor, îi doresc lui Nicușor sănătate, asemenea primei concubine și copiilor lor nevinovați. Mințile lor să se deschidă spre a primi veșnicele adevăruri mîntuitoare și abia aștept următoarea apariție publică a comandantului suprem al armatei romane.

Presbiter Iovița Vasile