„Mergi înapoia Mea, satano! Sminteală Îmi ești; că nu cugeți cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor” (Matei 16, 23).
În fața ecumenismului lucid ÎPS Teodosie a tăcut, a admis la ordin sau din voință proprie„omerta”împreună cu sinodalii BOR și trâmbițele lor din parohii și mânăstiri. Nădejdea sa ca Arhiepiscopia Tomisului sa devină Mitropolie s-a dovedit a fi o iluzie, un fum luat de vânt, indiferent de strădaniile depuse în acest sens.
Tot clerul evită să-i facă conștienți pe mireni de misiunea lor în Biserică și în lume, de vocația lor de împreună-slujitori cu preoții în virtutea preoției universale dobândită prin Botez, iar credincioșii se mulțumesc de foarte mult timp, cu rolul care le-a fost rezervat, de beneficiari ai serviciilor religioase oferite de profesioniștii sacrului.
Abuzul de autoritate al ierarhilor BOR este abuz de putere, iar relațiile din Biserică, în cadrul ierarhiei, pe de o parte, și între cler și popor, pe de alta, degenerează în relații de putere. Clericul a cărui înțelegere bisericească a fost coruptă prin această viziune ecumenistă promovată de documentele sinodului tâlharesc din Creta, își pierde viața duhovnicească, devenind nu doar incapabil să-i mai ajute pe credincioși să crească duhovnicește, ci chiar să le împiedice acestora în mod direct, creșterea. Ieșirea din CMB, canonizarea Sfinților Închisorilor, iată doar două teme importante față de care ÎPS Sa ca și ceilalți sinodali preferă tăcerea, adâncind astfel criza actuală din Ortodoxia românească. Agresivitatea și aroganța crescândă a ierarhiei față de credincioșii care se opun acestor trădări, demonstrează însă că pacea sistemului bisericesc cu lumea nu le asigură și pacea înăuntrul Bisericii, ci mai degrabă o alungă. Spunea cineva :„A nu rosti adevărul înseamnă a rosti minciuna. A nu împlini adevărul înseamnă a împlini minciuna. A nu acționa împotriva răului înseamnă a acționa în favoarea lui.”
Altă cale nu există. A te întoarce din hățișul plin de minciuni sădite de satana, stă doar în puterea lui Dumnezeu.
Dr. Gabriela Naghi
Sunt Νικόλαος Σωτηρόπουλος,
si aș dori să vă reamintesc că excomunicarea/caterisirea mea a fost făcută, pentru că în Astralia l-am verificat pe Arhiepiscopul Australiei, Stylianos, pentru că a blasfemiat pe Hristos în 1988 cu o pastorală scrisă, care a fost citită de preoti în biserici și publicată în reviste.
În discursul său de la radio, el a spus că Hristos a fost la fel cum a scris Kazantzakis în cartea sa „Ultima ispită”!
Arhiepiscopul a propovăduit că Hristos este creat si inferior Tatălui, Sfintele Scripturi sunt basme teribile și nimic mai mult!
I-am cules si criticat hulele cumplite atât verbal, cât și în scris.
Dar, în loc să fie depus din tronul de Arhiepiscop al Australiei, am fost eu, preotul Sotiropoulos caterisit.
Patriarhul (ecumenic) și colaboratorii săi m-au instiintat ca trebuie să mă pocăiesc și să-mi cer iertare.
A-mi cere scuze într-un astfel de caz ar echivala cu negarea lui Hristos.
Ar fi fost pentru mine ca si cum i-as fi spus lui Hristos:
„Hristoase, am făcut rău, ca am apărat numele Tău.
Nu meriți să fii apărat…”
http://aktines.blogspot.com/2012/12/blog-post_3560.html?m=1
Hristos a înviat! Ce te-ai întristat? Ori nu crezi în Dumnezeu, care a venit la noi?
Sfântul Cuvios Anatolie cel Bătrân de la Optina
Hristos a înviat! Ce te-ai întristat? Ori nu crezi în Dumnezeu, care a venit la noi? Care a murit pentru tine şi care te iubeşte mult? Tu Lui încă nu I-ai arătat nici un fel de dragoste, iar El ţi-a dovedit şi prin cuvânt şi prin faptă şi prin legământ; El Însuşi ne-a învăţat să îndurăm necazurile şi a mers pe drumul suferinţelor şi a murit pentru noi cu moarte de ocară. Şi le-a lăsat celor iubiţi ai Săi următorul testament: „În lume necazuri veţi avea. Însă necazul vostru se va preschimba în bucurie. Şi bucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi“. Dar bucuriile ocazionale sunt trecătoare. De aceea, bucură-te că suferi împreună cu Mirele tău, Iisus.
„Ieri m-am îngropat cu Tine, Hristoase; astăzi mă ridic şi înviez cu Tine. Ieri m-am răstignit cu Tine, (pentru aceasta) Tu Însuţi mă vei preaslăvi în Împărăţia Ta.” Înţelegi oare ce înseamnă a preaslăvi? Înseamnă că iradiez de acea lumină, cu care străluceşte Însuşi Atotţiitorul! Că mă îmbracă cu acel veşmânt împărătesc şi dumnezeiesc în care este El însuşi îmbrăcat atunci când stă de-a dreapta Tatălui Său, pe tronul slavei cereşti.
Şi Însuşi Iisus îi cere Tatălui Său: „Tată! Dacă mi i-ai dat pe aceştia Mie, atunci să fie una cu Noi, precum suntem Eu cu Tine, Tu în Mine şi Eu în Tine şi aceia vor fi una cu Noi.” Amin!
Patericul de la Optina, Editura Egumenița, Galați, 2012, pp. 292-293
E o trădare care mă asurzeste…