Popor Ortodox al lui Dumnezeu, Iubiţi fii duhovniceşti,

Popor Ortodox al lui Dumnezeu,

Iubiţi fii duhovniceşti,

După absolvirea Facultăţii de Teologie şi înainte de hirotonire, orice candidat la preoţie rosteşte un jurământ, care are următorul conţinut: ,,Jur înaintea Atotştiutorului şi Atotputernicului Dumnezeu că, în toată viaţa mea, voi păzi şi voi propovădui învăţătura Sfintei noastre Biserici Ortodoxe, aşa cum s-a descoperit de Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cum s-a propovăduit şi s-a predat de către Sfinţii Apostoli şi de către Sfinţii Părinţi’’. Este un jurământ înfricoşător care nu se dezleagă niciodată şi de respectarea căruia atârnă mântuirea noastră. Vreme de aproape patruzeci de ani am păzit Învăţătura Ortodoxă, după puterile mele, ori de câte ori a fost tăgăduită şi batjocorită de cei din afara Bisericii. Niciodată nu mi-am putut închipui că va veni vremea să o apăr de cei întâi chemaţi să o apere: cinstiţii noştri ierarhi.

În vara anului trecut, în Creta s-au adunat o mică parte din ierarhii Bisericii Ortodoxe. Bisericile Rusiei, Bulgariei, Georgiei si Antiohiei au refuzat sa participe, bine ştiind că pretinsul sinod, nici sfânt, nici mare, nici ortodox, nu va hotărî spre binele Bisericii, ci impotriva ei. Proorocind despre aceasta, Sfântul Kukşa al Odesei a denumit-o ,,adunătură de necredincioşi”. Şi aşa a fost. Pentru o bună înţelegere, mă rezum la a vă infăţişa câteva lucruri care s-au hotărât în Creta.

1.Noi marturisim, de fiecare dată, faptul că credem într-Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică, deoarece Mântuitorul a intemeiat o singură Biserică, nicidecum mai multe. Ierarhii prezenţi, cu 33 de excepţii, au recunoascut grupările şi comunităţile sectare şi eretice drept ,,biserici”. Aşadar, ereticii baptişti, penticostali, adventişti, martori ai lui iehova, catolici, anglicani, protestanţi, etc., adică toată puzderia de secte eretice sunt ,,biserici”. Ce blasfemie! În felul acesta este negată dogma unicităţii Bisericii lui Hristos, aşa cum este formulată în Simbolul Credinţei! Cum să-i numim pa martorii lui Iehova ,,biserică”, de vreme ce sunt vajnici luptători împotriva Bisericii lui Hristos, a Maicii Domnului, a Sfintei Cruci, a Sfinţilor a tot ceea ce este sfânt? De altfel, în ,,biblia” lor satanică numită ,,traducerea lumii noi”, au înlocuit cuvântul sfânt Biserică cu ,,congregaţie”. Aceştia urăsc Biserica, iar ierarhii din Creta îi numesc ,,biserică”, impotriva voinţei lor şi a tuturor evidenţelor. Chiar nu ne dăm seama de absurdul imens în care s-au afundat? Îmi îngădui să întreb: dacă aceste secte sunt ,,biserici”, de ce era nevoie să fie recunoscute ca atare de ierarhii Bisericii Ortodoxe? Biserica Ortodoxă nu are nevoie de recunoaşterea nimănui, ea este realmente Biserica lui Hristos!

2.Canoanele Sfintei Biserici Ortodoxe interzic căsătoria unui ortodox cu o neortodoxă sau a unei ortodoxe cu un barbat neortodox. Ierarhii din Creta încalcă cu brutalitate Sfintele Canoane şi îngăduie aceste căsătorii nelegiuite, obligând preoţii să oficieze Sfânta Taină a Cununiei în atari situaţii. De ce atunci mai marturisim ,,un Botez spre iertarea păcatelor”, când în fapt recunoaştem botezul ereticilor ca fiind valabil? În felul acesta este atacată dogma unicitaţii Sfântului Botez (un singur Domn, o singură Credinţă, un singur Botez, Efes 4, 5). Este o cumplită erezie, care nu se iartă nici în veacul acesta, nici în cel ce va să fie. Şi noi ce facem, asistăm pasivi la o asemenea nelegiuire?

  1. Există apoi in documentele sinodului II tâlharesc din Creta, 2016, o prevedere vicleană care spune că în privinţa căsătoriilor fiecare Biserică va urma legislaţia civilă a ţării respective. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că dacă într-o ţară se legiferează căsătoriile homosexualilor, Biserica respectivă se va adapta cerinţelor şi va cununa persoane de acelaşi sex! Asta întrece orice măsură! Cum v-aţi putut pune semnătura pe asemenea grozăvii, cinstiţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române? Vreţi să transformăm România într-un pământ blestemat, asemenea Sodomei si Gomorei? Şi mai aveţi pretenţia să rămânem în ascultare faţă de Domniile Voastre? Doamne, fereşte!

Acestea, şi multe altele, sunt motivele pentru care, după îndelungi chibzuinţe şi consultări am hotărât sa încetez a mai pomeni pe ierarhul locului, întâistatatorul Sălajului, la Sfânta Liturghie. În acea vreme slujeam la Mănăstirea Bălan, deoarece eram pensionar de la 1 februarie 2016. Imediat dupa încetarea pomenirii, am intrat în conflict deschis cu purtătoarea de straie călugăreşti, Silvestru Raluca Mihaela, supranumită maica Melania. Dânsa s-a dovedit a fi o înfocată ecumenistă care raporta superiorilor orice eveniment din mănăstire, ce preoţi au fost, ce-au vorbit, despre ce s-a predicat, câţi credincioşi au participat, adică practică o delaţiune securistă murdară, sub chipul mincinos al evlaviei. În trei rânduri a venit la Sfânta Taină a Spovedaniei, încercand să mă atragă de partea ecumeniştilor, aşa cum o teleghida exarhul Antonie Pinţa. Când am înţeles aceste demersuri josnice, am încetat să mai slujesc la Mănăstirea Bălan şi m-am retras acasă. Se întâmpla în 11 septembrie 2016.

În data de 20 decembrie 2016 am fost chemat la Episcopie, unde mi-am menţinut hotărârea de nepomenire în faţa preoţilor Ardelean Ioan si Pop Ionuţ, arătând ca nu fac altceva decât să-mi respect jurământul de a apăra Sfânta Credinţă Ortodoxă, urmând Canonului 15 de la Sinodul din 861 de la Constantinopol care statorniceşte: ,,Căci cei ce se despart pe sine de comuniunea cea cu întâiul stătător al lor pentru oarecare erezie osândită de Sfintele Sinoade, sau de Părinţi, fireşte de comuniunea cu acela, care propovăduieşte erezia în public, şi cu capul descoperit o învaţă în Biserică, unii ca aceştia nu numai că nu se vor supune certării canoniceşti, desfăcându-se pe sine de comuniunea cu cel ce se numeşte episcop chiar înainte de cercetarea sinodicească, ci se vor învrednici şi de cinstea cuvenită celor ortodocşi. Căci ei nu au osândit pe episcop, ci pe pseudoepiscopi (episcopi mincinoşi, falşi, n.n) şi pe pseudoînvăţători, şi nu au rupt cu schismă unitatea Bisericii, ci s-au silit să izbăvească Biserica de schisme si dezbinari’’. Prin urmare, aceasta lege bisericească, acest canon l-am avut în vedere atunci cand am întrerupt pomenirea ierarhului. Comentariul Parintelui Floca la acest canon nu mai lasă loc de echivoc, de interpretari: ,,În cazul în care însă superiorul propovăduieşte în public vreo învăţătură eretică, atunci respectivii au dreptul şi datoria ca imediat să se despartă de acel superior. În acest caz, nu numai că nu vor fi sncţionaţi, dar vor fi lăudaţi, pentru că au osândit legal pe cel vinovat şi nu s-au răsculat împotriva acestuia”.

          Neţinând seama de acest canon, Episcopia a trecut imediat la represalii împotriva mea. Astfel, în data de 29 decembrie 2016, mi s-a transmis prin preotul paroh al locului, cu scop de intimidare, adresa pe care o alătur mai jos, fără semnatura ierarhului şi ştampila Episcopiei. Am fost inştiinţat că începând cu acea dată, sunt oprit de la orice slujire bisericească. Mi s-a comunicat că dacă în data de 5 ianuarie 2017 mă voi prezenta la Episcopie şi voi cere iertare ierarhului, adresa va fi  ruptă şi eu voi fi repus în drepturi, chiar dacă voi refuza în continuare să-l pomenesc. Se înţelege că am refuzat acest compromis, încât am rămas în starea de nepomenire, dar şi în imposibilitatea de a mai sluji. Vă asigur, iubiţi credincioşi şi fii duhovnicesti, că rămân umil preot al lui Hristos şi, după slabele-mi puteri, voi apăra, în continuare, Sfânta Credinţă Ortodoxă. Potrivit legiuirilor bisericesti, ierarhul putea să mă oprească de la slujire pentru 30 de zile. N-am contestat această hotărâre pentru ca n-am vrut să mă angajez într-o dispută absurdă si inutilă.

Precum vedeţi, sunt acuzat de insultă, calomnie, defăimare şi clevetire în public a unei persoane nemenţionate. Îl rog pe parintele Ardelean Ioan să explice, tot public, cum poate cineva comite aceste fapte, fără a rosti măcar un cuvânt, fără a scrie un rând sau a schiţa măcar un gest. Şi-atunci de ce sunt acuzat de fapte inexistente? De ce nu s-a spus concret pe cine am calomniat şi defăimat, când, în ce împrejurari şi care sunt dovezile? Pentru ca nu există! Îi asigur pe toţi ostenitorii din Episcopie că n-am ştirbit faima nimănui, din partea mea fiecare o are aşa cum singur şi-a făurit-o.

Socotesc că Sfânta Biserică a rânduit cu mult înţelepciune nepomenirea ierarhului, pentru a atrage atenţia, cu fineţe si delicateţe, că Învăţătura Ortodoxă, singura mântuitoare, este primejduită. Nepomenirea nu e o formă violentă de protest, nu este o luptă împotriva cuiva, ci doar are ca scop unic apărarea Dreptei Credinţe. În toate acestea, persoana mea este absolut insignifiantă şi nu-mi fac niciun merit din faptul că mi-am ridicat cuvântul întru păzirea Sfintei Ortodoxii. Dimpotrivă, gestul îl socotesc ca fiind unul infim, faţă de jertfa Sfinţilor Mucenici care şi-au pus viaţa pentru Credinţa Ortodoxă, sau a mărturisitorilor din închisorile comuniste care, după ce au îndurat ani grei de temniţă, au sfârşit mărturisindu-L pe Hristos Domnul.

Făgăduiesc înaintea Atotputernicului Dumnezeu că voi relua pomenirea ierarhului îndată ce-şi va retrage semnătura de pe documentele din Creta, va condamna public ecumenismul şi consiliul ecumenic zis al bisericilor şi va milita pentru ieşirea Bisericii Ortodoxe Romane din toate organismele ecumeniste. Până atunci, ţin la loc de cinste adresa primită, mai ales că în ea se menţionează cu limpezime faptul că oprirea pomenirii se datoreaza participarii ierarhului la ,,sfântul si marele sinod din Creta”, şi aş adăuga: pentru ca a fost de acord cu ereziile teribile pe care acesta le-a promovat.

Doresc din toata fiinţa mea ca ierarhul sălajean să-şi vină-n fire, să se pocăiască, să fie reprimit în Biserică şi să lucreze pentru binele Poporului Dreptcredincios. Până atunci, rămân acelaşi slujitor al lui Hristos şi al Bisericii Sale Ortodoxe, pe care nu o voi părăsi niciodată.

Preot Ioviţa Vasile