Părintele Claudiu Buză: Apostazie, plandemonie, pecetluire

Dacă ,,Sfântul și Marele” Sinod din Creta are meritul de a ne descoperi ecumeniștii și extremiștii din Biserică, plandemia are calitatea de a-i arăta pe trădătorii de neam și țară, pe iudele și criminalii acestor vremuri de pe urmă! Nu este greu de identificat potrivnicii lui Dumnezeu și dușmanii de neam! Toți cei care calcă în picioare așezămintele dumnezeiești și legile constituționale se fac vinovați de apostazie, genocid și trădare, înaintea lui Dumnezeu și a poporului român!

Pentru cei care vor să cunoască ce conțin serurile experimentale, există informații științifice verificabile, provenite din studii de genetică, biologie moleculară, virusologie, economie, politologie, relații internaționale, epidemiologie, medicină de familie etc., și nu din teorii ale conspirației așa cum mint cei care ne vor pieirea!

La fel și în domeniul teologiei, pentru a înțelege lucrarea apostaziei în Biserică (2 Tes. 2, 3-4) și legiferarea ecumenismului (pandemia spirituală), există descoperiri ale Sfintelor Scripturi, ale Sfintelor Canoane și Dogme, învățăturile Sfinților Părinți și ale Duhovnicilor. Cine caută sincer mântuirea este luminat de Dumnezeu! Rămâne ca fiecare dintre noi să înțelegem faptul că apostazia conduce la plandemonie și la pervertirea celor trei puteri sufletești, printr-o trăire în ,,închipuire pripită, poftă fără de minte și mânie fără de judecată”, după cum spune Părintele Cleopa Ilie!

Pecetluirea poate fi urmarea firească a unui mod de existență potrivnic voii lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, cele trei puteri sufletești (rațiunea, pofta și mânia), pervertite și nelucrătoare spre binele ființial propus de Dumnezeu omului, ajung să fie pecetluite mai întâi la nivel duhovnicesc de puterea celui rău și apoi trupește (frunte sau mâna dreaptă) prin mijlocirea tehnologiei. Am văzut pe foarte mulți creștini că se opun pecetluirii doar din perspectiva tehnologiei, fără a ține cont și de aspectul duhovnicesc (despătimirea și dobândirea virtuților, iubirea semenilor, milostenia, rugăciunea curată, îndepărtarea ereziei și mărturisirea Adevărului etc). Și duc o luptă după o strategie pur lumească, fără a ține cont de importanța dimensiunii duhovnicești a acestei lupte. Nu spun că toți care duc această ofensivă neglijează aspectul duhovnicesc, ci că există ispita de a se insista doar pe coordonatele configurării unei dictaturi electronice. La fel și în lupta împotriva ecumenismului.

Toată ofensiva pare a fi îndreptată spre apărarea dogmei ca formulare a experienței Sfinților, fără a lua în serios ceea ce este mult mai important: experiența în sine a Sfinților care a condus la formularea dogmelor pentru a apăra Biserica de erezie și, totodată, a arăta modul corect în care se face vindecarea în Ortodoxie!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *