Sfanta Cuvioasa Maica noastra Parascheva de la Iasi

Mari foloase duhovniceşti aduce omului citirea vieţilor Sfinţilor, iubite cititorule, de aceea Sfânta Biserică, prin slujitorii ei, ne îndeamnă spre această bună îndeletnicire. Astăzi avem Sărbătoarea Sfintei Maicii noastre Parascheva, ale carei moaşte se găsesc în Catedrala mitropolitană de la Iaşi, ca o binecuvântare pentru pământul Moldovei şi pentru ţara întreagă.

Cuvioasa Parascheva s-a născut în Epivat, localitate în Tracia şi de mică a iubit pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos şi şi-a legat viaţa de Dumnezeu Care i-a dat-o. Prin nevoinţele sale îndelungate, deşi viaţa i-a fost scurtă, a ajuns la măsura sfinţeniei şi Biserica lui Hristos o numără între Sfinţii lui Dumnezeu.

Cinstitele sale moaşte se aflau la Constantinopol. Patriarhia de-aici avea mari datorii faţă de turcii păgâni şi prigonitori, cei care îndatorau pe toţi, pe care-i supuneau cu sabia. Binecredinciosul domn al Moldovei, Vasile Lupu, a scos aur din vistieriile ţării şi a plătit aceste datorii. Drept răsplată, pentru ajutorul frăţesc, Patriarhul din Constantinopol, Partenie, a dăruit domnitorului sfintele moaşte şi acesta a mai dat turcilor alte trei sute de pungi de aur, pentru a-i îngădui să le aducă pe pământ românesc, în anul 1641. De-atunci, poporul binecredincios al lui Dumnezeu se învredniceşte de ajutorul Sfintei Parascheva, cea rugătoare către Dumnezeu şi mult ajutătoare prin minunile sale cele multe.

Dintre acestea, am ales una, pe care istorisind-o, ne vom încredinţa de binele imens pe care-l lucrează în lume Sfinţii lui Dumnezeu.

Prin anul 1955, doi soţi din Iaşi ajunseseră la mari neînţelegeri în familie. Într-o seară, femeia a plecat de-acasă, fără ca soţul să ştie de ea. Presimţind că are să se întâmple o nenorocire, soţul a alergat la Sfânta Parascheva şi a rugat-o cu lacrimi să-i aducă soţia acasă. N-a trecut mult şi soţia s-a întors şi a povestit primejdia de moarte prin care a trecut: ,,Diavolul mi-a pus în gând să mă sinucid. De aceea m-am aşezat pe linia trenului aproape de gara Nicolina. Dar pe la ora opt seara, când venea un tren cu viteză, fiica noastră, îmbrăcată în alb, a venit la mine, m-a apucat repede şi m-a aruncat afară de pe linie. Aşa am scăpat de moarte şi de osânda iadului’’. La ora aceea, fiica lor dormea şi cei doi soţi ai înţeles că Sfânta Parascheva a fost aceea care a ascultat rugăciunile soţului şi a izbăvit-o de moarte şi de ispita diavolului. Dumnezeu le-a dat iarăşi înţelegere în familie şi ei au rămas recunoscători Cuvioasei Parascheva pentru marea binefacere (După Vieţile Sfinţilor pe octombrie, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2005, p. 193-202).

          Pentru rugăciunile Sfintei Parascheva, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi păcătoşii.

Presbiter Ioviţa Vasile

6 comentarii la „Sfanta Cuvioasa Maica noastra Parascheva de la Iasi

  1. Ioan spune:

    Falsii patrioti care induc lumea in eroare ca sunt „patrioti”,pt ca a fi patriot inseamna sa lupti pentru ortodoxie in acelasi timp cu lupta pt drepturile romanilor.Or,daca esti si cu erezia si te pretinzi ca esti patriot inseamna ca si tu esti in slujba serviciilor secrete antiromanesti:
    https://www.facebook.com/gabrielastefania.nut.58/videos/429637735419912/?sfnsn=mo

    Hai sa fim seriosi.Se fac ca nu stiu ei ca Patriarhia Romana e eretica.

  2. Gabriela Naghi spune:

    În vremea noastră, mulţi au devenit ca o turmă necuvântătoare, tulburată şi împrăştiată, şi rătăcesc în toate părţile
    Sfântul Nicolae Velimirovici

    Hristos nu este doar Cel ce învaţă despre scopul vieţii, ci şi Cel ce călăuzeşte omenirea spre acest scop. De aceea S-a şi înălţat la ceruri: ca să arate unde e scopul nostru – căci unde este El, acolo este scopul. El S-a numit pe Sine „Păstor”. Oare ştiu oile calea şi scopul lor fără păstor? Nicidecum. Şi cu cât se îndepărtează păstorul mai mult de ele, cu atât se tulbură şi se împrăştie mai tare. Devin cu totul necuvântătoare.
    Iar când păstorul este cu ele şi cât timp merg după păstorul lor, par cuvântătoare, adică raţionale – dar nu fiindcă ar fi cuvântătoare ele, ci fiindcă este cuvântător păstorul.
    În vremea noastră, mulţi au devenit ca o turmă necuvântătoare, tulburată şi împrăştiată, şi rătăcesc în toate părţile, neştiind unde merg şi nici cum merg, fiindcă L-au pierdut din vedere pe Călăuza şi Păstorul lor. (…)
    Se povesteşte despre sibariţi, care trăiau în cetatea Sibaris din Italia de miazăzi, că duceau o viaţă lipsită de scop. Erau vestiţi în lume din pricina luxului în care trăiau, din pricina tăvălirii în păcate. La ei parcă nici n-ar fi existat lozinca filosofică: „Carpe diem!” (Trăieşte din plin ziua!), ci „Trăieşte din plin noaptea!”, fiindcă erau treji şi petreceau mai mult noaptea decât ziua. Ei se lăudau că n-au văzut niciodată vreun răsărit sau vreun apus de soare. Goniseră cocoşii din cetate, ca să nu le strice distracţiile de noapte, precum şi pe toţi meşteşugarii care bat, ciocănesc şi rindeluiesc, ca să nu le strice somnul de zi. Pe lângă asta, instituiseră mari răsplăţi pentru cei care născoceau şi alcătuiau vreo mâncare nouă.
    Au pierit. Fără îndoială, au pierit pentru amândouă lumile, ca toţi cei lipsiţi de scop, ca toţi cei pentru care împărăţia pământească este singura împărăţie care există. Au pierit precum Sodoma şi Gomora, precum Capernaumul şi Tirul şi Sidonul; au pierit ca o turmă necuvântătoare, lipsită de Păstor.

    Episcop Nicolae Velimirovici, Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi, volumul II, Editura Sophia, Bucureşti, 2003, pp. 262-26

  3. Gabriela Naghi spune:

    Cei care îşi dăruiesc toată dragostea lui Dumnezeu primesc şi ei toată dragostea lui Dumnezeu

    Cei care îşi dăruiesc toată dragostea lor lui Dumnezeu primesc şi ei toată dragostea lui Dumnezeu, după care El îi descoperă oamenilor.

    Cei care îi iubesc pe oameni mai mult decât pe Dumnezeu nu încetează să fie trupeşti, deoarece dragostea lor este trupească, fie în înţelesul ei bun, fie în cel rău. Tot astfel, cei care iubesc mai mult cele pământeşti decât cele cereşti sunt şi aceştia lut.

    Cei care se odihnesc în lumea materială şi nu se neliniştesc pentru mântuirea sufletului lor se aseamănă cu puii neghiobi, care nu fac zgomot înăuntrul oului ca să spargă coaja, să iasă afară şi să se bucure de soare ‒ zborul ceresc către viaţa paradisiacă ‒, ci rămân nemişcaţi şi mor înăuntrul oului.

    Cei care se tem de moarte şi iubesc viaţa deşartă se tem chiar şi de microbi şi este firesc să fie mereu biruiţi de frică, care-i ţine totdeauna în această moarte duhovnicească.

    Cuviosul Paisie Aghioritul, Epistole, Editura Evanghelismos, p. 1

  4. Gabriela Naghi spune:

    Modestia nu înseamnă nicide­cum slăbiciune
    Sfântul Ioan Maximovici

    În lumea aceasta, mulţi sunt cei care nu cu­nosc legile duhovniceşti – însă aceste legi exis­tă şi dovedesc netemeinicia necredinţei în lumea duhovnicească. Omul care, mândrindu-se, se la­udă, produce o impresie penibilă, respingătoare, asupra tuturor, chiar şi asupra oamenilor lipsiţi de religiozitate – şi, cu cât mai mult se laudă şi se îngâmfă, cu atât le pare mai penibil celor din jur.

    Aceasta e acţiunea legii duhovniceşti. Şi cu cât este mai modest omul, cu atât le este mai plăcut tuturor. Cei modeşti sunt iubiţi de toţi, cei mândri le sunt respingători tuturor. Vedem limpede că până şi în oamenii necredincioşi acţionează o lege nestrămutată – şi, dacă cei necredincioşi nu preţuiesc modestia în ei înşişi, o preţuiesc întot­deauna în ceilalţi oameni.

    Nu vom greşi dacă vom recunoaşte modestia drept una dintre trăsăturile cele mai dătătoare de mângâiere ale personalităţii umane. Modestia es­te, fără discuţie, egala milostivirii, fiindcă omul modest este deja milostiv faţă de ceilalţi oameni – nu-i agasează cu pretenţiile sale, nu-i chinuie dându-şi importanţă. Vrând sau nevrând, cel lipsit de mândrie întotdeauna Îl cinsteşte, în primul rând, pe Dumnezeu, iar apoi şi pe oameni, care de la Dumnezeu îşi au toate darurile.

    Ca atare, cel modest nu pierde niciodată în viaţă; talentele şi calităţile lui nu sunt diminuate de modestia lui, ci, dimpotrivă, cresc şi mai mult.

    De asemenea, modestia nu înseamnă nicide­cum slăbiciune, aşa cum cred unii, care se tem de ea. Ea şi numai ea este putere şi vitejie a du­hului. Şi în viaţa societăţilor şi a popoarelor, „mândria merge înaintea pieirii”. Nivelul de cultură autentică este direct proporţional cu modestia socială şi internaţională – şi de aceea Cuvântul, Care a zidit lumile, a luat asupra Sa o viaţă de Om modest şi a străbătut o cale de viaţă pătimitoare, arătând duhul modestiei ca pe o lumină care călăuzeşte la slava nesfârşită a Împărăţi­ei cereşti. Smerenia lui Iisus Hristos a devenit pecete a adevărului în om. (Sfântul Ioan Maximovici)

    Cum să biruim mândria. Lecții de vindecare a mândriei din sfaturile Sfinților Părinți, traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, București, 2010, pp. 123-124

  5. Gabriela Naghi spune:

    Un medic din California cu experiență de 20 de ani, adresează o scrisoare către FDA și CDC prin care atrage atenția asupra efectelor adverse ale vaccinării anticovid: „În viața mea nu am văzut atâtea vătămări”

    Într-o scrisoare din 28 septembrie 2021, adresată oficialilor de la FDA și de la CDC din SUA, un medic de la terapie intensivă și-a detaliat îngrijorarea cu privire la reacțiile adverse, inclusiv decese, care au fost observate la persoanele vaccinate anticovid, relatează The Defender.

    Dr. Patricia Lee, un medic licențiat din California, a declarat că experiența sa cu pacienții care au fost vătămați de vaccin „nu corespunde cu afirmațiile făcute de autoritățile federale din domeniul sănătății cu privire la siguranța vaccinurilor COVID-19”.

    În scrisoare, Dr.Patricia Lee a descris observarea unor „indivizi în întregime sănătoși care au suferit leziuni grave, adesea fatale”, inclusiv mielită transversă(o inflamație a coloanei vertebrale), care a dus la tetraplegie( paralizie), pneumonie , insuficiență a mai multor organe ale sistemului, tromboză a sinusurilor venoase cerebrale, șoc hemoragic postpartum și șoc septic.

    Dr.Lee, medic practicant de peste 20 de ani, a declarat că „nu a fost niciodată martoră la atât de multe leziuni legate de vaccinuri până în acest an”.

    Dr.Lee i-a spus doctorului Peter Marks, directorul Centrului pentru evaluarea și cercetarea produselor biologice al FDA, și doctorului Tom Shimabukuro din cadrul echipei de siguranță a vaccinului COVID-19 din cadrul CDC, că, deși „cauzalitatea este dificil de dovedit în mod definitiv, judecata mea clinică este că fiecare dintre aceste leziuni a fost cauzată de vaccinul anticovid, deoarece nu a existat nicio altă explicație plauzibilă pentru aceste vătămări, în afară de faptul că pacienții fuseseră recent vaccinați”.

    Dr.Lee a recunoscut că raportul său reflectă experiența unui singur medic. Cu toate acestea, a scris ea, pare „improbabil din punct de vedere statistic” ca un singur medic să fie martor la atât de multe leziuni provocate de vaccinul COVID-19, dacă afirmațiile autorităților federale de sănătate cu privire la siguranța vaccinurilor ar fi fost corecte.

    „Nu mai pot accepta în tăcere răul grav cauzat de vaccinurile COVID-19”, a concluzionat Dr.Lee. „Sper sincer ca reacția la această scrisoare să nu se concentreze asupra mea, ci mai degrabă să se concentreze pe abordarea problemelor grave de siguranță ale acestor produse pe care, fără îndoială, fie le-ați omis, fie alegeți să le ignorați.”

    Sursa:activenews

  6. Ioan spune:

    Gigi Becali ofera Arbidol si Ivermectina gratis iar guvernantii impiedica spitalele si responsabilii medicali sa le ia si sa le distribuie oamenilor.Poate lumea se trezeste.
    https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=4353526108034030&id=100001300528964&sfnsn=mo

Răspunde-i lui Ioan Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *