Sfântul Mucenic Nichita Romanul a trăit în vremuri grele pentru Biserica lui Hristos. A fost botezat de Episcopul goţilor, Teofil, cel care a participat la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, din 325.
S-a întâmplat ca în vremea aceea goţii să se dezbine în două tabere potrivnice şi să ducă un război fratricid, conduşi unii de Fritigern, iar ceilalţi de păgânul Atanaric. Într-una din lupte, Fritigern ,,punând semnul Sfintei Cruci înaintea taberelor sale, a năvălit asupra lui Atanaric. Şi făcând război mare, cu puterea Crucii au biruit creştinii pe Atanaric şi toată oastea lui au zdrobit-o. Pe unii i-au tăiat cu săbiile, pe alţii i-au prins vii, iar Atanaric cu puţini tovarăşi abia au scăpat. Din vremea aceea a început a se înmulţi mai mult între goţi Dreapta Credinţă Creştină, pentru că, văzând puterea cea nebiruită a Crucii cu care se izbândea în războaie, mulţi au crezut în Domnul Cel răstignit pe Cruce’’.
Sfântul Nichita Romanul a văzut caznele la care supunea păgânul Atanaric pe cei care credeau în Mântuitorul nostru Iisus Hristos, şi l-a mustrat pentru învârtoşarea lui în necredinţă. Nelegiuitul a cautat întâi să-l aducă pe Sfântul Nichita de la Dreapta Credinţă la rătăcirea lui păgânească, însă stăruinţele i-au fost zadarnice. Atunci a poruncit să-l bată cu cruzime pe Sfânt şi să-i zdrobească mădularele, iar apoi să-l arunce în foc. Flăcările nu au putut mistui cinstitul său trup. Sufletul său curat s-a dus la Dumnezeu Care l-a dat, în vreme ce nelegiuitul Atanaric s-a pierdut în întunecimile iadului.
Dumnezeu Cel Atotputernic a călăuzit pe un creştin dreptmăritor să meargă şi să ia cinstitele moaşte ale Sfântului, şi acesta cu bucurie le-a luat şi le-a aşezat în casa sa. Şi astfel acestea s-au făcut izvor de binecuvântare acelei case. Mulţi credincioşi au venit în acea casă binecuvântată de Sfântul Nichita, care dădea cele de trebuinţă tuturor şi vindecări celor bolnavi. De la o vreme, înmulţindu-se numărul celor care veneau pentru ajutor, s-a simţit nevoia să se zidească o biserică întru pomenirea Sfântului, unde au fost aşezate Sfintele sale moaşte (După Vieţile Sfinţilor pe septembrie, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2005, p. 211-215).
Cinstite cititorule, fie că locuieşti într-un oraş mare, fie într-un sătuc socotit neînsemnat, aceasta să ştii că la Sfânta Masă din Sfântul Altar al Bisericii tale se găsesc moaşte ale vreunui Sfânt care te ocroteşte cu rugăciunile sale. Pentru aceasta, se cuvine să dai slavă lui Dumnezeu Cel minunat întru Sfinţii Lui.
Presbiter Iovița Vasile