Sinodul din Dealul Patriarhiei lucrează în folosul sistemului antihristic

Sinodul din Dealul Patriarhiei și-a încheiat lucrările și domniile lor, pseudo-ierahii, s-au răspândit pe la casele lor. Din Comunicatul emis, aflăm că nu s-a scos un cuvânt despre ridicarea Arhiepiscopiei Tomisului la rang de Mitropolie, așa cum era în primele secole după Nașterea Domnului. Nu s-a pus în discuție nici cererea loazelor, care se pretind intelectuali, și pe care i-a pus necuratul sa ceară ca Sărbătoarea Învierii Domnului să fie așezată după calendarul gregorian al papistașilor. Nu-i nimic, de data asta au fost sub presiunea credincioșilor și n-au riscat să și-i pună-n cap, dar vor găsi ei o modalitate să se alinieze cerințelor antihriștilor.

În schimb, au fost ,,aleși’’ doi viitori episcopi, care stăteau la rând să-și primească răsplata pentru fidelitatea lor față de sistem: Paisie Teodorescu, pentru postul vacant de vicar patriarhal și Nectarie Petre pentru Arhiepiscopia Europei Occidentale, post nou înființat pentru ca ,,omul lor’’ să nu rămână pe dinafară. Trebuie să remarcăm faptul că domnii aceștia au fost livrați de puterea lumească, le-au mai atașat câte un contracandidat pentru ca să dea impresia că e alegerea lor, a sinodalilor. Nici vorbă. Cei doi sunt oamenii lor, ai sistemului și au fost atent verificați, înainte de a fi împinși spre scaunele episcopale. Fiind aleși de puterea lumească, dintru început pornesc pe un drum la capătul căruia vor gusta din cupa amară a nesăbuinței lor. Canonul 3 al Sinodului 7 Ecumenic interzice cu asprime amestecul lumescului în alegerea slujitorilor bisericești, sub sancțiunea caterisirii. Îi vor hirotoni cu discreție și, sigur, cu ritual redus, pentru că nimănui nu-i convine să audă cuvintele ,,Anatema turutor ereticilor’’.

Nevrednici sunt!

Presbiter Iovița Vasile

8 comentarii la „Sinodul din Dealul Patriarhiei lucrează în folosul sistemului antihristic

  1. andrei spune:

    Stiri si emisiuni Dobrogea Tv – Aproape de oameni

    CINE SUNT PREOȚII CATERISIȚI DE ARHIEPISCOPIE
    https://www.youtube.com/watch?v=1c3I9pb9zbE&t=10s

    1. Revoltător ce face Teodosie! Cu Preotul Guriță Vasile am fost coleg trei ani și cunosc situatia lui, păcat că nu i s-a dat timp suficient să-și expună punctul de vedere. Teodosie i-a intentat proces penal pentru nereguli în administrarea bunurilor bisericești și l-a caterisit. În final, s-a dovedit în instantă că e nevinovat si urma logic sa-i anuleze sentinta de carterisire si să fie repus în drepturi. Teodosie a refuzat si-atunci omul s-a dus unde a fost primit. Mare vipera e Teodosie și unii spun că e și sodomit. Dumnezeu stie, dar pot să spun de pe-acum că va sfârși rău. Rău dee tot. Doamne. dă-i gând de pocăință ca altfel…

      1. andrei spune:

        Pr Poalelungi Neculai este unealta prin care Teodosie cateriseste pe orice preot, atunci cand i se pune pata. Este cenzor al Fundaţiei „Procopie şi Elisabeta“-Dorna Arini ( Manastire cu bar inclus…te rogi si te imbeti in aceiasi locatie).
        A fost adus la Constanța de Teodosie, în anul 2005, de la Galați, unde era revizor contabil la Episcopia Galați, fără să fie preot.
        Preotii de la Episcopie vorbesc că: ,,un preot s-a sinucis atunci cand a aflat ca sotia lui il insela cu Poalelungi”.
        Ulterior, Poalelungi a comis un accident cu victime și, pentru că ÎPS Casian nu a vrut să-l facă preot la vârsta de 50 de ani, a venit la Constanta și a fost făcut preot.
        In 2005 a fost repartizat la parohia „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ din Viile Noi, unde paroh era Iulian Zisu. În același an, între cei doi popi a avut loc o altercaţie, care a degenerat în bataie în toată regula, incident violent în timpul căruia Neculai Poalelungi i-a rupt piciorul lui Iulian Zisu. Cazul a fost mușamalizat.
        Pr Poalelungi Neculai deține în CV o condamnare la o pedeapsă de opt luni închisoare (dosar nr. 4516/ 327/ 05 iulie 2012), pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/ l alcool pur în sânge, pedeapsă aplicată în temeiul art. 87, alin. 1 din O.U.G. 195/ 2002 republicată, cu aplicarea disp. art. 3201 – Cod procedură penală.
        Este posesor de vilă la Techirghiol.

        1. Multumesc frumos, Domnule Andrei
          Voi publica textul trimis de Dumneavoastră și, daca veti dori, vom mai colabora. Pace, sănătate, mântuire.

          1. andrei spune:

            Preot prof. Ion Buga autorul cărților „Rugați-vă pentru fratele Teoctist” ( 2005) și „Fascinația haosului” (2009), lucrări devastatoare în ceea ce privește dezvăluirile din interiorul B.O.R, spunea:

            „Teodosie, un amărât, care s-a pripășit acolo. De fapt, acesta nu s-a pripășit degeaba acolo! Păcatele Constanței erau foarte mari. Constanța avea păcate foarte grele, de decenii.
            Eu le știu prea bine. Și pentru asta a venit pedeapsa lui Dumnezeu acolo, numită Teodosnicul!
            El a venit acolo cu o misiune, și una urâtă! De aceea și este lăsat în pace… Luptați-vă!…
            Referitor la lucrările mele: în toată Biserica s-a instaurat legea numită OMERTA.
            Nu s-a scos niciun cuvânt, dar tăcerea este și ea un răspuns.
            Ei, din două motive, nu au făcut niciodată acest lucru.
            Cei ce puteau să-l facă, NU l-au făcut pentru că și-au dat seama că intră în luptă cu cineva cu care nu se puteau lupta.
            Al doilea, tacit, au recunoscut dreptatea mea, adevărul meu. Iar cei cărora nu le-a convenit acestea, nu puteau s-o facă, fiindcă oamenii nu au niciun pic de cultură.
            Cred că ați remarcat că, în cartea ,,Rugați-vă pentru fratele Teoctist”, acolo este o ,,cazemată” unde nu se poate strecura nimeni, este o argumentație atât de densă și de cumplită, încât nu se poate apropia nimeni de zidurile ei. Și nici nu a îndrăznit cineva.
            Este o istorie paralelă a Bisericii, o istorie de 2000 de ani, paralelă cu cea oficială, care nu întotdeauna este și autentică ”.

          2. Doamne ajută
            Tocmai am publicat un articol din 2019, in care Teodosie e asezat în poziția pe care o merită. Urmează textele Dumneavoastră, pentru naivii care spun că Teodosie ar fi asa si asa. E un nemernic care trebuie să dispară din Biserica noastră. Urgent. Vă mulțumesc. Doamne, ajută.

    2. andrei spune:

      – Preoţii Vasile şi Ciprian Guriţă (tată şi fiu) de la Biserica Naşterea Maicii Domnului din Eforie au fost suspendaţi din funcţie în urma unui control financiar al Arhiepiscopiei Tomisului. Un grup de enoriaşi a vrut să împiedice instalarea unui nou preot la Eforie, astfel încât arhiepiscopul a avut nevoie de ajutorul trupelor DIAS pentru a intra în biserică.

      – Preotul Vasile Leica, ctitorul bisericii, donase impresionanta sumă de 500.000 de dolari pentru construirea lăcaşului de cult. Acesta îl acuză pe Teodosie că le cerea frecvent “taxă de protecţie”, iar atunci când nu i-a mai dat s-a răzbunat si l-a caterisit.

      – Preotul Marius Mustaţă, fost protoiereu de Băneasa între 2002 şi 2005, îl acuză pe Arhiepiscopul Teodosie că l-a dat afară după ce i-a cerut să justifice o sumă de bani pe care tot el i-o ceruse.
      Acest scandal e legat de mănăstirea pe care Teodosie a ridicat-o la Dorna Arini, despre care Mustaţă spune că funcţionează în regim de pensiune. Cunoscându-i spiritul întreprinzător, Arhiepiscopul Tomisului i-a cerut preotului Mustaţă să ducă la Dorna Arini 100 de muncitori, pe care însă a uitat să îi plătească. I-a plătit preotul Mustaţă, din banii de la Protoierie. Teodosie a ordonat o anchetă la Băneasa şi l-a acuzat pe preotul Mustaţă că a furat banii Bisericii. Marius Mustaţă a fost mai întâi mutat la Valu Traian şi apoi caterisit.

      – Traian Chircu, preot militar şi ctitorul bisericii garnizoanei Mangalia cu hramul Adormirea Maicii Domnului,a adus Brâul Maicii Domnului la Mangalia şi Constanţa în perioada 16-21 mai 2008.
      Pe la Brâul Maicii Domnului au trecut câteva sute de mii de enoriaşi din toată ţara. Atât la Mangalia cât şi la Constanţa, Arhiepiscopia a vândut pelerinilor, bentiţe cu iconiţă atinse de Brâu , la preţuri între trei şi cinci lei. Preotul Chircu apreciază că din această afacere s-au strâns aproximativ 300.000 de euro. Bani despre care nu se ştie unde au ajuns. Exclus din rândul clericilor, Chircu l-a acuzat, în mai multe apariţii publice, pe ÎPS Teodosie că şi-a însuşit aceşti bani.

      Preotul Traian Chircu ctitorul bisericii
      Ministerul Apărării a cedat 2,5 hectare Primăriei Mangalia pentru construirea capelei, în 2008, însă, la scurt timp după începerea lucrărilor, acestea s-au stopat. Traian Chircu, împreună cu câţiva enoriaşi, au strâns banii necesari finalizării construcţiei. Fusese stabilit ca biserica să fie gata la 15 august 2008, de Sfânta Maria, însă Teodosie i-a cerut lui Chircu să se grăbească pentru ca biserica să fie gata mai devreme, când se serbau zilele Constanţei şi urma să fie adus la Mangalia Sfântul Brâu al Maicii Domnului.
      Ca să termine mai repede, preotul Chircu a solicitat ajutorul enoriaşilor, iar o parte dintre aceştia s-au împrumutat la bănci şi au oferit sume mari de bani din economiile proprii. S-au strâns astfel 206.987 lei.
      Între timp, Capela Militară – Garnizoana Mangalia a fost preluată de Arhiepiscopia Tomisului şi transformată în Biserica Parohială cu Hramul „Adormirea Maicii Domnului”, în temeiul Deciziei nr. 20/12.02.2009 a I.P.S. Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului.
      Unitatea Militară 02078 Mangalia a adus la cunoştinţa lui Chircu că raporturile sale de muncă cu respectiva unitate militară au încetat, motiv pentru care fostul preot nu mai avea dreptul să folosească funcţia. Preotul Traian Chircu a fost judecat de Consistoriul eparhial al Arhiepiscopiei Tomisului şi, ulterior, mai exact în aprilie 2009, caterisit din ordinul lui ÎPS Teodosie, pe motiv că ar fi prejudiciat biserica. El a mai fost acuzat de calomnierea și acuze neîntemeiate la adresa clerului și a organelor superioare bisericești; îndeplinirea cu rea credință a îndatoririlor impuse de legiuirile bisericești; îndeletnicirea cu afaceri potrivnice chemării preoțești; neascultarea de autoritățile bisericești. După evacuarea lui din biserică, a urmat scandal după scandal, fostul preot încercând, pe toate căile posibile, să fie repus pe funcție.
      La un moment dat, în 2013, susținea că are o decizie în favoarea sa, însă reprezentanții Arhiepiscopiei nu au intrat, nici până în ziua de azi, în posesia documentului.

      În anul 2012, Mitropolia Munteniei și Dobrogei a anulat sentința de caterisire a Arhiepiscopiei Tomisului, iar Traian Chircu a fost repus în drepturi și slujește de atunci în cadrul clerului militar din Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului, la Biserica Militară cu hramurile „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe și Sfânta Muceniță Varvara”, ce deservește unitățile militare din Floreşti – Cluj.

      Preotul militar s-a judecat cu Ministerul Finanțelor și cu Ministerul Apărării, cărora le-a cerut daune de peste 2 milioane de lei, bani pe care i-ar fi câștigat în perioada 2009-2018, dacă nu ar fi fost caterisit. Mai mult, preotul militar a cerut și recalcularea drepturilor salariale integrale la maxim aferente perioadei 12.07.2018 – 31.03.2021 şi achitarea diferenţelor dintre drepturile efectiv plătite şi cele rezultate prin recalculare, cu referire la acordarea indemnizaţiei de conducere/comandă solicitate prin raport nr. 1470/25.11.2020, plata nediminuată a indemnizaţiei de specialist de clasă, plata nediminuată a sporului de confidenţialitate şi calcularea soldelor, inclusiv plata dobânzilor.

      Preotul Chircu a castigat procesul cu armata
      Preotul militar din Mangalia, Traian Chircu, devenit peste noapte, fără voia lui, celebru la nivel naţional, prin opoziţia făţişă făcută ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a câştigat în instanţă, prin sentinţă definitivă şi executorie, procesul intentat Ministerului Apărării Naţionale.
      Dosarul a fost deschis pe 28 august 2009 şi a avut drept obiect anularea deciziei de concediere a preotului militar luată de unitatea din Mangalia la care acesta era angajat, la scurt timp după ce Arhiepiscopia îl înlăturase pe Chircu din rândurile sale.
      Prin sentinţa dată de judecătorii constănţeni la 1 februarie se decide „anularea Adresei nr. A2144/2.04.2009, obligă intimatul, Ministerul Apărării Naţionale pentru UM 02515 B şi UM 02078 – Mangalia la plata drepturilor salariale constând în solda de grad şi funcţie aferentă gradului deţinut de contestator pentru intervalul 02.04.2009 – 11.06.2009. Obligă intimatul Ministerul Apărării Naţionale la plata daunelor morale în cuantum de 10.000 lei, către contestator”. O a doua „parte” a dosarului, prin care Traian Chircu dădea în judecată şi Arhiepiscopia Tomisului a fost respinsă de magistraţi, întrucât preotul este angajat al armatei şi, prin urmare, Arhiepiscopia nu are niciun fel de calitate procesuală în cazul de faţă.
      Traian Chircu spune că va face recurs şi că va merge şi mai departe dacă nu îi vor fi recunoscute toate drepturile şi nu va fi „reintegrat cu cinste” în rândurile militarilor. Preotul este decis să meargă până la CEDO.
      „Timp de un an eu am trăit numai cu medicamente, sunt într-o stare fizică şi psihică jalnică. Acest an m-a marcat pe viaţă, iar ei îmi dau pentru asta numai 100 de milioane de lei vechi, eu solicitând 500.000 de euro. S-a dovedit, totodată, cu acest proces, că nu sunt angajatul lui Teodosie, aşa cum am tot spus peste tot, deci nu am, potrivit Codului Muncii, niciun fel de angajament faţă de el, decât poate unul spiritual. Am fost însă dat afară de Teodosie şi din biserică, şi din armată”, ne-a declarat preotul Traian Chircu.
      Acesta este decis ca, odată cu sentinţa definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Constanţa, să se adreseze imediat şefului suprem al armatei, preşedintele României: „Vreau să fiu reintegrat în armată cu cinste şi cu toate drepturile la zi. Sunt sigur că preşedintele are un cuvânt greu de spus şi că armata îl va asculta”.

      In 2018, Chircu a reușit să obțină obligarea Arhiepiscopiei Tomisului, la plata de daune morale.
      ”În ceea ce privește pagubele morale, reclamantul a fost condamnat la o nedreaptă și necanonică caterisire care a însemnat izolarea sa de orice cleric în activitate, precum și izolarea de comunitate religioasă/civilă”, și-a motivat Chircu acțiunea din instanță. Pe fond, a pierdut însă, la apel, instanța a decis să caseze prima hotărâre. În acest sens, judecătorul de caz a admis, pe 7 decembrie 2018, recursul. ”Schimbă în parte sentinţa apelată în sensul că admite în parte acţiunea privind obligarea la daune morale. Obligă pârâta Arhiepiscopia Tomisului la plata către reclamantul Chircu Traian a sumei de 15000 lei reprezentând daune morale”, se arată în decizia instanței.

      Redam mai jos o scrisoare plină de ură și dorință de răzbunare la adresa unui preot, semnată de TEODOSIE al Tomisului, un ierarh netrebnic și nevrednic, schingiuitor de suflete și destine omenești. Din lecturarea scrisorii halucinante, veți constata cu ușurință că, speculând în mod ordinar înaltul rang pe care îl deține în cadrul Sinodului B.O.R., șpagoveanul Teodosie exagerează proporțiile conflictului provocat chiar de el și afirmă că preotul „este un caz patologic”, propunându-i lui Daniel ca, împreună, să „îl putem ajuta spre a primi un tratament adecvat”.

      Către,
      Cancelaria Sfântului Sinod,
      PREAFERICITE PĂRINTE PATRIARH,

      „În urma discuției telefonice avute cu privire la posibilitatea de reabilitare a fostului preot Chircu Traian, Vă aduc la cunoștință următoarele:
      Fostul preot Chircu Traian a fost pedepsit conform sentinței Consistoriului Eparhiei Tomis nr. 7 în data de 11.06.2009 cu pedeapsa caterisirii.
      Față de această stare el a avut posibilitatea de a se adresa instanțelor superioare de judecată bisericească (Sfântul Sinod, Consistoriul Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei) pentru eventuala sa reabilitare, lucru pe care l-a și făcut.
      Fără a aștepta un răspuns, o sentință, o rejudecare definitivă, dânsul a inițiat la adresa mea, fostul ierarh, un șantaj mediatic și a procedat la denigrarea în public, cu o intensitate fără precedent, care a oripilat o țară întreagă.
      În eparhie, ecoul acestor acțiuni și consecințele nefaste în relația cu credincioșii sunt incomensurabile.
      Atât eu, ca ierarh, cât și colaboratorii mei de la Centrul Eparhial, am fost târâți în cercetări și proceduri juridice specifice Departamentului Național Anticorupție de notorietate publică dar fără un rezultat pozitiv pentru el.
      În Rezoluția din 3 mai 2011, din Dosarul nr. 115/ P/ 2009 (în care sunt acuzat împreună cu 2 comandori și 3 preoți), procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de toți cei acuzați de Chircu Traian, menționând în dispozitivul Rezoluției următoarele:
      «Din analiza materialului probator administrat în cauză nu rezultă săvârșirea vreunei fapte de corupție de către înalți prelați ai B.O.R. ori militari cu grade superioare în Marina Militară.
      De asemenea, nu se confirmă exercitarea abuzivă a atribuțiilor de serviciu de către cei împotriva cărora petentul a formulat plângerea.
      Profund nemulțumit și considerând o mare nedreptate faptul că i s-a retras binecuvântarea de a funcționa ca preot militar și că a fost exclus din rândurile preoților, această stare de spirit a petentului s-a răsfrânt asupra modului în care a descris faptele, conferindu-le conotații penale..”
      „A declarat greva foamei și a inițiat un circ mediatic”
      „În paralel cu această lipsă de respect și conisderație față de autoritatea bisericească a declanșat protestul public prin greva foamei în fața Catedralei Patriarhiei, pe motiv că i s-a făcut o nedreptate și nu își mai poate întreține familia.
      A inițiat un circ mediatic fără precedent, alternând acuzele și amenințările cu cererile ipocrite de iertare sau angajamentele de supunere.
      În ciuda atitudinii sale anticanonice și lipsite de pocăință, la insistențele Preafericirii Voastre, i-am oferit posibilitatea încadrării într-un post de cântăreț bisericesc și oportunitatea ajutorării familiei sale, după efectuarea unei anchete sociale prealabile impusă de regulamentele bisericești în vigoare.
      Ambele soluții au fost respinse categoric și socotite a fi batjocoritoare.
      În lipsa unei alte sentințe civile decât cea de caterisire, ce alte soluții potrivite i-am fi putut oferi?!”
      „Trebuie să ne gândim la sprijinul credincioșilor de rând, nu la bunăstarea unui fost preot”
      „Caterisirea reprezintă, în accepțiunea noastră, o pedeapsă și nu un merit, cu atât mai mult cu cât motivul principal a fost delapidarea (270.000 lei), iar situația economică a familiei sale nu reflecta la momentul respectiv necesitatea unui ajutor.
      Probabil că acesta este motivul pentru care a refuzat efectuarea anchetei sociale în cadrul familiei sale.
      Totuși, gândul nostru trebuie să fie la sprijinul credincioșilor de rând și nu la bunăstarea unui fost preot.”
      „A cerut să fie eutanasiat”
      „Preafericirea Voastră, aveți dorința părintească de a fi milostiv și uman față de o persoană care a făcut foarte mult rău Bisericii Ortodoxe, dar răul acesta ar fi sporit în momentul în care ar fi reabilitat.
      Preoții și credincioșii din eparhie, ctitorii lăcașului de cult delapidat și superiorii militari ai fostului preot Chircu Traian sunt deja îngroziți de această posibilitate, cu atât mai mult cu cât nu s-a sfiit să anunțe atât verbal, cât și în scris (a se vedea adresa anexată în copie și răspunsul ce i s-a dat) dorința de a fi eutanasiat, în prezența poate chiar și cu binecuvântarea noastră ca modalitate extremă de șantaj în vederea repunerii sale în slujirea preoțească și absolvirea de răspundere pentru prejudiciile create.”
      „Preotul Chircu este un caz patologic și, împreună, îl putem ajuta spre a primi un tratament adecvat”
      „De asemenea, Vă aduc la cunoștință că fostul preot Chircu Traian este cercetat în continuare de organele de cercetare penală pentru infracțiunile săvârșite.
      Considerăm, după cum i-am adus și lui la cunoștință, că fie și numai acest ultim gând al sinuciderii îl face inapt de misiunea preoțească.
      Fostul preot Chircu Traian este astfel un caz patologic și împreună îl putem ajuta spre a primi un tratament adecvat.”
      „Când este la mijloc demnitatea Bisericii Ortodoxe de la țărmul Mării Negre”
      „Până la definitivarea rejudecării sale de către Consistoriul Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei ne arătăm în continuarea disponibilitatea de a-l ajuta atât pe el, cât și pe ceilalți membri ai familiei sale, oferindu-i ceea ce putem în mod concret un post de cântăreț bisericesc, pe care alți foști preoți aflați într-o situație similar lui nu l-au refuzat (Năstase Daniel, fost preot la Mircea Vodă, actual cântăreț la Medgidia, Savin Iulian, fost preot la Pietreni, actualmente ajută la strană la Mănăstirea Deleni) și suntem convinși că Preafercirea Voastră sunteți bun, milostiv, dar și drept, mai ales atunci când este la mijloc demnitatea Bisericii Ortodoxe de la țărmul Mării Negre.
      Cu frățească dragoste întru Hristos Domnul.
      †TEODOSIE, ARHIEPISCOPUL TOMISULUI.”

      https://www.mangalianews.ro/2018/12/10/arhiepiscopia-tomisului-obligata-de-judecatori-sa-i-plateasca-daune-morale-lui-traian-chircu-fostul-preot-militar-si-ctitorul-bisericii-garnizoanei-mangalia/
      https://www.replicaonline.ro/preotul-militar-traian-chircu-caterisit-in-2009-cere-daune-de-la-ministerul-apararii-529028/
      https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/eveniment/preotul-chircu-a-castigat-procesul-cu-armata-82441-274797.html?print
      https://www.dezvaluiri.ro/raspopitii-si-noua-inchizitie/

  2. andrei spune:

    Ferma “Nazarcea-Ovidiu” S.A. – Declinul celei ce a fost, odată, una dintre fermele etalon ale României

    Prin Hotărârea de Guvern nr. 300/ 28 martie 2002 (ulterior modificată prin H.G. nr. 703 din 26 septembrie 2002), Adrian Năstase – prim-ministru și iubitul preferat al lui Teodosie Petrescu – agentul de influență și propagandă pesedistă în teritoriul dintre Dunăre și Mare, a fost constituit dreptul de folosinţă al Arhiepiscopiei Tomisului asupra fermei Nazarcea (350 ha), care cuprindea Grupul Social Culme și patru ferme, inclusiv utilajele de producţie şi mijloacele de transport aferente.

    Pentru ca Teodosie&Co să devină stăpâni peste ferma de la Nazarcea, Guvernul Năstase a trebuit să fenteze legea. Astfel s-a ajuns într-o situaţie bizară: statul a trebuit să vândă un bun, dar fără a primi bani din tranzacţie, ci oferind suma necesară cumpărării.
    Tranzacţia însemna practic condamnarea societăţii la faliment întrucât terenurile cu livezi şi viţă-de-vie erau singurele active aducătoare de venit pe care le mai avea ferma constăţeană. Scopul pe care Arhiepiscopia Tomisului îl invocase pentru preluarea livezilor şi a podgoriei era creşterea acţiunilor de ajutorare socială.
    Exista o problemă – Arhiepiscopia trebuia să cumpere activele, căci primirea lor gratuită ar fi fost ilegală. Impedimentul avea să fie rezolvat printr-o şmecherie: în aceeaşi zi, Guvernul aprobă Hotărârea nr. 299, în care i se menţiona evaziv : „Se aprobă alocarea de la bugetul de stat a sumei de 300.000 de lei (100.000 de euro) Arhiepiscopiei Tomisului în vederea achiziţionării unui imobil”.
    Nota de fundamentare din arhiva Secretariatului General al Guvernului înlătură însă misterul: pentru a fenta legea, Guvernul Năstase aloca 300.000 de lei (100.000 de euro) Arhiepiscopiei pentru ca aceasta să îi dea tot Guvernului Năstase pentru cumpărarea fermei. Statul plătea cu o mână nişte bani pe care îi încasa cu cealaltă.

    Afaceri în numele nevoiaşilor
    Teodosie&Co nu s-au mulţumit doar cu cele 350 de hectare de livadă şi viţă-de-vie primite în primăvara lui 2002. În toamna aceluiaşi an, reprezentanţii Arhiepiscopiei Tomisului au bătut din nou la uşa Guvernului şi au cerut un şir lung de alte active: dormitoare, şoproane, magazii, cantine, sedii de fermă aflate încă în proprietatea păgubitei Nazarcea S.A.
    Preoţii au poftit, iar Guvernul i-a servit. În septembrie 2002, acelaşi Adrian Năstase semnează trecerea în folosinţă gratuită a Arhiepiscopiei a mai multor depozite. Tot atunci li s-au dat zeci de autovehicule şi utilaje: „tractoare – 39 de bucăţi, maşini agricole diverse, mijloace auto – 10 bucăţi”. Toate aceste utilaje parcă au intrat în pământ. „Există la fermă doar trei tractoare, pe care le-a cumpărat Arhiepsicopia. Eu nu am văzut aici niciun alt autovehicul sau utilaj”, spune fostul şef de fermă al Arhiepiscopiei Tomis, Vasile Popa.

    Utilajele au dispărut.
    Le-au vândut cei de la Arhiepiscopie!”, susţine cu tărie fostul director de la fermă Nicolae Marghiol. La rândul lor, reprezentanţii Arhiepiscopiei recunosc că au semnat pentru primirea utilajelor într-un proces-verbal încheiat în 2004 între Administraţia Domeniilor Statului şi instituţia bisericii. Numai că, în realitate, utilajele nu au mai ajuns la Arhiepiscopie, ci au fost vândute de lichidatorul Nazarcea S.A.

    La primirea averii de la Nazarcea, Arhiepiscopia Tomisului a promis că din veniturile fermei se vor construi mai multe adăposturi pentru nevoiaşi.
    „Arhiepiscopia Tomisului a iniţiat un program de întemeiere şi dezvoltare a unor aşezăminte sociale în cadrul cărora se asigură asistenţă socială constând în oferirea de adăpost şi hrană , deziderate ce se vor realiza prin exploatarea adecvată a suprafeţei de teren transmise”.
    După opt ani, numărul „adăposturilor sociale”, promise de Arhiepiscopia Tomisului la încheierea afacerii Nazarcea, este zero.

    Intre anii 2002 – 2004, întocmai ca în vremurile „epocii de aur“ ceaușiste, elevii Seminarului Teologic din Constanța au fost trimiși să culeagă strugurii din viile de pe terenurile de la Nazarcea, lipsind de la orele de cursuri.
    Bieții adolescenți (nici unul nu avea împlinită vârsta de 18 ani!) aveau de ales: să muncească pentru Teodosie, și nu li se puneau absențe la ore, sau mergeau la cursuri, dar stăteau degeaba timp de șase – șapte ore!
    Loturile de muncitori-minori plecau zilnic, la ora 08:00, din fața Liceului Palas, și reveneau la ora 16:00 a aceleeași zile.
    Ticăloșii din Arhiepiscopie nu le asigurau hrana necesară pe parcursul orelor de muncă, fiecare copil fiind nevoit să vină cu pachet „de acasă“.
    Norma stabilită de vechili consta în culegerea strugurilor de pe două rânduri, pe fiecare rând fiind repartizați câte doi minori.
    Printre supraveghetori au fost numitul Lucian și actualul preot Radu Florea.
    Teodosie îi mâna la muncă pe acești adolescenți, elevi ai Seminarului Teologic din Constanța, deși niciunul nu avea împlinită vârsta de 18 ani.
    Totul a durat până în anul 2004, când unul dintre elevi a spus în glumă că ar trebui chemată televiziunea. De atunci, nimenu nu a mi fost dus la cules pe plantațiile Arhiepiscopiei.
    Fapt inedit, tinerii seminariști-minori se urinau des și cu deosebită plăcere și veselie pe strugurii lui Teodosie!

    Niculae Marghiol, fost director general la ferma de la Nazarcea, susține că Teodosie a distrus via și livada cu bună știință, dar subvențiile au fost încasate ilegal în continuare.
    Niculae Marghiol: „Erau viile 350 de hectare, erau pe producție 12-14 tone pe ha din 2002, după ce au preluat preoții, au început să se degradeze. Era un muscat otonel, un chardonnay, era vie cu potențial, e de fapt o vie tânără, nu e vie bătrână.
    A tăiat pomii din livadă și subventia a mers în continuare și a luat până azi, când am văzut că a început să taie din ele ca să nu le muncească, și făceau acte de subvenții. Mi s-a părut ceva dubios.
    Oamenii care au muncit aici, alt loc de muncă nu mai au. Aici erau locuri de muncă pentru 250 de persoane! Le e teamă să vorbească, pentru că Teodosie este un om influent și le e frică că se trezesc cu dosare penale. Astăzi mai lucrează pe plantaţia preoţească şase muncitori. Şi aceia angajaţi la negru.”

    Inginerul Popa mângâie orizontul cu palma: „De acolo până acolo e livada de piersici”. De sub cozorocul şepcii, omul priveşte „livada”: în iarba uscată, sutele de cioate stau în şir ca nişte braţe amputate. S-a ales praful de plantaţia care aproviziona litoralul cu cele mai vestite piersici din ţară.
    O mare parte din plantaţia de cireşi de aici a avut aceeaşi soartă. În urmă cu câteva săptămâni, o drujbă i-a retezat de la înălţimea unui om. Cel care tăiase nu a mai stat să se aplece. Inginerului Vasile Popa (63 de ani), om în toată firea, mai că îi vine să plângă.
    „Această fermă era elita ţării, eram pe locul doi în ţară la calitate. Exportam în toată lumea”. Ca specialist agronom, a îngrijit 45 de ani plantaţiile de la ferma Nazarcea. Şi-ar fi dorit să apuce pensia înainte de anul 2002, când „au venit popii” şi a devenit angajatul Arhiepiscopiei.
    Cifrele dezastrului se traduc astfel: producţia de vin în 2002, pe când via era încă îngrijită de angajaţii statului: 600.000 de litri de vin. Producţia 2010: 15.000 de litri de vin.
    „Anul acesta s-au recoltat cam 30 de tone de struguri. Din cele 175 de hectare de viţă-de-vie, mai sunt cam 70 de hectare de vie necompromisă. Nu s-a mai arat aici de trei-patru ani”, spune fostul şef de fermă Vasile Popa.

    „Via e un fiasco total. Din ce am constatat la faţa locului nu s-a făcut aproape nimic: nu s-a arat, nu s-a stropit. E terminată, se usucă pe an ce trece. Este o vie în care nu s-a investit şi e normal să moară”, spune inginerul Ciami Tănase, de la Inspecţia pentru Control Tehnic Vitinicol din cadrul Direcţiei Agricole Constanţa.

    11 noiembrie 2010. Un angajat al Arhiepiscopia Tomisului negociază cu un reporter incognito o tranzacţie cu vin.
    De mai bine de un an, pe site-ul Arhiepiscopiei Tomisului este postat un anunţ privind vânzarea unei cantităţi uriaşe de vin din producţia din 2002 şi 2003 de la Nazarcea.
    „Arhiepiscopia Tomisului deţine în proprietate o cantitate considerabilă de vin de calitate superioara (pentru export). Acesta provine din diferite soiuri de vie din Complexul Viticol Nazarcea”- aşa începe mesajul care scoate la vânzare 455 de mii de litri de vin.
    Anul trecut, „Adevărul de Seară” Constanţa a solicitat Arhiepiscopiei Tomisului detalii referitoare la anunţul cu pricina, dar reprezentanţii biroului de presă au refuzat să difuzeze orice informaţie pretextând că vânzarea cantităţii uriaşe nu este de interes public. Pentru a afla detalii despre vinul produs de fosta fermă de stat trebuie să pretinzi că eşti un potenţial client. Imediat eşti invitat la Palatul Arhiepiscopal pentru degustare.
    Testarea mărfii are loc chiar în biroul de asistenţă socială unde un angajat îţi toarnă vin în pahare în timp ce dă indicaţii unei colege: „Aşa, Riesling din 2003 să-l deschid un pic…”.
    Preţul vinului este mult peste cel al unuia obişnuit de pe piaţă: 7 euro pentru o sticlă de 750 de ml de vin din 2002 şi 6 euro pentru o sticlă din 2003. Asta înseamnă că doar de pe urma vinului rămas din anii de glorie ai fermei Nazarcea Arhiepiscopia obţine peste 4 milioane de euro.

    https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/ips-teodosie-a-pangarit-sangele-domnului-1120750.html

    Din 2010, au stabilit procurorii, Arhiepiscopia Tomisului, condusă de Teodosie, a încasat subvenții pentru o cultură de viță de vie care nu mai există, fiind vorba despre o suprafață de peste 350 de hectare.
    În teren, surpriză! Procurorii nu au găsit mare lucru, nici din livadă și nici din vița de vie pentru care clericii au luat cca 1,2 milioane de lei ca subvenție.
    Cei de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură A.P.I.A.), de unde Arhiepiscopia a încasat bani europeni ca subvenții, spun că verificările în teren sunt aleatorii.
    Dan Burlacu, director A.P.I.A. Constanța: „În 2013, când a venit, a fost eșantionat la control, s-a prezentat echipa de control, echipa are măsurătorile făcute, are pozele făcute.“
    În perioada 2010 – 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului, împreună cu ceilalți inculpați , au folosit și prezentat declarații false în relația cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (A.P.I.A.), în scopul de a primi fonduri europene.
    În declarațiile prezentate la A.P.I.A., inculpații au declarat în mod nereal că utilizează anumite suprafețe agricole având categoriile de folosință „vii pe rod cu struguri pentru vin”/ „vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condițiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafețe agricole nu mai existau astfel de culturi.
    De asemenea, un alt aspect fals prezent în cuprinsul declarațiilor depuse în perioada respectivă a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiții agricole si de mediu (GAEC) și cerințele legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul, sănătatea publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor, reglementate prin legislația națională, pe toată suprafața agricolă a exploatației și pentru activitatea agricolă pe care o desfășoară.
    Faptele au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafața unică (SAPS), totalizând 1.356.973 lei, după cum urmează:
    Răspunsul A.P.I.A. (15 februarie 2015) din care reies sumele achitate ca subvenții către Arhiepiscopia Tomisului, pentru pământuri lăsate pârloagă.
    • în 2010 – 142.988,37 lei,
    • în 2011 – 148.610,21 lei,
    • în 2012 – 239.732,26 lei,
    • în 2013 – 262.267,07 lei,
    • în 2014 – 281.733,52 lei,
    • în 2015 – 84.631,23 lei,
    • în anul 2016, plățile nefiind încă autorizate, această faptă a rămas în faza tentativei).
    Multe informații în legătură cu fraudarea fondurilor, deține și Stere Beca, care, și el, a fost, la un moment dat, director la ferma Nazarcea.

    „Hoții strigă hoții”– noua strategie de apărare a lui Teodosie în dosarul de corupție.Teodosie le-a făcut plângere penală propriilor angajați.

    A patra înfățișare a Arhiepiscopului Teodosie Petrescu la Curtea de Apel Constanța în dosarul Nazarcea, în care este judecat pentru fapte de corupție, scoate la iveală strategia cu care episcopul se apără (pe care avocata Maria Vasii o anunța voalat încă de anul trecut: dă vina pe alți preoți ca să scape el).

    În urmă cu un an, la ieșirea din sala de judecată, când Teodosie mai primise o confirmare a controlului judiciar, Maria Vasii, avocata ierarhului declara:
    „Credeți că înaltul prelat se ocupa de vie? Nu. Avea un departament care era desemnat în a aplica corect legea. Nu este nici un document semnat de înaltul prelat. Cu toate acestea, dânsul este acuzat de această fraudă”. Cu alte cuvinte, Beca Stere, Malaxa Bogdan-Petrișor, Nadoleanu Gheorghe, Cojocaru Ciprian și Aurelian Ștefan, toți inculpați în același dosar, ar fi vinovați de fraudarea fondurilor europene.

    Conform publicației Ziua de Constanța, la al patrulea termen de judecată, Arhiepiscopul Teodosie a declarat în fața magistratului Cristian Deliorga:
    „Precizez că infracțiunile reținute nu sunt reale. Eu am avut sarcini de coordonare. Ceilalți coinculpați aveau atribuții precise în legătură cu administrarea fermei Nazarcea… De când sunt sub control judiciar am constatat că la ferma Nazarcea existau unele nereguli. Au fost produse acte în numele meu, care nu îmi aparțin. Împuternicirea semnată de mine este o copie falsă. Am sesizat organele de anchetă… Nu am văzut niciodată un formular APIA. În 2013 am contrasemnat formularele în numele permanenței consiliului eparhial, dar erau întocmite de un consilier delegat”.

    Așadar, ceilalți inculpați, foști consilieri sau directori ai fermei Nazarcea au făcut ce-au vrut ei pe acolo, au semnat ce acte au vrut ei la APIA, Arhiepiscopul neștiind nimic. Așa sună apărarea lui Teodosie, care încearcă ultima mișcare posibilă, să arunce vina pe subalternii săi, deși niciunul nu mișca nimic fără știrea lui, iar stenogramele din dosar stau mărturie că Teodosie chiar controla tot ce se întâmpla în Arhiepiscopie.

    O altă declarație importantă este:
    „De când sunt sub control judiciar am constatat că la ferma Nazarcea existau unele nereguli. Au fost produse acte în numele meu care nu îmi aparțin. Împuternicirea semnată de mine este o copie falsă. Am sesizat organele de anchetă”.
    Așadar, Arhiepiscopia a depus o plângere penală împotriva propriilor angajați (se pare că ar fi vorba de Aurelian Ștefan și de un alt preot al cărui nume nu-l dezvăluim deocamdată) pentru că a descoperit brusc nereguli la ferma Nazarcea. Noroc cu controlul judiciar, am putea spune, altfel ierarhul nu ar fi descoperit aceste neregului pe care nici chiar DNA-ul nu le-a desoperit în toată ancheta.
    Cu alte cuvinte, dacă instanța nu vrea să-l creadă pe cuvânt că ceilalți inculpați sunt vinovați de fraudă, atunci poate, o sesizare penală a arhiepiscopiei condusă de Teodosie poate fi mai credibilă.
    Se pare că de toată ancheta internă este responsabil șeful auditului, preotul Neculai Poalelungi, omul prin care, spun mulți clerici, se poate „fabrica” orice fel de vinovăție a vreunui cleric din Arhiepiscopia Tomisului. Așadar, dna-ul arhiepiscopiei a găsit noi dovezi ale nevinovăției lui Teodosie și a vinovăției altor preoți, în timp ce DNA-ul Ministerului Public nu a reușit acest lucru!

    https://www.dezvaluiri.ro/hotii-striga-hotii-noua-strategie-de-aparare-a-lui-teodosie-in-dosarul-de-coruptie/
    https://www.dezvaluiri.ro/iata-cum-arata-inca-din-2011-via-nazarcea-a-lui-teodosie-anchetata-de-dna-galerie-foto/
    https://www.dezvaluiri.ro/scapa-teodosie-de-arest-adevarul-din-spatele-documentelor/
    https://www.constantatv.ro/2022/09/13/tribunalul-constanta-radiaza-firma-care-detine-ferma-nazarcea/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *