Sionistii se pregătesc să pună întreaga lume sub presedentia Națiunilor Unite (ONU) sub conducerea unui singur om, antihristul, pe care îl vor pune în funcția de președinte al ONU. Deocamdată, cea mai înaltă poziție la ONU este funcția de „secretar general”. Locul presedintelui ONU este vacant, ca sa poata fi ales primul, dar si ultimul presedinte.
Antihristul va fi ales presedinte al ONU cand va veni vremea pentru a fi propulsat ca guvernator al intregii lumi. Cand natiunile lumii vor fi pregatite printr o criza multipla de proportii pentru o forma unica mondiala de guvernare, atunci va fi ales presedintele Natiunilor Unite (ONU), stapanul lumii (Sfantul Lavrentie de Cernigov spune ca atunci cand vom vota un imparat a toata lumea, acela, el, este antihristul).
Antihristul va fi primul si ultimul presedinte al Natiunilor Unite (ONU). Având în vedere că sionistii au pregatit oameni pentru toate pozițiile cheie – vor provoca o criză economica de mari proporții, fără precedent, așa incat Marea Depresiune economica din anii 1930 va fi surclasata ca un crash financiar prea mic. Prin aceasta viitoare criză planetara, valoarea banilor din intreaga lume va cobora la zero și întregul sistem economic se va prăbuși. Acest lucru va duce la distrugerea economiilor tuturor țărilor, deoarece circulatia banilor lichizi pentru economie este de aceeași valoare si importanta ca circulatia sângelui in organismul uman. Apoi va fi implementat un sistem planetar de plăţi digitale (bani digitali) astfel încât nimeni să nu poată supravieţui în afara lui.
După atâtea dezastre omenirea va fi gata să implore guvernarea unui salvator (antihristul) care să restabilească pacea cu orice preţ, chiar cu preţul pierderii propriei libertăţi a fiecarui cetatean. Aceasta criza econimica va crea un haos fără precedent. Din acest haos natiunile vor fi scoase la liman de un „salvator”, antihristul, care va aparea ca un geniu la nivel planetar pentru a „salva” lumea.
Când veti vedea criza economică ca ia proportii peste tot în lume, atunci sa stiti ca aratarea in public (pentru a i se face lobby) a antihristului este aproape…
Selecţie şi editare: Felix
Saccsiv:
Zilele trecute la Aleph News tv, o realizatoare a uneia dintre emisiuni ne-a comunicat faptul ca Banca Mondiala
ne-a impus ca recensamantul sa se incheie pana la sfarsitul lunii iulie.
Nu ne-a spus daca doar Romaniei i s-a impus sau oricarei tari de pe Planeta. Ce treaba are Banca Mondiala? De ce are o astfel de treaba? Si cum de ne impune?
Ne lamureste Staretul Anatolie de la Optina!
Parafraza:
„in curand toti oamenii vor fi numerotati (cu un ID alfanumeric care va inlocui vechiul cnp), ca sa fie toti numarati (prin recensamant) pana vine antihristul sa guverneze planeta, apoi vor introduce portofele digitale, aceasta e ceva mai serios, se va putea determina astfel unde se afla localizat fiecare om”.
https://saccsiv.wordpress.com/2020/09/17/text-remarcabil-despre-apocalipsa-viziunile-staretului-antonie-2/
Pai le zicea Hristos iudeilor la vremea respectivă, nu am venit din această lume și nu m-ați primit, va veni altul din lumea aceasta și pe acela îl veți primi, acela va fi antihristul
Pedepsirea celui aspru
Un fapt cutremurător și educator,
petrecut la Sfânta Mănăstire Dionisiu din Sfântul Munte Athos
Cuviosul Părinte Gavriil Dionisiatul
Ca să nu se creadă de cineva că numai pe cele bune le menționăm, deși nimic nu este absolut în lumea aceasta, consemnăm și al doilea subiect, un fapt care s-a petrecut cu cinci ani mai înainte de venirea mea în Mănăstire și cunoscut de toți părinții de atunci.
Era 25 Noiembrie 1905 și la masa de seară se citea de către fratele rânduit Viața Sfintei Ecaterina. Dar s-a întâmplat să sfârșească citirea înainte de terminarea mesei părinților și citețul neștiind de unde să completeze citirea, unul dintre frații cei mici și simpli, Neofit cu numele, i-a spus să pună completare de la Sfântul Mercurie. La aceasta, bătrânul Simeon, care de mulți era tipicarul Mănăstirii, biruit fiind de mânie pentru intervenția monahului Neofit în drepturile sale, a rostit înaintea tuturor cuvântul „Taci!”, spre uimirea tuturor fraților și, poate, și a lui însuși, dar mai ales a lui Neofit, care numai din iubire de frați se grăbise să-l ajute pe fratele, iar nu cu intenția să-l disprețuiască pe tipicar.
Nu au trecut cinci minute și frații s-au ridicat de la masă. În timp ce citețul spunea rugăciunea de mulțumire, bătrânul Simeon a căzut pe pardoseala trapezei ca lovit de trăsnet și s-a sfârșit de stop cardiac, spre mâhnirea tuturor, dar și spre uimirea frățimii. Și a căzut frică și cutremur peste toți, aducându-și aminte de cuvintele Domnului, Care spune: „Vedeți să nu disprețuiți pe vreunul din aceștia mici, căci zic vouă: Că îngerii lor, în ceruri, pururea văd Fața Tatălui Meu, Care este în ceruri”[1]. Nu cunoaștem judecata lui Dumnezeu în acest caz, însă cred că nemărginita Sa milostivire a urmărit două lucruri: mai întâi – să-i înțelepțească pe ceilalți frați, iar în al doilea rând – pedepsirea și ispășirea păcatelor celui ce a disprețuit.
După mărturia obștească, tipicarul Simeon era întru toate bun, înțelept, cinstit, evlavios și un râvnitor scrupulos al rânduielii bisericești, însă era aspru cu frații. În scurt, îi lipsea untdelemnul, ca și la fecioarele cele nebune. De multe ori îl asuprim pe sărac, pe bolnav și credem că nici o primejdie nu ne vine din aceasta și nu știm că suspinul și durerea lor sunt duse îndată la tronul Domnului Savaot, Care a spus: „Întrucât ați făcut unuia dintr-acești frați ai Mei, prea mici, Mie Mi-ați făcut”[2].
Sursa: Arhim. Gavriil Dionisiatul (+1983), Lavsaiconul Sfântului Munte.
[1] Matei 18, 10.
[2] Matei 25, 40.
Sfântul Ioan Gură de Aur: Să-i spui c-o iubeşti, fără să te temi că vreodată se va răsfăţa sau se va folosi de vorbele acestea!
Să-i spui c-o iubești!
Să-i spui c-o iubeşti, fără să te temi că vreodată se va răsfăţa sau se va folosi în chip rău de vorbele acestea. Femeile necuviincioase care se duc cu unul şi cu altul, e firesc să se răsfeţe la auzul unor asemenea cuvinte. O fată bună, însă, nu numai că nu se va înfumura. Ci se va şi smeri.
Arată-i că-ţi place mult să stai cu ea, că preferi să rămâi acasă de dragul ei, decât să te întâlneşti cu prietenii tăi. S-o cinsteşti mai mult decât pe prietenii tăi, mai mult chiar şi decât pe copiii voştri. Şi pe aceştia de dragul ei să-i iubeşti. Dacă face ceva bun s-o lauzi şi s-o admiri.
Dacă va cădea în vreo greşeală, s-o povăţuieşti şi s-o îndreptezi într-o manieră delicată. Să faceţi rugăciuni împreună. La Biserică să mergeţi amândoi. Dacă se întâmplă să vă afle sărăcia adu-i aminte soţiei tale că Sfinţii Apostioli Petru şi Pavel care sunt mai presus de toţi împăraţii şi bogaţii, şi-au petrecut viaţa în foame şi în sete. Arată-i că niciun necaz din viaţă nu este înfricoşător, fără doar să ne împotrivim lui Dumnezeu şi voii Sale.
(Sfântul Ioan Gură de Aur, Problemele vieţii)
Cum ni se cuvine nouă, creştinilor, care purtăm numele unor sfinţi din calendar, să prăznuim ziua numelui?
– Când este sfântul căruia-i porţi numele, să te duci la biserică, să asculţi Sfânta Liturghie, să te împărtăşeşti, dacă eşti spovedit. Dacă poţi, fă oleacă de pomană la tine acasă, la câteva suflete amărâte. Vine o bătrână la mine nu de mult: „Părinte, scrie acolo!” „Ce să pun, mătuşă?” „Pune pe Ghiţă, pe Costicuţă, pe Tincuţa, pe Neluţu…!”
„Mătuşă hăi! Unde ai găsit tu nume de sfinţi de ăştia? Eu am îmbătrânit în mănăstire, şi de sfântul Ghiţă n-am auzit. Unde ai găsit pe sfântul Costicuţă? În calendar nu-i, în Prolog nu-i, în Minei nu-i, în Penticostar nu-i, în Triod nu-i. De unde l-ai scos?”. „Nu, nu. Aşa-i cheamă!” „Fugi, mătuşă de aici! Îţi baţi joc de slujbele Bisericii?”
Nu Ghiţă, ci Gheorghe l-a chemat; nu Costicuţă, ci Constantin, că „sfântul Costicuţă” nu există sau Costăchel sau Costache cum îi zici tu acasă; şi „sfânta Tincuţa”. N-am auzit de când sunt de „sfânta Tincuţa” sau Catrina sau Catinca. Sfânta Ecaterina, marea muceniţă, fiică de împărat. I-am văzut sfintele moaşte la Muntele Sinai în sicriu de aur. Aşa, când veniţi cu pomelnic, să nu puneţi nume de acestea, că vă bateţi joc de sfinţii lui Dumnezeu. Cum să scriu eu aşa, că trebuie să scot părticele? Părticica n-o pot scoate decât pentru un nume ortodox. Să ştiţi! Eu vă spun. Nu mă interesează că aveţi ciudă pe mine. Eu sunt un putregai; mâine sunt în groapă, dar să nu ziceţi că n-aţi auzit şi nu v-am spus!
– Se pot pune două nume la botez?
– Nu se pun două nume la botez în veac. Numai unul şi ortodox! Niciodată să nu puneţi două nume la copii. Unul şi ortodox! Că părticica este pentru un suflet, nu pentru două. Aşa este!
Mânca-v-ar Raiul, să vă mănânce! Aşa să vă văd în rai, mamă, pe toţi! Pe toţi! Doamne fereşte, unul să nu rămână la munci! Toti să vă bucuraţi în grădinile Raiului! Toţi, mamă!
Dacă aş avea eu un sac mare, să vă pun într-un sac, să pot să vă dau drumul în grădinile Raiului… Acolo! Ştiţi voi cât de frumos este acolo? Vai de mine! Auzi ce spune Apostolul Pavel: Cele ce ochiul n-a văzut şi urechea n-a auzit şi la inima omului nu s-au suit (I Cor. 2, 9). Aceasta a pregătit Dumnezeu celor ce se tem de El şi-L iubesc pe El.
Părintele Cleopa Ilie – din Ne vorbește Părintele Cleopa, Editura Mănăstirea Sihăstriau)
„Doamne, miluiește!”
Această scurtă rugăciune, alcătuită din doar 2 cuvinte, nimicește toate planurile diavolului, de îndată ce omul o rostește din inimă! Dumnezeu a dat, în general, rugăciunea aceasta spre mântuire, ajutor și binecuvântare! Pentru că ea e, mai degrabă, o declaraţie de dragoste!:
Două cuvinte care îl apropie pe om de Dumnezeu
Ce exprimă cuvintele: „Doamne, miluiește!”, dacă nu puternica încredințare a sufletului credincios că Dumnezeu poate să ierte fiecare păcat și să miluiască pe orice păcătos care se pocăiește? Aceste cuvinte înseamnă: „Doamne, fie-Ți milă de mine, păcătosul, cel vrednic de plâns!”.
Această scurtă rugăciune, alcătuită din doar două cuvinte, nimicește toate planurile diavolului, de îndată ce omul o rostește din inimă. Dumnezeu a dat, în general, rugăciunea ca pe unul dintre cele mai lesnicioase mijloace de mântuire. În sfânta Lui slavă, Ziditorul dorește ca oamenii să pășească spre El.
Din Arhimandritul Serafim Alexiev, Călăuza rugătorului ortodox, traducere de Gheorghiță Ciocioi, Editura Sophia, București, 2015, p. 22