Şase sunt păcatele împotriva Duhului Sfânt, despre care a spus Mântuitorul: ,,Celui ce va zice împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta lui nici în veacul acesta, nici în cel ce va să fie’’ (Matei 12, 32). Între ele, păcatul apostaziei.
Ce este apostazia? Este lepădarea de Sfânta Credinţă Ortodoxă. Despre acest teribil păcat ne vorbeşte Sfântul Apostol Pavel: ,,Să nu vă amăgească nimeni cu nici un chip. Că ziua Domnului nu va sosi până ce mai întâi nu va veni lepădarea de Credinţă (în greacă: apostazia, n.a.) şi nu se va da pe faţă omul nelegiuirii, fiul pierzării, potrivnicul – înălţându-se mai presus de tot ce se numeşte Dumnezeu sau e făcut pentru închinare, aşa încât să se aşeze el în templul lui Dumnezeu şi să se dea pe sine drept dumnezeu’’ (II Tesaloniceni 2, 3-4).
În istoria Sfintei noastre Biserici Ortodoxe se pot cita numeroase cazuri de lepădare de Credinţă. Aşa a fost împăratul roman Iulian, care a primit Credinţa în Mântuitorul nostru Iisus Hristos, ca după aceea să o lepede, fapt pentru care este cunoscut şi sub numele de ,,Apostatul’’.
Ceea ce se întâmplă în vremurile noastre este un fenomen general de lepădare de Credinţă, întocmai cum a scris Sfântul Apostol Pavel. Desluşim în aceasta un semn al apropierii Venirii Domnului Iisus Hristos. Oameni care s-au luminat în Biserică, prin Sfântul Botez, părăsesc Dreapta Credinţă, alegând fie calea necredinţei, fie calea credinţelor deşarte şi pierzătoare, pe care le propovăduiesc cu asiduitate sectele. Cu aceştia se împlineşte cuvântul Sfântului Apostol Petru: ,,Căci mai bine era pentru ei să nu fi cunoscut calea dreptăţii, decât, după ce au cunoscut-o, să se întoarcă de la sfânta poruncă încredinţată lor. Cu ei s-a întâmplat adevărul din zicală: Câinele se întoarce la vărsătura lui şi porcul scăldat se întoarce în mocirlă’’ (II Petru 2, 21-22).
Vajnicii luptători împotriva lui Hristos şi a Bisericii Sale, pe care-i vedeţi la televizor, îi auziţi la radio sau citiţi despre ei în ziare provin, în mare parte, dintre noi, şi au socotit că le este mai de folos să ponegrească Sfânta Credinţă Ortodoxă, pentru oarecari avantaje, măriri lumeşti ori banii murdari din care şi-au făcut un dumnezeu.
Fereşte-te de aceştia, iubite cititorule, şi rămâi statornic în Sfânta Credinţă, pentru că toate ale lumii acesteia trec ca umbra. Bunul Dumnezeu să ne ajute ca sfârşitul nostru să ne găsească mărturisindu-L pe singurul Mântuitor al lumii, pe Domnul nostru Iisus Hristos. Amin. Aşa să fie.
Presbiter Ioviţa Vasile