Fie că ne place sau nu, vom trece prin suferință. Dumnezeu ne va cere multe sacrificii și va trebui să ne așteptăm la multe privațiuni în viața noastră. Cum le putem suporta? La fel ca David, adică „din pricina cuvintelor buzelor tale” (Psalmul 16, 4).
Îmi este suficient să știu, Doamne, că asta ai cerut, asta mi-ai dorit. Există o singură cale de a explica dificultățile noastre: ele sunt exact ceea ce Dumnezeu vrea să trăim și să înduram și de aceea „din pricina cuvintelor buzelor Tale, am umblat pe căi aspre” (Psalmul 16, 4). David simte că nu numai legea a fost rânduită de Dumnezeu, ci și suferințele lui, care sunt și expresia voinței divine.
Psalmistul trebuie să descopere și să accepte relația corectă cu suferința sa. Dacă va reuși, își va fi transformat suferința, astfel încât până la urmă singura lui realitate să fie Dumnezeu. Dar dacă va continua să reziste suferinței sale, refuzând să-și găsească mântuirea acolo, suferința lui va continua fără încetare. Întrebarea este în cele din urmă următoarea: se va oferi sau nu el însuși ca sacrificiu voluntar pentru voia lui Dumnezeu?
Rezultă că experiența suferinței este în esență conflictuală, pentru că este momentul în care sufletul trece, ca să spunem așa, prin „stâncile care se ciocnesc” ale mitologiei antice.
În acest pasaj periculos, sufletul trebuie să facă o alegere, al cărei rezultat fie îl va rupe în bucăți, fie îi va permite să navigheze către destinația sa în Dumnezeu. Alegerea se reduce la aceasta: va accepta sau va respinge sufletul suferința? Va accepta el această suferință sau va lupta împotriva ei, considerând-o străină pentru sine însuși?
Sănătatea duhovnicească nu se găsește în evitarea suferinței, ci în acceptarea ei cu bucurie. Dilema psalmistului constă tocmai în acceptarea sau respingerea suferințelor sale, ceea ce echivalează cu a spune că alegerea pe care trebuie să o facă este aceea de a-L accepta sau nega pe Dumnezeu.
Sursa:https://www.eighthdayinstitute.org/suffering-ordained-by-god
Traducere: Dr. Gabeiela Naghi