Când lumea ignoră Calea, Adevărul și Viața, Care este Hristos, atunci tatăl minciunii, adică necuratul, știe că e momentul să acționeze. Câinii de pază dorm ori se lasă ademeniți de vreo coajă de pâine de la slugile necuratului și tac. Dar să nu jignim câinii! Aceștia nu latră la propriul stăpân și nici nu-l mușcă.
În rugăciunea ,,Împărate ceresc”, noi Îl chemăm pe Duhul Sfânt să Se sălășluiască în noi și să ne curățească de toată întinăciunea pentru a putea distinge lucrurarea lui Dumnezeu de lucrarea necuratului, Adevărul de minciună. Dacă nu-L chemăm sau dacă nu-i pregătim o inimă curată, El nu vine. Să nu cumva să credem că prin puterea noastră ne putem apăra de minciună întotdeauna! Necuratul i-a păcălit chiar și pe Adam și Eva! Și astfel ei au fost izgoniți din Rai. Fără ajutorul lui Dumnezeu, nu observăm întotdeauna minciuna la timp.
Sfântul Andrei cel Nebun pentru Hristos ne-a avertizat că în vremurile din urmă oamenii îl vor întrece în viclenie pe necuratul. Acest lucru îl vedem deja întâmplându-se. Fără mustrări de cuget și fără conștiința că minciuna care aduce pagube aproapelui ar fi un păcat. Dimpotrivă, mincinosul ipocrit a ajuns să se pretindă apărător al Adevărului, iar mincinosul sadea – pur și simplu să-L sfideze fățiș.
Dar să nu uităm spusele proorocului:
,,Vai de cei ce numesc întunericul lumină și lumina întuneric, de cei ce spun că amarul este dulce și dulcele amar.” (Isaia 5, 20)
Și nici cuvintele proorocului David:
,,Până când vă ridicaţi asupra omului? Căutaţi toţi a-l doborî, socotindu-l ca un zid povârnit şi ca un gard surpat! S-au sfătuit să doboare cinstea mea, alergat-au cu minciună; cu gura lor mă binecuvântau şi cu inima lor mă blestemau. Dar lui Dumnezeu supune-te, suflete al meu, că de la El vine răbdarea mea. Că El este Dumnezeul meu şi Mântuitorul meu, Sprijinitorul meu; nu mă voi strămuta. În Dumnezeu este mântuirea mea şi slava mea; Dumnezeu este ajutorul meu şi nădejdea mea este în Dumnezeu. Nădăjduiţi în El toată adunarea poporului; revărsaţi înaintea Lui inimile voastre, că El este ajutorul nostru. Dar deşertăciune sunt fiii oamenilor, mincinoşi sunt fiii oamenilor; în balanţă, toţi împreună sunt deşertăciune. Nu nădăjduiţi spre nedreptate şi spre jefuire nu poftiţi; bogăţia de ar curge nu vă lipiţi inima de ea. O dată a grăit Dumnezeu, aceste două lucruri am auzit: că puterea este a lui Dumnezeu şi a Ta, Doamne, este mila; că Tu vei răsplăti fiecăruia după faptele lui.” (Psalmul 61, 3-11)
Minciuna face parte din categoria păcatelor mari care se situează ca nivel de gravitate imediat după păcatele de moarte. După cum spunea Sfântul Ioan Scărarul, renunțarea obiceiul de a minți este un semn de sănătate sufletească. Înșelarea semenilor prin minciună presupune încălcarea poruncii evanghelice privind iubirea aproapelui.
Minciuna este asociată din ce în ce mai mult cu hula care întrece din ce în ce mai mult limitele. Sfidarea lui Dumnezeu prin promovarea păcatului reprezintă hulă împotriva Duhului Sfânt. De ce? Pentru că tinerilor le sunt prezentate păcate grave ca fiind cumva admise de Dumnezeu. Dar Dumnezeu ne spune să iubim virtutea, nu păcatul.
Despre hula împotriva Duhului Sfânt, Însuși Mântuitorul ne spune:
,,cine va huli împotriva Duhului Sfânt nu are iertare în veac, ci este vinovat de osânda veşnică. (Marcu, 3, 29)
și
,, Vai lumii, din pricina smintelilor! Că smintelile trebuie să vină, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala.” (Matei, 18, 7)
Când minciuna s-a însoțit cu hula împotriva Duhului Sfânt și cu ipocrizia, au apărut schisme și secte care ulterior au fost numite ,,biserici”, s-a falsificat știința pentru a face cât mai mulți ucenici ai necuratului, a fost promovat păcatul iubirii de arginți în locul iubirii lui Dumnezeu, au fost dezincriminate păcate grave, au fost prigoniți cei care au apărat valorile creștine…
Dar Hristos ne-a învățat să avem încredere în triumful Adevărului, chiar și în împrejurări potrivnice:
,,Nu este ucenic mai presus de învăţătorul său, nici slugă mai presus de stăpânul său. Destul este ucenicului să fie ca învăţătorul şi slugii ca stăpânul. Dacă pe stăpânul casei l-au numit Beelzebul, cu cât mai mult pe casnicii lui? Deci nu vă temeţi de ei, căci nimic nu este acoperit care să nu iasă la iveală şi nimic ascuns care să nu ajungă cunoscut. Ceea ce vă grăiesc la întuneric, spuneţi la lumină şi ceea ce auziţi la ureche, propovăduiţi de pe case. Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena.” (Matei, 10, 24-28)
Sora Pelaghia
In ultima vreme vin tot mai multe mesaje de sustinere a poporului roman din partea rusa:
„Aveti rabdare.Va vom ajuta.Vom ajuta Romania.”
E in parlament,cam.dep. un proiect de lege care sanctioneaza cu inchisoare de la 6 luni la 1 an persoanele care „se prefac ca sunt preoti” dar nu sunt.Inca nu a ajuns la senat.E chestiune de zile.Aici pot fi loviti preotii nepomenitori.Cineva poate lua legatura cu un partid cu numerosi parlamentari ca sa dea block legii si sa invoce articolul care sanctioneaza ingradirea libertatii de constiinta religioasa.Proiectul te vizeaza si daca slujesti in interiorul domiciului cuiva sau al tau fara sa mai conteze faptul ca insemnele religioase nu sunt la vedere.Se poate da block pentru ca initiativa pare una fara cine stie ce semnificatie majora pentru conjunctura de azi din Romania si ar putea sa nu existe sanse de promovare pt ca in „biserica” satanica nou infiintata acum la Bucuresti se practica insemne clericale ortodoxe in scop blasfemiator.Mai mult:in piesele de „taetru” actuale se practica ,se folosesc insemne religioase ortodoxe cu zisi „preoti,episcopi ortodocsi” ca si actori dar tot ca blasfemie si asta ar insemna ca mai ales acei hulitori sa intre sub incidenta zisului proiect de lege.Nu se aplica pt ca faci discriminare daca pedepsesti nepomenitorii iar pe actorii hulitori ii lasi liberi.
Astazi se implinesc 572 de ani de la pedeapsa lui Dumnezeu cazuta asupra Constantinopolului pentru ecumenism.Pedeapsa a constat in Caderea Constantinopolului sub turci la data de 29 mai 1453.