Categorie: Uncategorized

Astăzi am primit o scrisoare amplă a unui credincios, care caută o seamă de lămuriri privind cele două calendare, iulian şi gregorian. Fără a reproduce conţinutul scrisorii, socotesc a fi necesare câteva explicaţii, deoarece nu e prima oară când credincioşii ne adresează asemenea întrebări. Încerc să răspund după puţinele mele cunoştinţe şi puteri.

1.Problema calendarului este una deosebit de importantă şi de apăsătoare în Ortodoxie, mai ales că ea a adus destule schisme între fraţi şi a servit vrăjmaşilor lui Hristos pentru a submina Biserica Sa cea Sfântă. Sunt slujitor pe calendarul nou. Socotesc că vechiul calendar, cel iulian, este cel corect şi de dorit în întreaga Ortodoxie.

2.Trebuie însă să avem mare grijă, deoarece deasupra calendarului stă COMUNIUNEA CU BISERICA LUI HRISTOS. Dacă slujim după calendarul vechi şi nu avem comuniune cu Biserica Ortodoxă, suntem schismatici, suntem în afara Bisericii şi a mântuirii. Afirmaţia este valabilă şi pentru cei ce slujesc după calendarul nou. Deci COMUNIUNEA CU BISERICA este elementul determinant, nu calendarul vechi sau nou.

3.În sprijinul celor de sus, aduc faptul că între Bisericile care slujesc pe calendarul nou şi cele care ţin calendarul vechi există COMUNIUNE EUHARISTICĂ, în pofida faptului că slujesc pe calendare diferite. Stiliştii români nu sunt în comuniune cu niciuna din Bisericile care slujesc după calendarul vechi, cu nicio Biserică care slujeşte după calendarul nou, şi-atunci care le este folosul calendarului vechi? Nefiind în COMUNIUNE CU BISERICA, sunt în afara ei.De aceea, stiliştii nu sunt primiţi la slujire de Bisericile ce ţin calendarul vechi. Parohiile din judeţul Suceava care ţin calendarul vechi sunt în COMUNIUNE cu Biserica Ortodoxă Română, deoarece aparţin Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, ca atare nu sunt în schismă. Facem abstracţie de pseudo-episcopii acestei Arhiepiscopii.

4.Unui episcop cu adevărat ortodox, care ţine calendarul vechi, i s-a cerut sfatul în legătură cu trecerea noastră la calendarul vechi. A răspuns cu multă înţelepciune: ,,Nu tulburaţi Poporul Ortodox cu această trecere. Este el destul de lovit din toate părţile. Când va voi Dumnezeu, vom sluji toţi după acelaşi calendar’’.

5.Personal am slujit la Sfânta Liturghie, în două rânduri, cu Părinţi dintr-o Biserică ce ţine calendarul iulian (cel vechi), pentru că suntem în COMUNIUNE euharistică. Se vede bine că problema calendarului nu poate fi o barieră între Bisericile lui Dumnezeu care ţin calendare diferite.

6.Dacă sinodul din Creta n-ar fi fost eretic şi tâlhăresc, problema calendarului se putea rezolva în 15 minute şi s-ar fi înlăturat această neconcordanţă de timp liturgic dintre Biserici. Ei însă au avut alte priorităţi.

7.Introducerea calendarului nou este opera vrăjmaşilor Bisericii. Continuând să avem dispute şi să ne învrăjbim, să ne dezbinăm între noi pe tema calendarului, facem exact jocul ecumeniştilor, vrăjmaşi ai lui Hristos. Nu este menirea noastră, a slujitorilor neînsemnaţi, să luăm hotărâri în privinţa calendarului, este atributul episcopilor ortodocşi reuniţi în Sinod. Pentru aceasta a rânduit Dumnezeu treapta episcopală în Biserică. E adevărat că în momentul de faţă nu avem în Biserica Ortodoxă Română niciun episcop ortodox, şi-atunci să le lăsăm în grija Capului Bisericii, Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Accentuez din nou: criteriul pe care trebuie să-l avem în vedere este dat nu de calendar, ci de COMUNIUNEA CU UNA, SFANTĂ, SOBORNICEASCĂ ŞI APOSTOLEASCĂ BISERICĂ.

Presbiter Ioviţa Vasile

Până la sfârşitul lumii, fiule, nu vor lipsi drepţii Domnului Dumnezeu, după cum nici lucrătorii satanei nu vor lipsi. În zilele cele mai de pe urmă, însă, adevăraţii slujitori ai lui Hristos se vor ascunde de oameni. Şi chiar dacă nu vor face semne şi minuni ca astăzi, vor călători necontenit pe calea cea strâmtă, cu toată smerenia. Aceştia vor fi în Împărăţia lui Dumnezeu mai mari decât părinţii făcători de minuni. În vremea lor nu va mai fi cineva care să facă semne minunate, deoarece, chiar văzându-l, nu vor vrea să se înţelepţească în luptele duhovniceşti.

În primul rând, cei ce vor şedea pe scaunele bisericeşti din toată lumea, vor fi cu totul străini şi nici idee nu vor avea despre virtute. Dar şi întâistătătorii monahilor vor fi la fel. Vor fi robii pântecelui şi ai slavei deşarte, încât vor fi mai degrabă sminteală pentru oameni decât pildă de virtute, deorece virtutea va lâncezi. Va domni peste tot iubirea de argint, dar vai de monahii care se vor desfăta cu banii.
Că aceştia vor fi urâciune înaintea lui Dumnezeu şi nu vor vedea faţa Domnului. Monahii şi mirenii vor da bani cu camătă şi nu vor vrea să-i înmulţească în Dumnezeu, prin milostenie la săraci. De aceea, dacă nu se lasă de această lăcomie, vor fi aruncaţi în Tartar şi în muncile iadului.

Deci atunci, cum am zis mai înainte, cei mai mulţi se vor rătăci în neştiinţă pe calea cea largă a pierzării.

Text selectat şi editat de Dr. Gabriela Naghi

Scriitorul sfânt al Cărţii a 4-a a Regilor relatează în capitolul 6 al acesteia un eveniment din vremea Proorocului Elisei. Regele Asiriei a ieşit cu război împotriva israeliţilor şi, pentru aceasta, a făurit mai multe planuri secrete cu scopul de a-i surprinde şi învinge. Proorocul lui Dumnezeu, având darul înaintevederii, cunoştea toate intenţiile asirienilor şi-l prevenea de fiecare dată pe regele lui Israel, aşa încât acesta zădărnicea orice acţiune militară a vrăjmaşilor. Exasperat, regele asirian şi-a suspectat apropiaţii de trădare: ,,Spuneţi-mi care din ai voştri sunt în legătură  cu regele lui Israel?’’(6, 11). Unul din slujitorii lui i-a risipit nedumerirea şi neştiinţa: ,,Nimeni, stăpânul meu rege. Dar Elisei Proorocul, pe care-l are Israel, spune regelui lui Israel până şi cuvintele ce le grăieşti tu în odaia ta de culcare’’ (6, 12). Evident, prima acţiune militară ce a urmat a fost menită să-l prindă şi să-l suprime pe Elisei. În timp ce acesta se afla  în Dotan, oştirea vrăjmaşă a împresurat într-o noapte cetatea. Dimineaţa, slujitorul Proorocului privind împrejurimile, s-a îngrozit la vederea armatei asiriene şi, imediat a venit şi i-a comunicat omului lui Dumnezeu. Acesta cunoştea dinainte situaţia şi, nădăjduind în ajutorul ceresc, stătea liniştit şi aştepta desfăşurarea faptelor. Disperării slujitorului i-a răspuns cu un calm desăvârşit: ,,Nu te teme, pentru că cei ce sunt cu noi sunt mai numeroşi decât cei ce sunt cu ei’’ (6, 16). Cuvinte de neînţeles pentru slujiorul incapabil să vadă ceea ce Dumnezeu a dat şi a descoperit Proorocului Său. Doar când Elisei s-a rugat pentru el: ,,Doamne, deschide-i ochii ca să vadă’’ (6, 17), ,,acesta a văzut şi iată tot muntele era plin de cai şi care de foc împrejurul lui Elisei’’ (6, 17). Când însă asirienii au început asaltul asupra cetăţii, rugăciunea Proorocului s-a auzit din nou: ,,Loveşte-i cu orbire’’(6, 18), Dumnezeu îl ascultă şi-n momentul următor toată armata vrăjmaşă era redusă la o totală neputinţă, încât fără, nicio greutate, au fost îndreptaţi spre Samaria. Abia atunci Elisei s-a rugat iarăşi lui Dumnezeu ca să redea asirienilor vederea, iar aceştia şi-au dat seama că Atotputernicul ocrotea pe israeliţi prin rugăciunile omului său bineplăcut. Împrejurarea naşte imediat în mintea slujitorului gândul răzbunării, de aceea cere îngăduinţă ca să-i ucidă. Elisei purta în sine gândul cel bun al lui Dumnezeu şi a oprit cu desăvârşire orice vărsare de sânge: ,,Să nu-i ucizi; Au doară cu arcul tău şi cu sabia ta i-ai prins ca să-i ucizi? Dă-le pâine şi apă, ca să mănânce şi să bea şi apoi să se ducă la domnul lor’’ (6, 22). În acest fel a lucrat Dumnezeu prin Proorocul Său cel înaintevăzător pentru a zădărnici un război absurd, al cărui deznodământ ar fi stat în pierderea a mii de vieţi.

Întâmplările acestea ne arată cu limpezime că oamenii cei sfinţi ai lui Dumnezeu sunt purtători de daruri Dumnezeieşti excepţionale, care le îngăduie să vadă şi să ştie ceea ce omul obişnuit nu poate vedea. Căci omul obişnuit, încărcat de păcate, este incapabil să vadă şi să înţeleagă până şi lucrurile cele mai evidente. Ne-o arată Sfânta Evanghelie a acestei Duminici.

Fiind prezent în Ierusalim, Mântuitorul nostru Iisus Hristos l-a întâlnit pe acel om nenorocit, deoarece era orb din naştere. Ca întotdeauna, El S-a arătat adânc cunoscător al suferinţei omeneşti şi cu Dumnezeiasca-I dragoste de oameni S-a oprit lângă acest oropsit, a făcut tină din ţărâna drumului şi i-a uns ochii cei întunecaţi. Lumina nu i se arată imediat, căci Domnul Iisus l-a îndemnat să adauge strădania proprie la lucrarea lui Dumnezeu: l-a trimis la scăldătoarea Siloamului să se spele, moment în care i s-au deschis ochii şi despre el se putea vorbi ca fiind orb, doar la trecut.

De-cum intră în rol şi corul denigratorilor, al iudeilor necredincioşi şi înguşti la minte cu interminabilele lor întrebări şi îndoieli. Neizbutind să audă cuvintele pe care le voiau, adică o tăgăduire a minunii Dumnezeieşti care tocmai s-a săvârşit, l-au dus pe cel vindecat la farisei. Şi aceştia se dovedesc incapabili să se bucure de binele semenului, de prezenţa lui Dumnezeu în mijlocul lor. De-aici iarăşi un şir de întrebări, de acuze şi ameninţări la adresa părinţilor celui orb până atunci. Nici discursul logic şi convingător al acestuia n-a reuşit să-i clintească din împietrirea lor, de aceea l-au dat afară din sinagogă. Aici s-a întâlnit cu Binefăcătorul său, despre Care nu ştia mai nimic, dar Care i se descoperă ca Fiu al lui Dumnezeu. Atunci s-a produs gestul de recunoştinţă şi mulţumire adusă lui Dumnezeu: omul s-a închinat lui Iisus, ca unul căruia i s-au luminat şi ochii şi mintea. Cuvintele Mântuitorului adresate iudeilor sunt aspre, dar meritate, ei nevrând să iasă din insensibilitatea lor faţă de bine şi adevăr: ,,Spre judecată am venit în lumea aceasta, ca acei care nu văd să vadă, iar cei care văd să fie orbi. Şi au auzit acestea unii dintre fariseii care erau cu El, şi I-au zis: Oare şi noi suntem orbi? Iisus le-a zis: Dacă aţi orbi, n-aţi avea păcat. Dar acum ziceţi: Noi vedem. De aceea păcatul rămâne asupra voastră’’ (Ioan 9, 39-41).

Iată de ce tainele lui Dumnezeu se descoperă numai celor drepţi! Sfântul Atanasie cel Mare, scriind despre viaţa Cuviosului Antonie cel Mare relatează acest acest episod: ,,Odată şezând şi lucrând, fu răpit într-o vedenie (într-un extaz) şi gemea scufundat în ea. Apoi după vreun ceas s-a întors la cei de faţă gemând şi tremurând. Şi îndoindu-şi genunchii, s-a rugat mult timp aşa. Şi ridicându-se bătrânul, plângea. Cei ce se aflau cu el, cuprinşi şi ei de cutremur şi temându-se foarte, cereau să afle de la el ce se petrecuse.Şi au stăruit mult pănă ce, silit de ei, le spuse, continuând să geamă: O, fiilor, ar fi fost mai bine să mor decât să se întâmple cele din vedenie. Iar aceia rugându-l iarăşi, zicea lăcrimând: Mare urgie se va abate peste Biserică. Se va preda unor oameni asemenea animalelor necuvântătoare. Căci am văzut masa Domnului înconjurată de catâri care loveau cele dinăuntru cu copitele în aşa fel că păreau nişte animale care săreau în neorânduialâ. Aţi auzit cum gemeam. Căci auzeam un glas care zicea: Altarul Meu se va întina. Acestea le-a văzut bătrânul. Şi după doi ani s-a întâmplat năvala de acum a arienilor şi răpirea bisericilor, când vasele sfinte, răpite cu sila, au fost date păgânilor să le folosească. Căci au silit şi pe păgânii din atelierele lor să se adune cu ei la Liturghie. Şi fiind aceia de faţă, au făcut pe masă ce au voit. Atunci noi toţi am cunoscut că că loviturile catârilor prevesteau prin Antonie cele ce fac acum arienii ca nişte animale… După ce a a avut această vedenie, bătrânul i-a rugat pe cei împreună cu el, zicând: Nu vă pierdeţi curajul, fiilor. Căci precum S-a mâniat Domnul, aşa va şi vindeca. Şi Biserica va primi iarăşi curând podoaba ei şi va lumina ca de obicei. Şi veţi vedea pe cei alungaţi aduşi iarăşi la locurile lor şi necredinţa retrăgându-se în vizuinile ei, iar Dreapta Credinţă propovăduindu-se cu curaj şi cu toată libertatea pretutindeni. Numai să nu vă înnebuniţi cu arienii. Căci aceasta nu este învăţătura Apostolilor, ci a demonilor şi a tatălui lor, diavolul. Şi e mai degrabă neroditoare şi neraţională şi rodul unei cugetări strâmbe, cum neraţionali sunt catârii.

Istoria Bisericii noastre arată că toate cele arătate Sfântului Antonie în acea vedenie s-au întâmplat întocmai, căci la Dumnezeu nu este nimic ascuns, iar El descoperă Sfinţilor Săi lucruri care se vor întâmpla în viitor, în măsura în care ne sunt de folos  pentru mântuire.

Despre ce are să se întâmple cu Biserica lui Hristos în vremea de până la a Doua Venire a Mântuitorului ştim tot din grija lui Dumnezeu. El a descoperit aceste taine robului Său Ioan Evanghelistul prin anii 96-100 după Naşterea Domnului. Apostolul Sfânt a văzut de-atunci şi a scris cele pe care Dumnezeu i le-a arătat în Cartea Apocalipsei, astfel încât noi şi urmaşii noştri întru slujire, ,,să nu fim în neştiinţă, ca ceilalţi care nu au nădejde’’ (I Tesaloniceni 4,13). Ştim, aşadar, că iarăşi vor veni vremuri grele pentru Biserica Ortodoxă şi ,,va fi strâmtorae mare, cum n-a fost de la începutul lumii până acum şi nici nu va mai fi. Şi de nu s-ar fi scurtat acele zile, n-ar mai scăpa nici un trup, dar pentru cei aleşi se vor scurta acele zile” (Matei 24, 21-22). Vedeţi că deja zilele sunt mai scurte, şi nu e vorba de o percepţie falsă, ci de un fapt real. Spun unii, preocupaţi de aceste lucruri, că ora de acum nu are decât patruzeci de minute din timpul de altădată. Vedem şi ne dăm seama că timpul se scurge mai repede, pentru că Dumnezeu l-a scurtat. Asistăm la un fel de comprimare a timpului şi dacă instrumentele de măsurat timpul nu o înregistrează, este pentru că toate sunt în stăpânirea lui Dumnezeu şi se petrec după voia Sa cea sfântă. De-aici decurge datoria noastră de a asculta glasul şi cugetul Sfintei Biserici, care ne pregăteşte cu ştiinţă Dumnezeiască pentru a trece biruitori prin acele vremuri. Şi mai trebuie să vedem un lucru: prăpastia care ne separă pe noi de cei din afara Bisericii. Pe bună dreptate spunea Sfântul Ciprian al Cartaginei că ,,în afara Bisericii nu există mântuire’’. De luat aminte! Amin.

Presbiter Ioviţa Vasile

Fiii mei, știți că în ultimele zile ale veacurilor, după cum spune Apostolul, vor veni vremuri groaznice. Astfel, ca urmare a lipsei de evlavie, ereziile și schismele vor apărea în biserici; și, așa cum au prezis Sfinții Părinți, pe tronurile ierarhice și în mănăstiri nu vor exista oameni cu trăire, care să fie pricepuți în viața duhovnicească.Din această cauză, erezia se va răspândi peste tot și îi va înșela pe mulți. Dușmanul omenirii va acționa cu viclenie, astfel încât, dacă este posibil, să-i atragă chiar pe cei aleși în erezie. El nu va nega grosolan dogma Sfintei Treimi, a dumnezeirii lui Iisus Hristos sau pe Maica Domnului, ci va denatura pe nesimţite Tradiția Sfinților Părinți, care este de la Duhul Sfânt – învățătura Bisericii însăși.
Vicleșugul vrăjmașului și învăţăturile sale vor fi observate doar de foarte puțini, care sunt mai experimentați în viața duhovnicească. Ereticii vor uzurpa autoritatea Bisericii, își vor pune slujitorii peste tot, iar evlavia va fi disprețuită. Dar Domnul nu-i va lăsa pe slujitorii Săi lipsiți de apărare și în ignoranță.

El a spus: „Prin roadele lor îi veți cunoaște ”(Matei 7,16). Așadar, ar trebui să te străduiești să deosebeşti adevărații Păstori de eretici. Aceștia din urmă sunt tâlhari, care fură din turma binecredincioasă: „Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce nu intră pe uşă, în staulul oilor, ci sare pe aiurea, acela este fur şi tâlhar.” (cf. Ioan 10: 1), așa cum a spus Domnul; adică intră hoțește, distrugând prin forță legile lui Dumnezeu. Domnul îi numește tâlhari… Va fi o mare prigoană a ereticilor împotriva călugărilor, iar viața monahală va fi considerată condamnabilă. Mănăstirile vor deveni rare, călugării vor scădea în număr, iar cei care rămân vor trebui să suporte violența. Acei urâtori ai vieții monahale, care au doar o înfățișare evlavioasă, vor încerca să-i facă pe călugări să le fie alături, promițându-le protecție și foloase pământești, în timp ce îi amenință pe nesupuși cu caterisirea. Aceste amenințări vor constitui o mare umilință pentru cei slăbănogiți.

Dacă trăiești până în acel moment, fiul meu, atunci bucură-te, căci atunci credincioșii care nu au cules alte virtuți vor avea cununi pregătite pentru ei, dacă rămân neclintiți în Credință, conform cuvintelor Domnului: „Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi Eu pentru el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri” (Matei 10,32).

Împreună cu erezia, un demon va intra în mănăstire și apoi nu va mai fi o mănăstire sfântă, ci doar ziduri… Nu vă temeți de dureri, ci vă temeți de îndrăzneala ereticilor care încearcă să-l despartă pe om de Hristos; de aceea Hristos ne-a poruncit să-i considerăm păgâni și vameși. Așadar, fiul meu, întărește-te cu harul Mântuitorului Iisus Hristos. Grăbește-te cu bucurie la luptă și la mărturisirea Credinței și rabdă suferința ca un bun soldat al lui Iisus Hristos, Care a spus ,,fii credincios până la moarte și îți voi da cununa vieții”(Apocalipsa 2,10). Lui, să-I fie slava și puterea împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, în veacul vecilor. Amin.

Sfântul Anatolie de la Optina (1855-1922)

Traducere: Dr. Gabriela Naghi

 Rugăciunea Sfântului Anatolie de la Optina, pentru vremurile de-acum şi cele viitoare

,,Izbaveşte-mă, Doamne, de ispita spurcatului şi vicleanului antihrist, căci timpul lui se apropie, şi mă adăposteşte de mrejele lui în pustia tainică a măntuirii Tale. Dă-mi tărie şi bărbăţie neclintită să mărturisesc numele Tău cel Sfânt, să nu dau îndărăt de frica diavolească, să nu mă lepăd de Tine, Mântuitorul şi Răscumpătorul meu, de Sfânta Ta Biserica! Doamne, dă-mi, rogu-Te, ziua şi noaptea, plângere şi lacrimi pentru păcatele mele şi fii milostiv în ceasul înfricoşătoarei Tale Judecăţi! Amin’’.

Erezia este hrană otrăvitoare pentru suflet; este ca medicamentul înșelător care nu vindecă, ci mai degrabă vatămă ; sau o monedă contrafăcută care pare a fi un dublon de aur prețios, dar care n-are nici o valoare. Este o pervertire a Sfintei Tradiții; este o denaturare a Credinței Adevărate și desăvârșite; este o abatere de la calea dreaptă trasată pentru noi de Cuvântul lui Dumnezeu. Erezia este acceptarea ideilor religioase condamnate de Biserică, fiind mincinoase și contrare Dreptei sale Credințe. Erezia este o adevarată crimă care subminează autoritatea și influența Bisericii noastre, întemeiată de Însuși Hristos ca stâlp și temelie a Adevărului.

Dar, din păcate, în aceste timpuri, oamenii nu acordă nicio importanță pericolului pe care îl reprezintă erezia pentru noi.

Acesta este un semn al vremurilor.

Oh, lume! Ești îngrijorată de multe lucruri. Ai grijă să bei lapte natural; mâncarea ta să fie sănătoasă și bogată în vitamine; medicina să fie la zi cu ultimele noutăți științifice; banii tăi să nu fie falsificați; monumentele arheologice să fie păstrate cu grijă, fără cele mai mici stricăciuni; transportul pe care îl iei să nu se abată de la ruta sa.

Poți fi îngrijorat de orice, cu excepția unui singur lucru – Credința Ortodoxă. Ești complet indiferent față de asta. Ce te așteaptă, lume, cu o percepție atât de deformată a realității și cu o asemenea indiferență față de Credință? Dacă rămâneți indiferenți față de cele mai mari și mai înalte lucruri, veți cădea inevitabil în abisul raționalismului, materialismului, necredinței și ateismului și atunci veți înțelege ce este Ortodoxia, pe care acum o disprețuiți.

Dar voi, suflete credincioase, care continuați să trăiți în aceste vremuri, nu fiți atrase de tendințele lumii moderne; nu vă fie teamă la vederea hoardelor vrăjmașe care vă înconjoară din toate părțile și caută să vă atace, ci rămâneți neclintiți și credincioși în toate lucrurile Credinței transmise nouă de la Sfinți. Fiți pregătiți să luptați lupta cea bună. Ortodoxia dăinuie și ei îi va aparține biruința finală.

Mitropolitul Augustin (Kantiotis), https://orthochristian.com/139636.html

Traducere: Dr. Gabriela Naghi

A sosit vremea decontului, după eșecul Referendumului pentru susținerea familiei tradiționale, pentru că s-a votat împotriva lui Dumnezeu, s-a ales lepădarea de Hristos. Ce nu face omul pentru 30 de arginți?! Vinde totul, fără scrupule, își vinde sufletul, familia, țara, credința, cerul și pământul, iar ceea ce mi se pare și mai odios este că proclamă păcatul drept virtute.

Deocamdată, prea puțini conștientizează că într-o națiune în care a fost introdus „parteneriatul civil” se va ajunge mai devreme sau mai târziu la un conflict înverșunat între efectele juridice ale noii instituții sociale pe de-o parte, și instituțiile, normele și practicile sociale întemeiate pe înțelesul tradițional al familiei, ca uniune firească dintre un bărbat și o femeie, pe de altă parte. Conflictul ireconciliabil dintre o asemenea instituție, fixată din punct de vedere juridic în cadrul legislativ al statului și învățătura creștină despre familie, este inevitabil, după cum o demonstrează experiența altor societăți în care mișcarea pentru „drepturi LGBTQ+” este deja consacrată. Toleranță și înțelegere reciprocă între adepții agendei LGBTQ+ și creștinii adevărați, care urmează și respectă învățătura Bisericii Ortodoxe, nu va exista vreodată.Aceasta îmi spune mie, personal, îmi dă de înțeles că prin votarea de către Parlamentul României a legii „parteneriatului civil” se marchează un punct fără întoarcere în evoluția societății noastre. România fost cândva creștină, dar care, din diverse motive, se găsește în plin proces de dezumanizare, secularizare, decreștinare și desacralizare, cu atât mai mult cu cât învățătura creștină despre moralitate ajunge în contradicție directă cu ordinea constituțională. Pe de altă parte, păstrarea oricărui însemn creștin pe distincțiile oficiale ale statului (stemă, sigiliu, drapel etc), într-o asemenea societate, nu reprezintă altceva decât o imensă fraudă istorică, culturală, religioasă și simbolică, deoarece creștinismul încetează să mai fie un punct de referință pentru definirea identității noastre naționale.

Ce pot spune?! Că este un moment de răscruce în istoria bimilenară a creștinismului pe aceste meleaguri și că Biserica Ortodoxă (prin care eu înțeleg clerul și creștinii monahi şi mireni români, aflați în comuniune de Credință și de duh cu Sfinții, Mărturisitorii și Mucenicii Bisericii lui Iisus Hristos din toate veacurile) trebuie să se opună din răsputeri unui asemenea demers. Altfel, se va transforma într-o simplă firmă prestatoare de servicii rituale, iar nouă creștinilor ortodocși, care susținem familia tradițională și care respectăm poruncile Creatorului, nu ne mai rămâne decât lupta: nu numai cu fricile și cu păcatele noastre, dar și pentru despătimirea fraților noștri de neam, căzuți sub robia patimilor și vrăjiți de utopia unei ideologii politice precum aceea a „parteneriatului civil”.

Măcar acum să demonstrăm solidaritate și să ne apărăm religia și drepturile noastre, știut fiind faptul că și pe vremea lui Ștefan Cel Mare, dacă s-ar fi retras toți în post și rugăciune, n-ar mai fi existat nici urmă de mănăstire prin Moldova, iar România creștină punea, încă de pe atunci, cruce Crucii!

Maria-Teodora

Am fost învățat de părinți și bunici, din fragedă pruncie să fiu cuminte, să respect regulile. Cele dumnezeiești, naturale, apoi cele date de stat. Când am făcut armata, am avut același regim, tuns la fel, uniformă, arme, echipament, tot. Eram tânăr, mai săream calul, dar școala militară și cariera în m-au determinat să respect normele, să stau în pătrățica mea. Prin urmare, sunt un om al regulilor, al uniformei, al înfrânării voii, cam ca la monahi. Însă, de un an de zile, cu acest teatru, cu execuția libertății, cu mimetismul guvernanților, cu atacul la sufletul poporului român, nu mai respect nimic, m-ați pierdut din gașca asta! Vreau să vă spun că, de acum, eu nu mai recunosc autoritatea aceasta dictatorială a UE și nici pe sclavii „români” care, din cozi de topor, s-au transformat în topoare!

Sunt ca un câine legat în lanț, iar când simte că i-a venit sfârșitul, e lăsat să umble slobod, să moară la umbra unui paltin. Pregătesc rezistența în munți.

Comunicatul Senatului, MAI, și al altor instituții partenere, inclusiv ambasade care numai binele nu ni-l vor (linia întâi a lgbtq), prin care, de Ziua Copilului, la evenimentul din bătătura de câteva pogoane au acces doar cei cu adeverință de vaccinare (și asta cu minimum zece zile de la rapel!), sau cu test, este o prostie mare și se înscrie în rândul aberațiilor sistemului ticălos al UE, de noul bolșevism, de lucrătura și dresajul noii ordini mondiale urzite de marele diavol. Cât de sclav să fii să execuți orbește toate tâmpeniile noii ordini mondiale?

Cum să stea jandarmul la control, la poarta Parlamentului: ,,Tati, ai vaccin? Nu? Tai-o, cu copil cu tot!’’ Dacă nu ești sclav, n-ai ce să cauți în curtea Parlamentului și spre Izvor și spre 13 Septembrie! Scanează codul QR! Hai, executarea!

Și abia acum ne vom aminti cuvintele părintelui Justin Pârvu…
Au dat Logan, au folosit elevii Colegiului Militar, au băgat norme anticonstituționale. Și e doar începutul. Toți proștii din guvern apar în clipuri cu pro-vaccin, absolut jalnice, peste ani vor râde și curcile de ei! M-a ajutat Dumnezeu să-mi dau seama de fentă, de minciună, și pe 20 martie 2020 am făcut raport la inspectorul general să fiu mutat în poliție acolo unde e ,,molima” mai mare, să mă infectez. Știam că e teatru. Evident, am primit un răspuns de formă, că voi fi trimis. Știu foștii mei colegi din IGPR că și asta mi-a grăbit retragerea. Din martie 2020 eu n-am respectat alte reguli decât cele obișnuite, de igienă, cu care m-a învățat mama. Am stat în toate grupurile mari, am circulat cu rata, iar în birou n-am avut niciodată masca mă-sii! Deja suntem asmuțiți să ne sfâșiem, fraților. Dez-bi-na-re! Înțelegeți, oameni buni, că totul constă în dresaj, în țarc, în noul comunism de catifea. Totul este de o viclenie maximă. Totul este un fals cap-coadă. Ce creștini sunteți, ori ați uitat chiar „Tatăl nostru”: „Și ne ferește pe noi de cel viclean.” Văd că nu vă dați seama de ridicolul situației, iar noi continuăm să le îndurăm tâmpeniile, cu vaccinul, cu valul de „infectări”, cu tulpina… Până când?

Culmea este că europenii și românii s-au obișnuit deja cu încălcarea libertăților. Și boul se obișnuiește cu jugul. Și trage. Că el n-are conștiința libertății. Dar noi?

Și taurul, cât e de viril, nu știe că, la câtă forță are, dacă ar da doar o căpățână în țambrele gardului, ar fi liber la haremul de vaci. Nu dă, și atunci stă în țarc. Așa ca noi. În realitate, unii suntem morți care n-am fost încă îngropați. La noi se duce lumea la coadă din varii motive: conformism, presiune, copierea comportamentului, plecare în Grecia etc. În Germania și în alte țări UE deja nu mai poți intra în magazine fără scanarea codului QR! Înțelegeți cum a început? Ne-au luat temperatura, mers doar pe culoare, pe săgeți, spălare cu gel, cârpă pe față, ne-au insultat și cu învățarea să ne spălăm pe mâini… 2 m, ține distanța, strănută în cot, pune mănuși… Cel mai frumos gest bărbătesc, datul mâinii (noroc) a fost mutilat. Credința ne-a fost batjocorită, Biserica atacată de neterminați și diavoli, răposații ne-au fost nesocotiți, cum nici turcii în evul mediu n-au făcut-o.În vremea aste, țara a continuat să fie furată, ori vândută pe nimic, către mafioții mondiali, cu sprijinul leprelor de aici.

Semnalul de ,,lume nouă” se dă și către justiție. Așa cum am avut procurori folosiți în războiul româno-român, tot așa avem și vom avea judecători. La Biblioteca Națională nu se stă deloc la coadă la cărți, se stă la înțepat. Ce imagine mai sumbră doriți? Ce imagine mai clară a decăderii mai vreți? Unde sunt banii tocați pe botnița presei, pe manipulare, pe izolete, corturi, vagoane, asistente, vrăjeli?
Răspunde cineva pentru jaf? La 10 seara, intrați în case! Acum, până și la plimbarea pe Calea Victoriei, la miezul nopții: stingerea!

Se induce o frică teribilă în popor. Libertatea e călcată în picioare. Între noi și vite nu mai e nicio diferență. Când e să dăm cu parul, să dăm cu parul! Că nici Iisus n-a alungat fariseii din templu rugându-i frumos. Eu unul, deja mă pregătesc pentru rezistența din munți. Vreau să mor în libertate!

Colonei Florin Șinca

Vă spuneam ieri că în Parlamentul naţional se votează acordul prin care Romania, urmare a angajamentului asumat de preşedintele Johannis şi Guvernul PNL-USR/PLUS la Bruxelles, s-a angajat să respecte Tratatul de la Lisabona şi să ,,ia măsuri rapide şi concrete  ,,pentru implementarea valorilor lgbtq in Romania.

Asta înseamnă că în tot ceea ce înseamnă discurs , activitate, servicii publice şi/sau private se vor adopta sancţiuni împotriva celor care se opun ,,culturii, valorii şi intruziunii persoanelor lgbtq”. Ei bine una din ţintele majore sunt…bisericile catolică, Ortodoxă si protestante din Romănia. Asta pentru ca acolo încă se predică pe teme care contravin culturii lgbtq, şi acest lucru trebuie să dispară.

Am discutat cu pastori /preoţi care spun că nu îşi faceau griji, că nu avea cum să vină aşa ceva peste ei, astfel încât nu au avut nicio reacţie, cu mici excepţii, cât timp se mai putea face ceva, şi acum deja este cam prea tarziu. Monitorizarea tuturor ,,bisericilor’’ europene sunt monitorizate de ani de zile de către RICE (Rainbow Index of Churches in Europe) care aşa cum vedeţi ataşat a stabilit o clasificare europeană a ţărilor/bisericilor funcţie de gradul de admisibilitate al culturii si valorilor lgbtq (annexa). Observăm ca România este undeva în zona 19-30%, ca Germania şi ţările nordice sunt campioane ale introducerii LGBTQ în biserici (ca valori, cultura, membri) şi că Polonia este rebelul european pe aceasta tema cu doar 1% grad de acceptabilitate.

Ei bine, odată cu adoptarea acestui protocol european prin care ţările membre se angajează să facă ,,totul’’ în sensul promovarii valorilor lgbtq, fofileala s-a cam terminat, pentru că acum ţările au liber să adopte sancţiuni la adresa celor care nu se supun, iar motivaţia este una cu priza : discriminarea, faptul ca minoritatile lgbtq au aceleaşi drepturi şi libertăţi precum majoritarii (fac aici o paranteză, …nimeni nu deplânge nevaccinaţii care chiar sunt discriminaţi întrucât li se încalcă dreptul la libera circulaţie!) Aşa că pentru PNL-USR-PLUS va fi simplu să introducă o legislaţie care să oblige bisericile (multe cred că vor accepta de bună voie), pastorii/preoţii să accepte valorile lgbtq…Au văzut că atunci când au impus maşti, distanţări, chiar si vaccinare, bisericile, pastorii, preoţii s-au conformat spunand că ,,un bun creştin trebuie să asculte de autorităţi’’. Bun. Aşa trebuie să facă şi acum, să nu mai discrimineze persoanele lgbtq.

Şi ca să vedem ce vine, haideţi să vedem puţin criteriile după care RICE ( Rainbow Index of Churches in Europe) consideră cât de ,,prietenoasă’’ este o ţară/biserică cu valorile lgbtq :

– Biblia să nu fie folosită astfel încât să jignească sau aducă atingere valorilor lgbtq, concret predicarea despre anumite păcate trebuie interzisă.

– bisericile, preoţii, pastorii să oficieze căsătorii între persoanele de acelasi sex

– persoanele lgbtq sa primească de la pastori/preoţi, binecuvântări speciale când îşi afirma identitatea sexuală şi să nu li se interzică accesul în biserici.

– persoanele lgbtq sa fie admise in seminarii teologice, şcoli teologice, şcoli creştine, altfel acestea trebuie amendate sau inchise.

– bisericile, pastorii, preoţii sa oficieze botezul copiilor cuplurilor lgbtq şi să susţină adoptarea de copiii de către persoanele lgbtq.

– pasajele biblice care încalcă dreptul la demnitate al persoanelor lgbtq să nu fie menţionate în predici, etc.

Aceasta este agenda pe scurt care se va implementa rapid în Romania pentru că Parlamentul a votat că ţara noastră îşi asumă eradicarea discursului de ,,ură’’ la adresa comunităţii lgbtq iar biserica este prima vizată pentru că de la Biblie pleacă tot ,,răul’’ întrucât Cuvântul Domnului este incomod.

Ionel Rusei (text preluat)

După opinia mea, dozarea (vaccinarea) nu cred că va deveni obligatorie până în 2023, până la terminarea testării (terapeuticii genetice experimentale) la nivel mondial. Până atunci (finalul experimentului) autoritățile vor folosi campanii de convingere și constrângere pentru a ajunge la un procent mulțumitor al celor dozați, care să le dea „motivul” de a iniția mecanisme de instituire a dictaturii medicale prin „înțepare”, sub paravanul unei viitoare legi abuzive și neconstituționale.�

În această ecuație, problema cea mai gravă este cu totul alta, Nu obligativitatea dozării! Probleme au fost și sunt în legătură cu efectele secundare ale dozării, cu posibila zombificare sau chiar cu moartea. Dar nu acestea sunt cele mai grave. Cea mai mare problemă este CONSIMȚĂMÂNTUL pe care omul îl dă în legătură cu dozarea! De ce spun acest lucru? Pentru că în spatele acestei plandemii este o lucrare demonică prin care nu se urmărește neapărat o reducere a populației, ci se caută pierderea sufletelor prin CONSIMȚĂMÂNTUL dat pentru dozarea care este parte a peceții și conduce spre pecetluire.

De aceea, gândul îmi spune că obligativitatea dozării (în această fază) este un steag fals, o fumigenă, pentru că diavolul (prin autorități) nu caută să oblige omul să se dozeze, printr-o lege silnică, fără consimțământul lui, iar în cazul morții să aibă „răspuns bun la înfricoșata Judecată a lui Hristos”! 

Prin urmare, acum se urmărește dozarea prin consimțământul omului, pentru ca diavolul să ajungă la sufletul omului și să-i pregătească pecetluirea finală. Apoi, negreșit, va urma persecuția celor care nu vor consimți la această înșelare. Unii, din frică, vor ceda. Cu siguranță dozarea conduce la pecetluire!

Preot Claudiu Buză 

Rugăciunile noastre bisericeşti spun că Dumnezeu l-a împodobit pe om cu înfăţişare şi frumuseţe, ca pe o cinstită făptură cerească. De altfel, chiar Mântuitorul Hristos ne pune în faţă, ne sugerează valoarea fiinţei umane în faţa Creatorului său  ,,Ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul în schimb, pentru sufletul său?’’(Marcu 8, 36-37). Iar Psalmistul grăieşte: ,,Ce este omul că îţi aminteşti de el?, sau fiul omului că-l cercetezi pe el? Micşoratu-l-ai pe dânsul cu puţin faţă de îngeri, cu slavă şi cu cinste l-ai încununat pe el. Pusu-l-ai pe dânsul peste lucrul mâinilor Tale, toate le-ai supus sub picioarele lui’’ (Psalmul 8, 5-6).

Din păcate, acelaşi Psalmist constată cu amărăciune: ,,Şi omul, în cinste fiind, n-a priceput; alăturatu-s-a dobitoacelor celor fără de minte şi s-a asemănat lor’’ (Psalmul 48, 12). Drumul de la asemănarea cu Dumnezeu până la asemănarea cu dobitoacele cele necuvântătoare măsoară drama omului contemporan, care L-a părăsit pe Dumnezeul Adevărului şi s-a alăturat vrăjmaşilor Lui: Iohannis, Câţu, Arafat, Rafila, Cercel, Tătaru şi altor personaje malefice. Aceştia lucrează cu osârdie pentru a ne pune pecetea diavolului, prin care ne pierdem calitatea excepţională de fii ai lui Dumnezeu şi ne îndreaptă pe drumul iadului. Cum poate un om aflat în deplinătatea facultăţilor mintale, să se alăture vrăjmaşilor lui Dumnezeu, transformându-se în cobaiul acestora? Câtă întunecime de minte trebuie să aibă, pentru a schimba darurile Dumnezeieşti cu starea de mic animal rozător, folosit în experienţele de laborator (DEX). Pentru că acesta e cobaiul: o fiinţă care are o anume valoare atâta vreme cât furnizează date utile, după care moare sau este înlăturat de autorii experimentului. Vaccinaţii sunt cobaii care le arată antihriştilor calea de urmat pentru ca procesul de exterminare al făpturilor lui Dumnezeu să fie cât mai eficient. În multe ţări, substanţa produsă de Astra Zeneca a provocat numeroase decese şi a fost interzisă. La noi e inoculată în continuare, prin vrerea tembelilor de la putere, pentru că românii sunt consideraţi buni cobai. Revoltător!

Sfânta Biserică Ortodoxă ne învaţă că, atâta vreme cât trăim pe pământul acesta, Dumnezeu nu ne închide uşile pocăinţei, iar Măicuţa Sfântă ne deschide, în fiece clipă, uşa milostivirii. Am bună nădejde către AtotBunul Dumnezeu că-i va primi pe toţi vaccinaţii care s-ar pocăi. Opriţi-vă odată, oameni buni!

Presbiter Ioviţa Vasile

Hristos a înviat!

Samaria era o provincie a Ţării Sfinte. Ceea ce-i deosebea şi-i separa pe locuitorii ei de ceilalţi evrei era faptul că aceştia se amestecaseră cu populaţiile păgâne, depriseseră obiceiurile acestora, aşa încât păgânismul pătrunsese adânc în viaţa acestor oameni. Pe lângă aceasta, au întrerupt orice legătură cu conaţionalii lor în plan religios, căci nu se mai ţineau de templul din Ierusalim, ci şi-au ridicat un templu  propriu pe Muntele Garizim în care îşi practicau cultul. Rătăcirea samarinenilor era atât de mare încât nu mai ştiau de Dumnezeu, ajungând să nu mai ştie cui slujesc: ,,Voi vă închinaţi căruia nu ştiţi’’ (Ioan 4, 22). Nu e, deci, de mirare că iudeii îi dispreţuiau şi-i urau pe samarineni, socotindu-i mai răi chiar decât păgânii şi refuzau orice legătură cu ei. Cu toate că părăsiseră cu totul pe Dumnezeu şi legea lui Moise, samarinenii se socoteau adevăraţii închinători iar religia lor, denaturată prin păgânizare, o vedeau mai presus de oricare alta.

În acest climat de întunecime şi rătăcire a venit Domnul nostru Iisus Hristos în Samaria şi S-a oprit, obosit de drum, la fântâna lui Iacov. Şi cea pe care a întâlnit-o acolo, femeia samarineancă, ilustra în chipul cel mai elocvent decăderea morală şi spirituală a locuitorilor Samariei: trăise înainte în mare neorânduială cu cinci bărbaţi, iar acum îl avea pe al şaselea şi îşi ducea mai departe acestă grea povară a desfrâului. Înţelegem dar, câtă lipsă era de prezenţa Mântuitorului în mijlocul acelor oi pierdute ale casei lui Israel care au părăsit pe Dumnezeu, însă grija Lui nu s-a depărtat de la ei. Lucrul lui Dumnezeu trebuia să se înfăptuiască şi în pământul Samariei. Tocmai de aceea a venit Fiul lui Dumnezeu să cerceteze pe acei oameni fără păstor şi fără nicio nădejde de a ieşi, prin puterile lor, din acea negură groasă a uitării, neştiinţei şi rătăcirii. Şi Mântuitorul a săvârşit lucrul lui Dumnezeu cu mare folos, cum vom vedea puţin mai târziu.

Sfântul Prooroc Isaia a scris în Cartea sa (55, 10-11): ,,Precum se pogoară ploaia şi zăpada din cer şi nu se mai întoarce până ce nu adapă pământul şi-l face de rodeşte şi dă sămânţă semănătorului şi pâine spre mâncare, aşa va fi cuvântul Meu care iese din gura Mea; el nu se întoarce către Mine fără să dea rod, ci el face voia Mea şi îşi îndeplineşte rostul lui’’. Aşa a fost şi în Samaria: cuvântul Domnului Iisus a adus roade însutite, întâi în viaţa acelei femei şi după aceea în toată cetatea. Nu este minunat că acei oameni L-au rugat pe Mântuitorul să rămână la ei, şi El a rămas încă două zile? Câtă dorinţă şi deschidere spre adevăr au arătat acei oameni păgâni, spre deosebire de gadarenii care abia aşteptau să scape de Domnul Iisus şi ,,L-au rugat să treacă din hotarele lor’’ (Matei 8,34). Acum putem spune că Soarele Dreptăţii a strălucit şi deasupra Samariei şi a câştigat suflete pentru împărăţia lui Dumnezeu. Dacă iudeii aveau o aversiune nestăpânită pentru samarineni, Iudeul Iisus Hristos S-a aplecat cu dragoste şi înţelegere asupra acestor oameni izolaţi şi dezorientaţi. Cei socotiţi spurcaţi de iudei au fost aduşi la cunoaşterea adevărului şi la sfinţenie de Fiul lui Dumnezeu.

Neştiind nici măcar cui se închină, au fost învăţaţi de Mântuitorul a-l cunoaşte pe Adevăratul Dumnezeu, singurul Căruia I se cuvine închinare din partea tutror făpturilor pământului şi a oştirilor cereşti. Toţi laolaltă suntem fiii Aceluiaşi Părinte ceresc şi viaţa tuturor se cuvine a fi, deopotrivă, o continuă închinare ,,în duh şi adevăr’’. Să ne amintim că Scriptura Sfântă defineşte Sfânta Biserică drept ,,stâlp şi temelie adevărului’’, aşa cum a scris Sfântul Apostol Pavel episcopului din Efes: ,,Îţi scriu acestea, nădăjduind că voi veni la tine fără întârziere; ca să ştii, dacă zăbovesc, cum trebuie să petreci în casa lui Dumnezeu, care este Biserica Dumnezeului Celui viu, stâlp şi temelie a adevărului’’(I Timotei 3, 15). Dacă Biserica lui Hristos este păstrătoarea adevărului nealterat, descoperit nouă de Dumnezeu, ne putem imagina că închinare ,,în duh şi adevăr’’ ar putea exista în afara ei? Fără îndoială, nu! Pentru că de la Botezul său în Biserică, omul începe să se închine lui Dumnezeu. Aşa citim în rânduiala din Cărţile Bisericii: ,,Mă închin Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, Treimii Celei de o fiinţă şi nedespărţite’’. Căci se cuvine să fim cu mare luare-aminte că nu orice închinare este ,,în duh şi adevăr’’.Şi vechii atenieni aveau un altar de închinăciune pe care scriseseră ,,Dumnezeului necunoscut’’ (Fapte 17, 22-23), dar închinarea lor era fără de folos, tocmai din pricina necunoaşterii Adevăratului Dumnezeu.

Sectele vremurilor noastre, în frunte cu aşa numiţii martori ai lui Iehova, refuză să se închine Mântuitorului nostru Iisus Hristos, socotindu-L, asemenea celorlalţi vrăjmaşi ai Lui, un simplu om muritor. Dar să ne gândim: Lui Hristos s-au închinat Sfinţii Apostoli (Matei 28, 17); I s-au închinat magii de la Răsărit (Matei 2, 11); I s-au închinat Femeile aducătoare de mir (Matei 28, 9); I s-a închinat leprosul pe care l-a vindecat (Matei 8, 2); I s-a închinat femeia cananeiancă care era păgână (Matei 15, 25); I s-au închinat cei ce erau în corabie, mărturisind: ,,Tu eşti Fiul lui Dumnezeu’’ (Matei 14, 33); I s-a închinat omul care şi-a adus fiul lunatic spre a fi vindecat (Matei 17, 14); I s-a închinat cel vindecat de orbire din naştere (Ioan 9, 38). Iată dar, adevăraţii închinători ai lui Dumnezeu în duh şi adevăr! Printre ei şi păgâni, în vreme ce acei ce se socotesc creştini, sectarii, refuză să I se închine lui Hristos! Şi încă se mai laudă pe toate drumurile că sunt cunoscători şi împlinitori ai Sfintelor Scripturi! Păgânii samarineni despre care ne vorbeşte Evanghelia Sfântă a acestei Duminici aveau o scuză măcar: nu ştiau. Dar când li s-a spus, au crezut: ,,Şi mulţi samarineni din cetatea aceea au crezut în El, pentru cuvântul femeii care mărturisea: Mi-a spus toate câte am făcut…Şi cu mult mai mulţi au crezut pentru cuvântul Lui’’ (Ioan 4, 39, 41). Neopăgânii vremurilor noastre sunt mult mai răi: oricât le propovăduiesc slujitorii Bisericii, refuză cu încăpăţânare adevărata închinare. Ei singuri se fac păgâni, căci a spus Mântuitorul: ,,De-ţi va greşi ţie fratele tău, mergi, mustră-l pe el între tine şi el singur. Şi de el va asculta, ai câştigat pe fratele tău. Iar de nu te va asculta, ia cu tine încă unul sau doi, ca din gura a doi sau trei martori să se statornicească tot civântul. Şi de nu-i va asculta pe ei, spune-l Bisericii; iar de nu va asculta nici de Biserică, să_ţi fie ţie ca un păgân şi vameş(Matei 18, 15-17).

Istorisirea biblică despre femeia samarineancă se încheie cu finalul Evangheliei de astăzi, din care ştim că ea a fost cea dintâi care a crezut. Ce s-a întâmplat după aceea, ne spune Sfânta Tradiţie a Bisericii: a părăsit păcatele de până atunci, s-a botezat şi s-a făcut vestitoarea lui Iisus Hristos până în capitala imperiului roman păgân. Prin faptele sale cele bune, luminată de harul lui Dumnezeu, ea a devenit Sfânta Fotinia. Biserica i-a recunoscut sfinţenia vieţii din momentul întâlnirii sale cu Mântuitorul şi i-a înscris numele în calendarul său, cinstind-o, după vrednicie, în fiecare an la 26 februarie. Dumnezeu îi primeşte cu bucurie pe toţi păcătoşii pământului. Acesta este rodul lucrului lui Dumnezeu săvârşit Fiul Său. Aşa este, aşa să fie întotdeauna. Amin.

Presbiter Ioviţa Vasile      

Duh rău e cel ce năvălește asupra ta. Unul dintre numeroasele duhuri rele care lucrează spre pierzania oamenilor. Îmi scrii că atunci când năvălește asupra ta duhul fricii ți se pare că toată lumea te urmărește, că toți oamenii ți-s dușmani, că și Dumnezeu te urăște. I-ai întrebat pe cunoscuți, și ei ți-au zis: „Este un fel de nebunie”. Nebunie și este; bine ți-au zis. Și Biserica îți va spune același lucru – numai că Biserica îți va spune mai mult, potrivit experienței și cunoașterii sale. Ea îți va spune și de la cine, și pentru ce ți-a venit această nebunie. De la duhul rău, și pentru oarecare păcat al tău. Biserica îți va prescrie și medicamentul: mărturisește-ți și pocăiește-ți păcatul, și duhul rău se va depărta de la tine. Niciodată nu s-ar depărta de voia sa, dar Dumnezeu îl va înlătura, de la tine. Știi cum a izgonit Atotputernicul Hristos duhurile din oameni. Cum a avut deplină stăpânire asupra lor. Cum duhurile rele I se supuneau necondiționat.

Stăpânirea lui Dumnezeu asupra duhurilor rele nu privește, însă, doar izgonirea duhurilor rele din oameni, ci și îngăduirea acestor câini nevăzuți asupra sufletului.
De aceea duhul rău și este numit al lui Dumnezeu în Sfânta Scriptură. Nu citim, oare, în Vechiul Testament: Și a căzut duh rău de la Dumnezeu asupra lui Saul? (l Regi 18, 10). El nu este numit a lui Dumnezeu fiindcă e înrudit cu Dumnezeu ori fiindcă iese de la Dumnezeu – departe de asta –, ci fiindcă e legat sub stăpânirea lui Dumnezeu. Citește primul capitol al cărții despre Iov, și te vei încredința că duhul rău nu poate năvăli asupra omului dacă nu-i îngăduie Dumnezeu. De vreme ce știi asta, deznădejdea să se depărteze de la tine. Dumnezeu e și Atotputernic, și Atotmilostiv. El poate și vrea să izgonească de la tine duhul cel rău al fricii care te chinuie groaznic câteodată. Numai să recunoști puterea și milostivirea lui Dumnezeu. Și atunci, mărturisește-ți păcatul, pocăiește-te și roagă-te cu osârdie Preaînaltului Dumnezeu. Spune în rugăciune: „Dumnezeul duhurilor și a tot trupul, Atotputernice și Atotmilostive, iartă-mă pe mine, păcătosul, miluiește-mă și mă mântuiește pentru chinurile de pe cruce ale Fiului Tău și Mântuitorului nostru Iisus Hristos!”.

Și nu te îndoi câtuși de puțin. Dumnezeu Se va milostivi și va alunga de la tine sperietoarea neputincioasă. Dumnezeu să-ți fie într-ajutor!

(Episcopul Nicolae Velimirovici, Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi, vol. 1, Editura Sophia, București, 2002, pp. 72-73)

Text selectat şi editat de Dr. Gabriela Naghi

Mulți oameni și-au pus speranțele în Avocatul germano-american Reiner Fuellmich pentru a ne salva din ghearele marilor corporații și a Forumului Economic Mondial. Ne aflăm într-un fel de al treilea război mondial, unde clasa de mijloc este distrusă, iar IMM-urile sunt preluate de giganți precum Amazon. Ei lucrează de mai bine de 10 ani la asta, a spus Fuellmich în urmă cu câteva zile în dialog cu scriitorul și jurnalistul englez James Delingpole. În două-trei săptămâni, se vor întâmpla lucruri mari. „În câteva săptămâni, vor începe procese foarte mari”, a spus Fuellmich, care îl vizeaza pe virusologul german Christian Drosten, care a proiectat testul PCR pentru corona-virus; Lothar Wieler, directorul RIVM german; și alții. „Sunt ușor de prins.” El a mai auzit de la prietenii americani care „îl urmăresc pe Fauci”. „Poate fi concediat”, declară el. „În două-trei săptămâni, lucruri mari se vor întâmpla pe trei continente diferite”, a subliniat Fuellmich, care lucrează cu alți 200 – 300 de avocați. „Atunci vom vedea dacă sistemul juridic mai există sau dacă acesta a fost deja preluat complet de partea adversă, ceea ce nu cred că este cazul”. Nu veți citi nimic despre asta în mass-media

Doi foști angajați ai OMS au mărturisit Av.Dr. Fuellmich că companiile farmaceutice au cerut OMS în ianuarie 2020 să declare o criză internațională de sănătate.Acest lucru a fost necesar pentru ca terapia lor genetică experimentală – „vaccinul contra corona virus” – să poată fi aprobat pentru utilizarea de urgență.

Vaccinul face parte din planurile Forumului Economic Mondial – Marea Resetare – și a Fundației Bill & Melinda Gates de a reduce populația lumii, a spus Av.Dr. Fuellmich. „Nu citiți nimic despre asta în mass-media, deoarece Klaus Schwab și Bill Gates au investit o grămadă de bani în companiile media”, a spus el.
„Toți oamenii care au fost vaccinați ar fi trebuit să fie informați în prealabil că acesta nu este un vaccin, ci o terapie genetică experimentală – acest lucru nu s-a mai făcut până acum – și că nu există cercetări medicale de specialitate. Acesta este un experiment. Persoanele care participă la acest experiment nu au fost corect informate. Sunt cobai. (guineea pigs)”

Îi vom prinde!
„Toți cei care fac parte din aceasta – inclusiv medicii care fac șmecherii, oamenii din conducerea guvernelor, oamenii care profită de acest lucru și guvernele care încurajează oamenii să se vaccineze – sunt responsabili. Acestea sunt cu adevărat crime împotriva umanității. Cred că avem nevoie de o curte internațională de legiști pentru a curăța toată această mizerie. În două-trei săptămâni, Av.Dr. Fuellmich ne va dezvălui mai multe despre acestă problemă.

„Acest lucru este mai rău decât ceea ce s-a întâmplat în al treilea Reich. Trebuie să facem ceva, deoarece persoanele responsabile de acest lucru nu au empatie și sunt extrem de periculoase. Le pasă doar de bani și de putere. ”

Avocat Dr.Fuellmich este plin de speranță: „Le vom obține!”, cu alte cuvinte, „Îi vom învinge!”

*Av.Dr. Reiner Fuellmich s-a născut și a crescut la Bremen. A urmat școala în Bremen și Farmington Hills, Michigan. Și-a finalizat studiile de drept la Universitatea Georg-August din Göttingen și din Los Angeles. Printre altele, a lucrat ca asistent de cercetare la facultatea de drept a Universității Georg-August din Göttingen, unde și-a făcut doctoratul. Înainte să conducă firma de avocatură Dr. Fuellmich, a lucrat în Băncile corporative ale Deutsche Bank în Germania și Japonia. Dr. Fuellmich a publicat diverse articole și cărți în domeniul dreptului bancar, al dreptului medical și al dreptului privat internațional și a predat ca profesor și lector la universități din Germania și Estonia.

Adaosuri necesare:

Criminalii împotriva umanitaţii condiţionează internarea în spitale de vaccinarea cu ambele doze. Pentru ei, aceasta însemnă că vaccinul este voluntar. Aşteptăm să întărească această afirmaţie şi atunci când vor fi în boxa acuzaţilor. În acest fel, oamenii sunt lipsiţi de asistenţa medicală firească, şi aleg drumul cimitirului, decât să primească diabolicul vaccin. Personal, n-am încredere în aşa numita justiţie omenească. Am însă o încredere nemăsurată în dreptatea lui Dumnezeu, şi de aceasta nu vor scăpa asasinii.

Martorii lui iehova s-au vaccinat, după unele estimări, în proporţie de peste 70%, respectând disciplina sectei. Cei vaccinaţi dintre ei au devenit agenţi de influenţă, îndemnând oamenii să primească vaccinurile. Aceasta, ca să ştim în ce punct ne situăm.

Presbiter Ioviţa Vasile

,,Potrivnicul vostru, diavolul, umblă, răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită’’ (I Petru 5, 8). ,,Vai, însă, pământule şi mare, fiindcă diavolul a coborât la voi, având mânie mare, căci ştie că timpul lui e scurt’’ (Apocalipsa 12, 12). Aceste cuvinte biblice profetice definesc cu exactitate vremurile în care trăim. Gheorghiţă sculer-matriţerul a ieşit să ne înştiinţeze precum că nu vom scăpa niciodată de covid, că acesta se va transforma într-o gripă sezonieră şi că singura soluţie pentru omenire e să se vaccineze. Dumnealui a uitat ce-a spus cu ceva vreme în urmă, că vom scăpa de pandemia asta doar dacă ne vom vaccina în număr cât mai mare. Şi cu mare entuziasm.

Hotărât lucru, vaccinarea nu înaintează în ritmul pe care l-au gândit tembelii de la butoanele puterii. Nici voucherele, nici maratonurile, nici manelele, nici promisiunile deşarte, nici behăitorii de ambe sexe, nici măcar masajele erotice nu i-au convins pe români să ia cu asalt centrele de vaccinare. Acum, ochii hulpavi ai antihriştilor se îndreaptă spre copii şi spre locuitorii de la ţară, cu care speră ei să-şi îndeplinească normele stabilite de grangurii lumii.

Nu intenţionez, Doamne fereşte, să fac exegeza idioţeniilor debitate în neştire de Gheorghiţă, cel cu calul priponit de-o garofiţă. E de ajuns să punem alături câteva din buiguielile acestui personaj malefic:

1.Se pare că nu vom scăpa niciodată de coronavirus. Odată cu apariția unor tulpini virale mutante, trecerea prin boală nu ne va mai oferi protecție semnificativă, motiv pentru care avem nevoie de vaccinare.

2.Această boală este prevenibilă prin vaccinare, și este foarte trist, spune Gheorghiță, că sunt oameni care își pot pierde viața în continuare din cauza acestei boli, în condițiile în care avem la îndemână un vaccin care este „sigur” și care și-a dovedit eficiența.

Până mai ieri zicea despre vaccinul ne asigură boala într-o formă mai uşoară. Acum s-a sucit şi ne spune că infectarea este… prevenibilă .

3.În continuare, medicul Valeriu Gheorghiță face apel la oameni să se vaccineze, fiindcă este singura metodă de a scăpa de acest virus nemilos care ne-a schimbat viețile complet(Zicea mai sus că nu vom scăpa niciodată!)

4.Avem nevoie să ne vaccinăm fiindcă, pe deoparte să creștem numărul de persoane care nu mai sunt receptive la boală și pe de altă parte pentru a crește protecția față de tulpinile mutante care vor apărea.

Dumneavoastră mai înţelegeţi ceva? Nici eu. În schimb, înţeleg bine ce spunea Dimitrie Cantemir: ,,Cînd mădularele buiguiesc, lipsa crierilor arată’’.Şi mai înţeleg vorbele cântecului cu care am început, pentru că, ce să vezi – ghinion! ,,Garofiţa s-a uscat, calul lui Gheorghe-a scăpat’’, ş-apoi vedem cum ,,aleargă Gheorghiţă aleargă, aleargă cu capu gol, c-a scăpat calu-n ogor…Ş-auleu, leliţă…’’

Presbiter Ioviţa Vasile

Nu-i așa că sunteți nespus de fericiți?! wernerul v-a dat iluzia că sunteți liberi, v-a dat mască mai puțină (la tot cartieru’!) și ore de noapte libere la plimbare, i-a retras în cazarme, deocamdată, pe criminalii în uniformele statului, v-a dat program normal la hipermarketurile multinaționalelor ca să puteți cumpăra suficientă hârtie igienică!

Ehei, nu-i așa că vă este un dor cumplit de degetul lui werner când vă amenința, „dragii lui români”, că de Învierea Domnului, veți avea multe înmormântări dacă nu stați în case?! Nu-i așa că vă este un dor sfâșietor de salvatoarele lui recomandări scrâșnite – să purtați mască și să vă spălați pe mâini?! Nu-i așa că simțiți lipsa corturilor de campanie militară inaugurate de werner pentru sufocarea bolnavilor?! Ce să mai zicem de izoletele naziste, inventate de genialii ingineri militari, pe care doar când le vedeai ți se lua aerul și te gândeai imediat dacă nu cumva te-ai îmbolnăvit de ebola?!

Nu-i așa că vă este un dor nemărginit de sclaveții înspăimântători în halate albe, agenți ai inoculării Fricii, de beatricele și mustele, de valericii și raezii, și mulți, mulți alții de pe listele simpozioanelor bine plătite ale big-pharma, care vă înspăimântau, ziua și noaptea, cu „sporirea” deceselor dacă nu purtați masca și nu vă distanțați „social”?! Dar de canalele tv mituite gras, ale căror maimuțe vorbitoare, spălate pe creier, vă prezentau cele mai oribile imagini din spitale, în rafale de foc automat, la vomitivele „breaking news”, și vă vânau pe străzi, prin piețe, că nu purtați masca și vă turnau mai rău ca pe vremea fostei securități?!

Iar pe acordeonistul vela marcel, fost șef la MAI, acum senator, care citea greu, pe litere, echipat în „jacă” de piele, „asezonat” cu un alt idiot, despescu, care vă promiteau că milițienii și jandarmii vor fi „necruțători” dacă veți fi prinși cu masca sub nas sau că n-ați intrat la ora exactă în vizuini, nu-i regretați?! Iar criminalii în uniformele pe care cetățenii le plăteau – milițieni, jandarmi, analfabeți interlopi locali, chiar au fost necruțători – de la crime la bătaie soră cu moartea, până la amenzi uriașe! Totul în marșuri cu sirene la maximum, cu girofaruri și cu imnul național batjocorit!

Ehei, dar de ciucă, vă amintiți?! Căruia i-a pus wernerul patru „cărămizi” pe umeraș și partenerul strategic i-a prins în piept tinichelele-răsplată care se acordă slugilor din lumea a treia?! Cum mai scotea el mercenarii, în uniforme noi, cu arme și glonț pe țeavă ca-n Afganistan, cu blindate Humvee, să nu îndrăznească poporul să crâcnească măcar!

Sunt sigur că vă este un dor nemărginit și de-alde anisie, cu „pepsiglasul” ei, de violeta bau și ligheanul ei electoral, de raluca (!) care vă trezește dimineața morți, adică de partea frumoasă și bună a guvernării României! Sunt mulți, mulți alții de care sunt sigur că vă este un dor cumplit!

Dar am o presimțire: haita werneriană va trece de la „atacul măștii” la „vânarea cu seringile”! Ei știu acum că pot orice, v-au verificat suficient. Urmează în curând copiii și tinerii. Vaccinare liberă și, mai ales, sănătoasă!

Marian Ghițeanu