LUNA AUGUST
Ziua a 7-a
Sf. Mucenici Dometie Persul, Marin, Asterie, Narcis; Cuvioşii Or, Iperechie, Sozont, Teodosie cel Nou, Dometie, Nicanor, Iosif, Pimen, Pimen Postitorul, zece mii de Cuvioşi din Tebaida; Sf. Ierarhi Victritie şi Mitrofan; Cuvioşii Teodora de la Sihla; Sf. împărătese Pulheria şi Irina; Sf. Muceniţă Potamia
Cine dintre oameni nu-şi doreşte să fie sănătos cu trupul? Toţi alergăm după sănătatea trupului, foarte puţini ne îngrijim de cea a sufletului.
Astăzi pomenim între Sfinţii lui Dumnezeu pe pe Cuviosul Pimen, cel cu multe dureri. Acesta s-a născut bolnv trupeşte şi aşa a trăit. Părinţii lui l-au dus la Sfânta Mănăstire Pecersca, cerându-le monahilor să se roage pentru fiul lor. ,,Iar Cuvioşii Părinţi, ostenindu-se mult întru rugăciuni, nimic nu au folosit bolnavului, căci rugăciunea lui biruia pe toţi, fiindcă el singur nu-şi cerea sănătate de la Domnul, ci mai ales cerea adăugare de boală, ca nu cumva, însănătoşindu-se, să-l ia părinţii săi de la mănăstire şi să nu-şi mai câştige dorinţa’’. Cu multă osârdie se ruga şi pentru ca Dumnezeu să-l învrednicească de viaţa călugărească. Şi cum Dumnezeu are nebănuite căi, într-o noapte au venit Îngeri luminaţi, ca nişte tineri frumoşi, alţii în chip de egumeni şi au calugărit pe Pimen, după toată rânduiala Sfintei Biserici. Mirarea obştii a fost mare şi a trebuit oarecare timp pentru a se dumiri că Îngerii lui Dumnezeu au împlinit dorinţa cea de multă vreme a Cuviosului Pimen.
A fost încredinţat celor care se îngrijeau de bolnavi, dar aceştia îl lăsau în părăsire chiar câte trei zile, încât Cuviosul suferea de foame şi sete, şi o făcea cu bucurie, răbdând toate pentru Domnul. A fost adus lângă el un frate bolnav, pe care l-a tămăduit prin rugăciune, pentru ca el să se facă slujitor al celor bolnavi. Fratele a uitat degrabă de făgăduinţă şi l-a lăsat în părăsire pe Cuvios. Atunci Dumnezeu a adus iarăşi boală fratelui, şi iarăşi Cuviosul l-a tămăduit. Ar fi putut Sfântul Pimen să se roage şi pentru sine, ca Dumnezeu să-i dea sănătate, însă spunea: ,,Mai de folos îmi este să putrezesc cu totul în această viaţă, pentru ca în cealaltă, trupul meu să fie fără de stricăciune. Aici să sufăr urâta putoare, ca acolo să mă umplu de buna mireasmă. Bună este, frate, bisericeasca stare înainte, întru luminatul, curatul şi preasfântul loc, unde poţi, cu îngereştile puteri nevăzute, a înălţa cântare lui Dumnezeu’’.
Douăzeci şi opt de ani a răbdat Cuviosul povara bolii. Preabunul Dumnezeu a adus vremea mutării sale şi, înştiinţat de aceasta, s-a împărtăşit cu Preacuratele Taine, apoi tot Sfinţii Îngeri au venit şi i-au luat curatul suflet, spre a-l duce în faţa tronului ceresc, la judecata particulară (După Vieţile Sfinţilor pe august, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2005, p. 82-87).
Preot Ioviţa Vasile
Minunata si dumnezeeasca lucrare!
Vasele alese ale Domnului Indelungrabdator,precum Cuviosul Pimen cel cu multe dureri,(de la Lavra Pecerska)poarta in trupul lor,cu noblete si demnitate, ca pe un odor nepretuit, toate durerile lumii ,ducandu-le pana la sfarsitul vietii lor pamantesti, cu marime de suflet,si dragoste desavarsita pentru Izbavitorul si Biruitorul,Mirele Hristos.
Cum oare ne vom pregati noi,cei mai mici si nevrednici,haina de nunta pentru ospatul duhovnicesc,pentru a fi „sezatori luminati la masa imparatiei Tale…”?
Faptele milosteniei pentru aproapele,dragostea fata de el sunt garantul ca ele duc la Dumnezeu.
” *Milostenia este deci certificatul de garantie al virtutii, ca este bine facuta, ca duce la Dumnezeu. La infricosatoarea Judecata, Dumnezeu va verifica numai aceste certificate si verificarea va fi indestulatoare. Orice fapta virtuoasa, fara aceasta garantie, nu este mantuitoare. De aceea, Sf. Maxim Marturisitorul zice ca
„toata asceza care nu are dragoste este straina de Dumnezeu” (Filocalia II, p. 24)
Sfintii Parinti deosebesc la o fapta, doua parti: trupul, sau forma vazuta a faptei si sufletul sau scopul cu care se face fapta. Ceea ce face ca o fapta sa fie buna sau rea este scopul ei si nu forma, pentru ca diavolul „care de la inceput este mincinos si tatal minciunii” (Ioan 8, 44), intotdeauna ascunde pacatul sub chipul virtutii. Adeseori forma, atat a virtutii, cat si a pacatului poate fi aceeasi, pe cand scopul le deosebeste hotarat; scopul a toata fapta buna este Dumnezeu, iar scopul pacatului este moartea. De aceea, o fapta buna ca sa fie virtuoasa, are nevoie de o garantie ca scopul ei duce la Dumnezeu.”
Toti crestinii-ortodocsi nazuiesc si se pregatesc sa guste din „ospatul Stapanului si din masa cea nemuritoare”.
Exemplul Cuviosului Pimen cel cu multe dureri,trebuie sa-l avem in fata ochilor in fiecare clipa,caci Domnul Indurarilor ne cere nu 28 de ani de dureri necontenite,foame si sete indurate cu rabdare ingereasca ,ci ceea ce putem noi da,talantii pe care i-am primit si se cade sa-i inmultim cu osardie,spre Slava Sa cea nepieritoare.
„Dumnezeu ne daruieste darurile Sale si apoi ne indeamna sa I le dam cu imprumut, ca si cum ar fi ale noastre, pentru ca prin aceasta sa ne invredniceasca de mai mare rasplata; nu numai a darului, ci si a dobanzii si aceasta numai pentru o neinsemnata osteneala: bunavointa de a imprumuta darul primit. Inca o data vedem cat de mari sunt faptele dragostei de aproapele.”
Preotii ortodocsi in vremea de acum, plina de rataciri si tulburari,erezii si schisme, sunt chemati sa slujeasca cu durere Imparatului Hristos,jerfind totul pentru Sfanta Biserica Sa.
Toti,absolut toti,fara nici o scuza, de la arhiereu la preot,sunt chemati sa infaptuiasca „minunea intreruperii pomenirii „Ierahului ,a binecuvântatei îngrădiri de erezie.
„Doar Harul te izbăvește de durere și te încredințează că turmei îi este de folos să fii prigonit pentru întreruperea pomenirii.”(Protopresv.Nikólaos Manolis)
„Dacă Dumnezeu este cu noi, nimeni nu este împotriva noastră.”
*Protosinghel Petroniu Tanase, “Usile pocaintei. Meditatii duhovnicesti la vremea Triodului”, Editura Doxologia, Iasi, 2012
Nu sau dat în laturi ereticii de a organiza bâlciuri și în postul Maicii Domnului, sub oblăduirea taichii Teofan primarul din Cristești organizând bâlciuri, exact in ziua Schimbării la Fața
Sunt oameni de balci, si balciuri organizeaza. Daca ar fi fost ai Bisericii, respectau sfintenia Marii Sarbatori a Schimbarii la Fata a Domnului.
Dumnezeiasca intelepciune a pus Atotputernicul in mintile si inimile marilor nostri duhovnici traitori in Hristos. Ce tezaur are Sfanta noastra Ortodoxie!