Au o teamă patologică de cei ce se îngrădesc de erezie. Știu că din acel moment nu vor mai avea liniște în eparhiile lor. Sunt perfect conștienți că aceia care au întrerupt pomenirea lor, au făcut-o având temei solid în Sfintele Scripturi, în Sfintele Canoane și în tradiția Bisericii. Își dau seama de poziția precară în care se găsesc ei, propovăduind ereziile ecumeniste, dar nu mai sunt stăpâni pe voința lor. Statutul lor e acela de executanți docili. Atât.
Am experiența proprie cu fostul episcop al Sălajului, Petroniu, căzut în dizgrație și prăbușit în anonimat, care a trimis vreo șase preoți să mă convingă să slujesc la biserica din sat, ultima oară chiar acceptând să nu-l pomenesc. A dat Dumnezeu să rămân ferm pe pozițiile Sfintelor Canoane.
Se tem cinstiții ierarhi de Sinodiconul de la Duminica Ortodoxiei, de aceea l-au și cenzurat din cărțile bisericești, încât a fost o vreme în care părea pierdut, deoarece puțini știau de existența lui. A dat Dumnezeu ca Părintele Iustin Pîrvu să reediteze Molitfelnicul din 1896 și așa am aflat de Sinodiconul uitat. Un număr mic de preoți îl citesc la Duminica Ortodoxiei. Sinodiconul nu este o slujbă a neputinței, o slujbă de décor, El este cuvânt cu putere multă și faptul e generator de spaime în rândul ierarhilor ecumeniști.
Ecumeniștii se mai tem de Daniel și de stăpânii lor care i-au adus în scaunele episcopale, nu cumva să le greșească, să le iasă din voie, să-i nemulțumească cu ceva. E o slugărnicie care provoacă lehamite.
Relatez un fapt real, care poate stârni ilaritate. Unul din pseudo-ierarhii români se lăuda sus și tare că n-a semnat documentele eretice din Creta, dar apoi, speriat, a adaugat imediat: ,,Asta nu înseamnă că nu sunt de acord cu ele”.
Presbiter Iovița Vasile
Un episcop ecumenist de care credincioșii se îngrădesc, reprezintă un pseudoepiscop/minciunoepiscop vădit, iar asta este frica lor cea mare…, demascarea…
Dar nu este nevoie să fie demascați de cineva anume, pt că s-au dat singuri în vileag, mai mult decât atât, au devenit întru cu totul vasali dușmanilor lui Hristos, cu precădere sioniștilor
Iar cel demascat, adică ,,cel ce nu intră pe ușă în staulul oilor, ci sare pe oareunde*, acela este fur și tâlhar”(Ioan 10,1), așadar, pe unul ca acesta, ca ,, pe un străin ele (oile n.m.) nu-l urmează, ci fug de el, fiindcă nu cunosc glasul străinilor” (Ioan 10,5)…
* adică sare pe nişa ecumenismului, în staulul oilor, în loc să intre pe uşă, Care este Hristos-Adevărul
De ce este important acest cuvânt din Evanghelie pentru cei ce se împotrivesc ecumenismului?
Pentru că există o categorie de ,,ortodocși” care declară că sunt împotriva ecumenismului/ereziei, dar care rămân în comuniune cu erezia/ecumeniștii, refuzând să se separe/îngrădească de ea, spunând că ei rămân în Biserică, păstrând comuniunea cu ecumeniștii/erezia, adică urmând episcopilor ecumeniști sau rămânând sub ascultarea lor.
Dar evanghelia ce ne spune mai sus despre aceste cazuri?
Că oile nu ascultă de ,,fur și tâlhar”/ecumeniști; aşadar, pe unii ca aceștia (pe ecumeniști) ele îi consideră ,,ca pe niște străini” și , în consecință, ,, nu-i urmează, ci fug de ei”…
Atunci, ,,cei cu cuget ortodox” aflați în comuniune cu ecumeniștii,după care Evanghelie se iau, atunci când urmează
,,lupilor îmbrăcați în piele de oaie”,sau atunci când urmează ,,furilor și tâlharilor”, prin comuniunea păstrată cu ei? Evanghelia spune că oile fug de aceștia, iar ,,ortodocșii” ne spun că ei rămân uniți cu ei, pentru a nu ieși din Biserică…Dar Evanghelia ne spune că :,, oile ascultă de glasul lui (a celui ce intră pe ușă) și el își cheamă oile pe nume și le scoate afară.
Și când pe toate ale lui le scoate afară, el merge înaintea lor și oile îl urmează, fiindcă-i cunosc glasul.
Dar pe un străin (ecumenist/lup îmbrăcat în piele de oaie n.m.) ele nu-l urmează, ci fug de el (deci nu păstrează unitatea/comuniunea cu el n.m.), fiindcă ele nu cunosc glasul străinilor”.(Ioan 10, 3-5)
Când se întâmplă cele mai de sus?
Se întâmplă și atunci când ,, necredința eretică a ieșit limpede pe fată și a fost dată la arătare prin Sinod, trebuie de acum sā-ți arăți pe față evlavia ta, împreună cu toți ortodocșii, prin faptul de a nu te împărtăși cu cei rău credincioși, nici să pomenești pe vreunul dintre cei aflați în Sinodul adulter (Cretan n.m.) sau care cugetă la fel cu el [cu Sinodul adulter].(…)
Căci Gură de Aur nu numai pe eretici (ecumeniști n.m.) îi dovedește cu mare și puternic glas ca dușmani ai lui Dumnezeu, ci și pe cei ce se împărtăşesc cu unii ca aceștia”.- Sfântul Teodor Studitul
Mihai
Ideea era că lupta împotriva ereziei din Biserică este anulată de ,,ortodocșii” care nu se îngrădesc de erezie…A nu te îngrădi/separa de erezie este doar o mimare a luptei…Atâta timp cât tu rămâi în erezie, nu ai cum să scapi de ea, pentru că tu însuți nu te separi de ea, chiar dacă spui din gură că nu ești de acord cu ea…Păi dacă nu ești de acord cu dracul, de ce rămâi în comuniune cu lucrarea lui, care este erezia?De ce te faci părtaș lui? De ce rămâi unit cu el, ajutând la dăinuirea ereziei, prin comuniunea păstrată cu ea?De ce susții dăinuirea lucrarii lui?
Tocmai ,,ortodocșii” care nu se îngrădesc de erezie, nu permit ca episcopii ecumeniști să fie vădiți ca pseudoepiscopi/furi și tâlhari/lupi îmbrăcați în piele de oaie; tocmai ei prin faptul că-i urmează și păstrează comuniunea cu ei le asigură la episcopii ecumeniști un statut de episcopi autentici (vrednici urmași ai Sfinților Apostoli și ai Sfinților Părinți, care drept învață cuvântul adevărului); tocmai ei sunt cei care, în conglăsuire cu ecumeniștii pe care-i urmează susțin că a te îngrădii de erezie este echivalentul ieșirii din Biserică; tocmai ei împiedică vădirea ecumeniștilor sau separarea apelor și mențin un climat de confuzie permanentă în Biserică, care determină turma să-i urmeze în continuare pe ecumeniști (ca pe niște ortodocși autentici) și care-i face pe mulți să nu se implice, pentru că nu înțeleg nimic din tot amestecul ăsta intenționat susținut (căci treaba merge unsă pentru ecumeniști într-o asemenea derulare)…
Cam asta ar fi ideea…
,,Ortodocșii” cu cine aleg să fie în comuniune?
Cu cei îngrădiți de erezie sau cu pseudoepiscopii?
Obs: cele scrise mai sus nu sunt pentru a învinovăți pe cineva, ci pentru conștientizare, pentru folos…
Mă iertați!
Un exemplu de ceea ce înseamnă comuniunea cu ecumeniștii sau petrecerea în erezie/ecumenism împreună cu ei…
,,Acești urâtori ai vieții monahale, care au numai înfățișarea credinței (ecumeniștii n.m.), se vor nevoi să-i atragă pe monahi de partea lor, făgăduindu-le ocrotire și înlesniri lumești, dar amenințându-i cu exilul pe cei care nu se supun.Din pricina acestor amenințări, cei împuținați cu sufletul vor fi foarte umiliți, chinuiți de propria neputință.
De vei trăi să vezi acel veac, bucură-te, căci în vremea aceea cei credincioși care nu au alte virtuți, vor primi cununi numai pentru stăruința în credință, după cuvântul Domnului: ,, Oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, mărturisi-l-voi și Eu înaintea Tatălui Meu celui Ceresc”(Matei 10,32).(…)
Însă în acele zile, vai monahilor legați de averi și bogății și care de dragul celor materialnice se învoiesc ca înșiși să se robească ereticilor.Își vor adormi conștiința spunând:,,Vom cruța mănăstirea și Domnul ne va ierta”.
Nenorociți și orbiți, ei nici nu gândesc că prin rătăciri (erezii) și rătăciți (ecumeniști n.m.), diavolul va intra în mănăstire și că apoi nu va mai fi o sfântă mănăstire, ci ziduri goale din care harul va pleca pe veci.
Dar Dumnezeu este mai puternic decât diavolul și nu-i va părăsi niciodată pe robii Săi. Vor exista mereu creștini adevărați, până la sfârșitul veacurilor, dar ei vor alege locuri singuratice și pustii. Nu te teme de necazuri, ci teme-te de primejdioasa rătăcire, căci ea izgonește harul și desparte de Hristos; din care pricină, Domnul a poruncit ca în așa fel să-l socotești pe eretic, încât,,să-ți fie ție ca un păgân și vameș”(Matei 18,17).”-Sfântul Anatolie al Optinei
Domnule Iona,
În mod eronat, probabil, eu deduc că „ortodocșii” sunt tot ecumeniști.
Cum altfel? De ce ii punem în ghilimele și nu le dăm numele care ii distinge de ortodocșii FĂRĂ ghilimele?
Nu reușesc să văd diferența.
Pentru că se declară împotriva ecumenismului îi numesc ortodocși, dar pentru că petrec în erezie, sunt membrii ai CMB și păstrează unitatea și comuniunea cu ecumeniștii/erezia, nu pot să nu le pun ghilimele, pentru a nu se crea confuzie…
În mod normal, cine e afiliat la CMB, nu poți afirma că nu-i ecumenist…De aceea pentru un ortodox este imperios necesar să iasă din erezie, mai ales acuma când lucrurile sunt evidente (erezia a fost dată pe față oficial) și când are la îndemână toate argumentele scripturistice și patristice să o facă…
Dar judecata aparține unui Sinod Ortodox sau lui Dumnezeu, în ultimă instanță…
Apropo : în erezie ne-au băgat ecumeniștii, dar noi de ce stăruim în ea de bunăvoie, dacă nu suntem de acord cu ea?
Căci însăși Biserica îți oferă acest ajutor, prin Canonul ei, respectiv 15 l-ll Constantinopol…
Dar Biserica nu te obligă, ci te lasă pe tine să alegi…De aceea, alegerea e a fiecăruia, în parte…
Ortodox= drept-cinstitor; drept-slăvitor.
Paradoxul ,,ortodocșilor”: dreaptă slăvire în erezie/ecumenism…
Trebuie să fim cu multă luare aminte la aceste detalii sau să privim dincolo de aparențe…