În această toamnă, emoția începerii unui an școlar este înlocuită cu o teamă de neprevăzut în condițiile presiunilor exercitate asupra școlilor de a fi mai deschise la ideologii străine de menirea lor. Dacă drepturile și obligațiile fiecărei părți implicate sunt formulate clar, nimeni nu are de ce să obiecteze nimic.
Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, (1) publicat în Monitorul Oficial din 12 august 2024, cuprinde o serie de reglementări cu privire la drepturile și obligațiile celor implicați în procesul de învățământ. Ceea ce îi deranjează cel mai mult pe părinți și pe profesori este articolul 172 din acest Regulament:
,,Art. 172 (1) Următoarele fapte constituie contravenţii, în măsura în care nu constituie infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează: a) refuzul semnării contractului educațional de către părinte sau reprezentantul legal, se sancţionează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei;
b) refuzul semnării contractului educațional de către directorul unităţii de învăţământ, se sancţionează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, sau cu prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.” (1, p. 70)
Adică părinții sau directorii de școală care refuză să semneze Contractul educațional riscă să plătească amendă între 1.000 lei și 5.000 de lei.
Astfel de presiuni pun din start un mare semn de întrebare și sporesc suspiciunea și neîncrederea în cei care ne conduc. De ce s-a ajuns aici? Ce-i face pe oameni să privească cu atâta scepticism un contract pe care până la plandemie îl semna toată lumea? E normal să avem drepturi și obligații în orice loc de studiu, în orice loc de muncă etc. Si totuși…
Ce amintiri recente au cei care nu doresc să semneze? Ce ar trebui reformulat astfel încât acest contract să fie funcțional și să nu lase loc de interpretări?
Conform Dicționarului explicativ, contractul este ,,un acord încheiat între două sau mai multe persoane (fizice sau juridice), din care decurg anumite drepturi și obligații”. Tot contract este și un ,, act sau înscris ce consemnează acest acord.”
Așadar acordul e acord, e liber consimțit de către ambele părți. Atunci când autoritățile nu au nimic de ascuns, iar regulamentul e clar formulat, nu e nevoie de presiuni pentru a fi semnat. Astfel acordăm încredere și suntem percepuți ca fiind de încredere.
Iar cuvântul ,,educațional”, conform Dex. Este ceva ,,care aparține educației, învățământului, care contribuie la educația cuiva.” Un acord viciat sub presiunea unei amenzi nu știu ce valoare educativă are…
,,ART. 170 (1) Unităţile de învăţământ încheie cu părinţii sau reprezentanţii legali/elevii majori, în momentul înscrierii beneficiarilor primari în registrul unic matricol, un contract educaţional, în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor, conform prevederilor legale în vigoare. Contractul educațional are caracterul juridic al unui contract de adeziune.” (1, p. 70) Un act juridic se supune normelor juridice. Așadar, conform opiniilor juriștilor, dacă un un consimțământ este viciat prin amenințări sau prin amenzi, devine nul.
Am studiat puțin Contractul educațional în vigoare. Ceea ce deranjează este ceea ce se poate ascunde printre rânduri în circumstanțele actuale. Astfel, unitatea de învățământ are, printre altele, următoarele obligații:
,,c) să se asigure că tot personalul unităţii de învăţământ respectă cu stricteţe prevederile legislaţiei în vigoare; d) să se asigure că toţi beneficiarii primari sunt corect şi la timp informaţi cu privire la prevederile legislaţiei specifice în vigoare;” (1, p. 89)
Desigur, există o teamă justificată că pot să apară legi nepopulare, care se vor cere a fi respectate, așa cum au fost cele instituite în timpul plandemiei. Nu se precizează clar despre ce legi este vorba, deci poate fi vorba despre orice.
,,f) să sesizeze, la nevoie, instituţiile publice de asistenţă socială/educaţională specializată, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului în legătură cu aspecte care afectează demnitatea, integritatea fizică şi psihică a beneficiarului primar;” (1, p.90)
Și aici există o teamă justificată de abuzuri în condițiile în care există din ce în ce mai mulți copii despărțiți de familiile lor.
Apoi, așa cum observă domnul Alexandu Anghel, la Articolul 71, din Regulament, de exemplu, ,,suntem informați că la nivelul fiecărei unități de învățământ funcționează și o Comisie cu caracter permanent care se ocupă și de „discriminarea în mediul școlar și promovarea interculturalității”, noțiuni extrem de largi care pot include orice, inclusiv apărarea, respectiv promovarea teoriilor de gen sau chiar mai rău. (2)
Doamna avocat Marina-Ioana Alexandru ne spune clar:
,,CONSIMȚĂMÂNTUL părților trebuie să fie liber exprimat și neviciat prin niciuna dintre formele viciului de consimțământ! Altfel contractul este nul!!!”
Întrebată fiind dacă e bine ca părinții să semneze sau nu acest Contract educațional, într-o altă notă, doamna avocat Marina-Ioana Alexandru răspunde:
,,Da, să se semneze contractul educațional, dar cu următoarea mențiune care să fie scrisă de mână, direct pe contract, pe ambele exemplare (unul pentru școală, unul să rămână la părinți)…DECI…la final, unde este locul de semnături pentru beneficiar, să scrie așa:
Semnez pentru că sunt amenințat/ă cu amendă dacă nu semnez, iar semnătura și acordul meu nu sunt liber consimțite!” … Și se semnează + data. Nimeni nu poate spune că părinții nu au semnat!”
Alții îndeamnă să nu se semneze deloc.
Consider că e necesară atât trezvie, cât și o dreaptă măsură în toate. În fond, părinții contestă doar anumite articole din Contractul educațional, nu pe toate. Există multe articole care sunt absolut necesare. Cum să nu fie necesar ca elevul să știe că nu poate face orice în școală? Apoi multe cadre didactice au și copii, deci se află și în postura de părinți. În perioada plandemiei nu toate cadrele didactice s-au vaccinat și nu toate au facut presiuni pentru ,,aplicarea legilor”.
E bine să știm că, în cazul unor legi abuzive, nu toți dascălii au spirit de jertfă și dorința de a mărturisi adevărul. Ideal este să se creeze echipe din părinți și profesori și să se pună de acord în astfel de situații și să se încurajeze în direcția bună unii pe alții. Crearea unei prăpastii între profesori și părinți sau între profesori și părinții elevilor, prin legi abuzive, nu e deloc productivă.
Dumnezeu să orânduiască cele de folos pentru toți!
Sora Pelaghia
1. 0795 BIS BT:Macheta P1.qxd (edu.ro)
2. ATENȚIE LA CONTRACTUL EDUCAȚIONAL! Vă poate expune copiii ideologiei de gen și bazelor de date biometrice planetare. Părinții și profesorii, speriați prin abuz psihologic cu amenzi de mii de lei. Nu vă lăsați intimidați! | ActiveNews
3. Av. Marina Ioan Alexandru: Atenție maximă la contractul educațional! | ActiveNews