Dumenko a spus că ucrainenii ar trebui să-și anuleze patronii cerești dacă aceștia au legătură cu Biserica Rusă. Șeful schismaticilor, Dumenko, a spus că ucrainenii ar trebui să-și părăsească sfântul, în cinstea căruia au fost botezați, dacă sfântul are rude cu Biserica Ortodoxă Rusă sau cu Rusia.
Răspunzând la întrebarea unei jurnaliste lb.ua ce ar trebui să facă dacă a fost botezată în onoarea Xeniei de Petersburg, Dumenko a răspuns că acum trebuie să ne rugăm unei alte Xenia: „Putem vorbi despre schimbarea cutărui sfânt sau cutărei sfinte. Dacă o luăm pe Xenia, există și alte Xenia în cinstea cărora putem schimba data sărbătorii.” Potrivit lui, dacă o persoană vrea să renunțe la sfântul său patron în favoarea altuia, trebuie să meargă la preot și să primească o binecuvântare.
În același timp, Dumenko se plânge că credincioșii așa-zisei Biserici autocefale înființate de către Fanar, au cerut ca sfinții „ruși” să fie lăsați în calendar.
„A trebuit să lăsăm sfinți venerați atât de cunoscuți, deși știm ce rol au jucat uneori în istorie”, a adăugat Dumenko, vorbind despre Sf. Fericita Xenia de Petersburg, Prințul dreptcredincios Alexandru Nevski și alți sfinți.
Epifanie Dumenko este sigur că prezența acestor sfinți în calendar este un fenomen temporar cauzat de cererea enoriașilor, iar pe măsură ce generația se schimbă, credincioșii nici măcar nu își vor aminti de acești sfinți ai lui Dumnezeu.
„S-a întâmplat în istorie că a existat o anumită perioadă de timp în care am fost uniți, am fost în această ocupație duhovnicească și este nevoie de timp pentru a ne îndepărta treptat de această tradiție rusă”, a spus șeful așa-zisei Biserici autocefale înființate de către Fanar.
Anterior, UJO a raportat că așa-zisa Biserici autocefale a anunțat o tranziție completă la un nou calendar.
*nm. Ne întrebăm care este reacția ortodocșilor de pretutindeni , care este reacția sinodalilor BOR în frunte cu Patriarhul Daniel, la aceasta grozăvie și nedreptate strigătoare la cer. Unde sunt declarațiile de susținere a Mitropolitului Onufrie, din partea Bisericilor Locale, a BOR, care nu au recunoscut structura schismatică din Ucraina, așa cum bine a remarcat Episcopul Teodosie din Patriarhia Ierusalimului și Mitropolitul cipriot Neofit de Morfu care au luat o poziție lăudabilă în aceasta gravă problemă a Ortodoxiei, generată de Pseudo Patriarhul Bartolomeu, care sfâșie Cămașa lui Hristos.
Tăcerea amenintătoare care a copleșit BOR este o tăcere vinovată. Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, adevăr este și totuși nu putem asista la prigoana sângeroasă (la propriu) care se desfășoară în Ucraina cu nesimțirea celui care doarme liniștit și confortabil în chilia sa. Rugăciunea este bună și la îndemana tuturor, dar cei care dețin puterea bisericească trebuie să-și ajute aproapele aflat în mare și fără seamăn suferință. Ortodoxia este în pericol, Preoți ai lui Hristos, monahi și Înalți Ierarhi ai BOR!
Vremea dialogului diplomatic a trecut de mult!
https://spzh.news/en/news/70630-epifaniy-patriots-must-abandon-their-russian-patron-saint
Traducere și comentariu: Dr. Gabriela Naghi

Si iata cum se vadeste inechivoc faptul ca scopul primordial al acestui razboi este dezortodoxizarea Ucrainei, adica satanizarea ei!
Uitati-va si cruciti-va de ce se intampla la Manastirea Frasinei : in-luciferizatul Irineu, dimpreuna cu toti duhovnicii Manastirii, in frunte cu Ioanichie, tocmai au blestemat pe oricine ar mai savarsi sau ar participa la orice Slujba de la Biserica din vale! Vasile Banescu a spus ca e de bine! Orice comentariu ar fi de prisos! Atata doar : se va vedea si in cazul lor cum intr-adevar moartea pacatosilor este cumplita!
Încă un pas spre Unire!
12.12.2022
Joi, 1 decembrie 2022, PseudoPatriarhul Bartolomeu a binecuvântat deschiderea Conferinței Științifice Internaționale Intercreștine, cu tema: „Pistevomen” – (Status Quaestionis și subiectele neglijate ale Niceei și a crezului niceean).
Conferința se desfășoară la Constantinopol sub auspiciile Patriarhiei Ecumenice, în vederea concelebrării comune în anul 2025, cu ereticul papă Francisc, a aniversării a 1700 de ani de la convocarea Primului Sinod Ecumenic de la Niceea. .
Cu furie și cu neruşinare ei caută „soluţii la deosebirile şi obstacolele”, așa cum numesc ei marele decalaj dintre ortodocși și eretici… Pentru a se stabili sărbătorirea comună a Paștelui.
Când PseudoPatriarhul Bisericii Ortodoxe Bartolomeu, afirmă următoarele, la ce să ne mai așteptăm?
„Dacă nu împărtășim speranța și dorul de comuniune deplină, atunci nu putem spune cu adevărat că suntem ucenici ai lui Hristos. Unirea și comuniunea sunt poruncile Domnului […] Dialogul și împăcarea nu sunt opționale pentru noi. Sunt comandamente și porunci.
Inutil să spun că rămân obstacole, atât bisericești, cât și teologice. Încă din anii 1960, am stabilit „dialogul iubirii” prin care cele două „biserici”(n.m.ereticii și ortodocșii) ale noastre au făcut schimb de vizite și comunicări cu scopul de a alunga neînțelegerile și prejudecățile din trecut. Și în 1980, am început „dialogul adevărului”, în care, ca „biserici” surori, continuăm să discutăm probleme care ne unesc și ne dezbină într-un efort de a discerne căile pentru călătoria noastră comună de acum înainte”.
Interpretând hotărârile Primului Sinod Ecumenic așa cum consideră ei de cuviință în această conferință specific ecumenistă, adică folosind deciziile Pseudo-Sinodului din Creta, planul lor este deja bine formulat…
Sfântul Porfirie ne-a spus că „religia noastră, Ortodoxia, nu are nicio legătură cu ceilalți. Acum, însă, sunt unii care nu cred că există Dumnezeu,și sunt de părere că nu ar trebui să existe mai multe religii, care despart oamenii și îi aduc în stare de dușmănie. Toți se asigură, tineri și bătrâni, că există o religie și încearcă să facă asta spunând că toți sunt la fel, așa că mai bine să avem doar o singură religie, una bună”.
Cităm spre întărire un pasaj din articol , în cinstea lui Ioan Damaschin, un fervent zelot apărător al Credinței: „În vremea aceea, apărarea credinței era întreprinsă nu de un Episcop din Vasilevusa, ci de Ioan din Damaschin, care nu era nici Episcop, nici preot, nici călugăr. Acestea sunt exemplele strălucitoare, indicatoarele noastre strălucitoare pentru ca noi, mirenii, să nu ne înfricosăm și să nu ne retragem când ei se luptă cu Ortodoxia noastră. Viețile Sfinților noștri sunt lumina care ne aprinde râvna pentru credință, pentru învățătură, lumina care ne ține vigilenți, dar care ne și îndrumă atunci când gândim rău și ne ascundem în spatele unor scuze care nu-și află rostul în inima creștină.
Avem un Domn tare și puternic, Domnul oștirilor,Domnul Cel Atotputernic. De cine să ne fie frică?
„Cel care rezistă este un creștin sfânt” !
Părintele Nikolaos Manolis
https://katanixi.gr/allo-ena-vima-pros-tin-enosi/