,,Era în zilele lui Irod, regele Iudeii, un preot cu numele Zaharia din ceata preoţească a lui Abia, iar femeia lui era dintre fiicele lui Aaron şi se numea Elisabeta. Şi erau amândoi drepţi înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană în poruncile şi rânduielile Domnului’’. Aşa scrie Sfântul Evanghelist Luca despre părinţii Sfântului Ioan Botezătorul, a cărui naştere o sărbătorim astăzi. Necazul vieţii lor era acela că, fiind înaintaţi în zile, Dumnezeu nu le dăduse copii, iar faptul de a nu avea urmaşi era socotit la evrei drept blestem. Mulţi ani au purtat ei această povară. Înţelepciunea cea tăinuită a lui Dumnezeu s-a arătat şi aici. În vreme ce se afla în templu, pentru a tămâia după obiceiul preoţiei, îngerul Domnului s-a arătat lui Zaharia. Acesta s-a tulburat văzând pe trimisul lui Dumnezeu. Îngerul însă venise să-i aducă mângâiere şi răsplata, lui şi soţiei Elisabeta, pentru răbdarea şi dreapta lor vieţuire: ,,Nu te teme, Zaharia, pentru că rugăciunea ta a fost ascultată şi Elisabeta, femeia ta, îţi va naşte un fiu şi-l vei numi Ioan. Şi bucurie şi veselie vei avea, şi de naşterea lui mulţi se vor bucura. Căci va fi mare înaintea Domnului; nu va bea vin, nici sicheră şi încă din pântecele mamei sale se va umple de Duh Sfânt. Şi pe mulţi din fiii lui Israel îi va întoarce la Domnul Dumnezeul lor. Şi va merge înaintea Lui cu duhul şi cu puterea lui Ilie… ’’ (Luca 1, 13-17).
Cinstite cititorule, ia seama cu atenţie la cuvintele subliniate şi aminteşte-ţi ce a spus Mântuitorul nostru Iisus Hristos despre Sfântul Ioan Botezătorul; ,,Şi dacă vreţi să înţelegeţi, el este Ilie, cel ce va să vină’’ (Matei 11, 14). Vrăjmaşii lui Hristos şi ai adevărului au strâmbat înţelesul acestor cuvinte, spunând că Sfântul Prooroc Ilie s-ar fi reîncarnat în trupul Sfântului Ioan Botezătorul. Domnul Iisus nicidecum n-a vorbit în acest sens, ci doar a vrut să spună că Sfântul Ioan Botezătorul va merge înaintea Domnului cu aceeaşi râvnă pe care a avut-o Sfântul Ilie, aşadar vorbeşte despre două persoane absolut distincte care au trăit în vremuri diferite. De altfel, Sfântul Prooroc Ilie s-a arătat pe Muntele Tabor, la Schimbarea la Față a Mântuitorului, și va veni pe pământ în vremea lui antihrist, împreună cu Enoh. Şi aceasta să ştii: învăţătura despre reîncarnare vine din religiile demonice ale Indiei, şi n-au nicio legătură cu adevărul revelat de Dumnezeu.
Vestea cea bună adusă de îngerul Gavriil s-a împlinit într-o zi de 24 iunie, de aceea sărbătorim astăzi naşterea acestui Sfânt al lui Dumnezeu. ,,De naşterea lui mulţi se vor bucura’’. Să ne bucurăm, aşadar, şi noi în această zi de sărbătoare şi să-l slăvim pe Bunul Dumnezeu, Care este credincios cuvintelor Sale.
Presbiter Iovița Vasile
Nu vă fie teamă să vă mărturisiți credința în Hristos! | Avva Efrem Filotheitul și fetița
Sfântul Cuvios Efrem Filotheitul din Arizona
Pentru aceasta, să ne rugăm ca Dumnezeu să binecuvânteze, să lumineze și să îngăduie în această lume nouă [America] mici adăposturi ale lui Dumnezeu care să lumineze lumea și să ardă păcatul și să ajute la construirea unui front de oțel pentru a-l înfrunta viitorul Antihrist care va apărea, poate la început în străinătate, pentru că acolo îi este mai potrivit pământul. Să se confrunte cu un front de oțel din creștini evlavioși și tineri puternici. La fel, o fetiță, deși ne întrebăm ce poate învăța un copil mic ascultând 4-5 lucruri, și totuși în tăcere, le îmbrățișează în interiorul ei și asistăm la fructificare. Vă voi da unul dintre numeroasele exemple.
Într-un stat al Americii, de ani de zile, în timpul uneia dintre călătoriile mele, am spovedit [oameni] într-o biserică.
Presbitera [soția preotului] m-a rugat să văd copiii școlii elementare. Ea i-a adus lângă Altar. Cei mici stăteau cu picioarele încrucișate cu ochii și urechile deschise pentru a asculta unul sau două lucruri de la mine. O astfel de dorință aveau. Le-am dat câteva sfaturi necesare pentru vârsta lor.
O fetiță îmi spune: „Părinte Efrem ne vei vizita și la anul?”
Întreb: „De ce vrei să mă întorc anul viitor, copilul meu?
„Te iubim, tată!”
„Din moment ce mă iubești, [într-adevăr] mă voi întoarce!” Îi tot vizitez în fiecare an.
Această fetiță, a doua zi, duminică, a venit prima pentru spovedanie. În fiecare an, ea venea prima pentru spovedanie. Ea este fata mare acum.
Acum unul, doi ani, îmi amintesc că a venit la spovedanie. „Părinte, vreau să-ți spun o îngrijorare, o întristare a mea!” „Ce este? Ce se întâmplă?” Ea spune: „Tată, am fost la școală. Profesorul ne-a spus că ar trebui să desființăm sărbătorile creștine pentru că nu sunt bune și sunt netrebuincioase. A mai spus și alte lucruri anti-creștine. Îmi pare rău, tată, dar niciun copil grec nu a ridicat mâna.”
[Părintele Efrem]: „Tu ce ai făcut?”
„Am ridicat-o!”
[Părintele Efrem]: „Și ce ai spus?”
„Mi-am mărturisit credința!”
[Părintele Efrem]: „Ce anume ai spus?”
„I-am spus:Profesore, dacă sunteți impotriva sărbătorilor creștine și nu credeți, este dreptul dumneavoastră. Dar nu încercați să ne învățați desființarea lor. Pentru că vine Crăciunul, Hristos a venit pe pământ să ne mântuiască. Sărbătorim nașterea lui divină. Vine Anul Nou, sărbătorim pe Sfântul Vasile, ierarhul Bisericii noastre. Sărbătoarea Teofaniei, Sfânta noastră Treime. Nu le poți desființa. Dacă ești zgârcit și o faci ca să nu oferi cadouri, atunci nu face niciunul. Dar nu te vei atinge de sărbătorile [creștine]!”
Profesorul a rămas fără cuvinte înaintea mărturisirii unei fetițe.
Eu [Părintele Efrem] i-am spus: „Fata mea, îți voi mai da o binecuvântare acum. Îmi doresc ca dacă Antihristul sosește în zilele tale, să fii curajoasă! Să mărturisim credința lui Hristos și să fim martirizați și să devenim Mari Mucenici ai lui Hristos. Dar chiar și acest lucru mic pe care l-ai făcut, deși ți se pare nimic, hai să-ți spun ce ai făcut. Nu te-ai ghemuit în fața profesorului și nu ți-a fost rușine să-ți mărturisești credința în fața atâtor colegi de clasă. Când vei părăsi viața și te vei înălța la ceruri, sufletul tău mic, îl va prezenta Hristos înaintea îngerilor și El va spune: „Îngerii mei, acest suflet mic, într-un moment în care toată lumea tăcea și un profesor Mă umilea înaintea tuturor copiilor, acest suflet, acest copil mic M-a mărturisit. Să cântăm un imn în cinstea ei. Vezi, copila mea, ce ai realizat?” Îți doresc să-ți mărturisești credința la fel. Să nu-ți fie frică oriunde te-ai afla.
Pentru că mărturisirea credinței noastre ortodoxe este o mare cinste, o mare slavă.
Este slava unui martir și a unui mărturisitor. Pentru asta, fă-o mereu, copila mea, oriunde te-ai afla. Într-un restaurant, pe străzi, în tren, fă semnul crucii.
Spune: „Doamne Iisuse Hristoase miluiește-mă!”. Să nu-ți fie niciodată rușine. Este în onoarea ta. Pentru că ar trebui să ne fie rușine când săvârșim fapte rele, când spunem cuvinte pe care nu ar trebui să le spunem, atunci ar trebui să ne fie rușine.
[Dar], când realizăm astfel de fapte,[de onoare] ar trebui să ținem capul sus. Pentru că prin aceasta, arăți că ești om al lui Dumnezeu și mărturisești credința ta în Dumnezeu .
https://otelders.org/theology-and-spirituality/dont-be-afraid-to-confess-your-faith-in-christ-elder-ephraim-and-the-little-girl/
Amin!