Potrivit recensămintelor mai vechi, 87% din populaţia României s-a declarat a fi ortodoxă. Dacă într-adevăr toţi aceşti oameni ar umple sfintele biserici în Duminici şi sărbători, s-ar spovedi şi s-ar împărtăşi cu regularitate, într-un cuvânt, ar duce o viaţă după poruncile Mântuitorului, faţa acestei ţări ar arăta cu totul altfel. Din păcate, un procent mult mai mic se străduieşte cu adevărat să-şi dobândească mântuirea.
Ortodoxia înseamnă Dreapta Mărire a lui Dumnezeu. Ortodoxia înseamnă trăire în Hristos. Fiul lui Dumnezeu a spus şi Sfântul Evanghelist Matei a lăsat scrise aceste cuvinte: ,,Strâmtă este poarta şi îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt care o află’’ (Matei 7, 14). Sunt puţini cei care o află, nu pentru că ea ar fi cu anevoie de găsit, ci pentru că puţini o caută şi încă şi mai puţini se silesc să trăiască după Sfânta învăţătură. Ortodoxia este tocmai poarta cea strâmtă şi calea cea îngustă. Despre ceea ce este în afara Ortodoxiei, Mântuitorul a afirmat: ,,Largă este poarta şi lată este calea care duce la pieire şi mulţi sunt cei care apucă pe ea’’ (Matei 7, 13). Cunoscând, cât de cât, alcătuirea religioasă a lumii, ne dăm seama că un număr foarte mic, din totalul populaţiei, se află pe calea cea strâmtă.
Ortodoxia oferă lumii singura învăţătură mântuitoare şi singura stabilitate de care aceasta are nevoie. Sectele, protestanţii, catolicii şi toate bisericile mincinoase au învăţături fluide, schimbătoare de la epocă la epocă, în funcţie de interesele momentului, ceea ce nu poate genera decât confuzie şi dezorientare. Ortodoxia stă ca o stâncă pururi nemişcată în acest vălmăşag al facerii şi prefacerii, deoarece ea păstrează fără umbră de schimbare Sfintele Dogme, învăţăturule celor şapte Sfinte Sinoade Ecumenice şi tot ceea ce Sfinţii Părinţi au mărturisit de-a lungul secolelor şi Mucenicii au pecetluit cu sângele lor. Văzând această neschimbare Dumnezeiască, vrăjmaşii Ortodoxiei ne acuză de închistare şi înapoiere, de lipsă de adaptare, de conservatorism excesiv. Până la urmă ei nu fac decât să recunoască, involuntar, fidelitatea şi statornicia Ortodoxiei faţă de Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
Să mulţumim Bunului Dumnezeu, iubite cititorule, că prin grija părinţilor noştri, am fost făcuţi mădulare ale Bisericii Ortodoxe, atunci când am primit Sfântul Botez. Nici nu ne dăm noi seama ce dar incomensurabil am primit, fiind născuţi din părinţi ortodocşi şi crescuţi în singura Credinţă mântuitoare.
Presbiter Ioviţa Vasile
Şi Biserica? Din nefericire, am uitat-o! O statistică improvizată ce s-a realizat a arătat că în Grecia din o sută de creştini duminica merg la biserică – câţi? Doar doi la sută (2%)! Aceasta arată că nu avem o legătură cu Biserica noastră. Suntem inferiori celorlalte religii. Du-te în Evros şi în Turcia. Zi de slujbă la ei este vineri, dar atunci toţi sunt în geamii să-l asculte pe hogea. Du-te şi în Israel. Zi de slujbă este sâmbăta şi atunci nici maşinile nu circulă, decât a poliţiei şi a salvării.
Şi noi, care avem cea mai frumoasă religie? Pietriş este religia turcilor şi a evreilor. Noi avem diamantul, unica credinţă adevărată. Şi totuşi nu mergem la biserică. Suntem fără îndreptăţire, iubiţii mei. Dumnezeu nu cere ceva dificil. Din 168 de ore pe săptămână, cere o oră! Atât durează Dumnezeiasca Liturghie de la „Binecuvântată este Împărăţia Tatălui…” până la „Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri…”. Şi noi? Nicio oră nu rupem pentru asta! Ce răspuns vom da?
Şi desigur că nu este suficient doar să mergem la biserică; acesta este lucrul cel mai mic. Trebuie să mergem la biserică cu atenţie, dacă ar coborî un înger şi ne-ar examina inimile, se va încredinţa că suntem prezenţi cu trupul, şi absenţi cu duhul. În Stalingrad şi în Moscova, când iau Sfintele Taine, plâng. Aţi văzut aici vreo lacrimă în biserică? Urmărim nesimţiţi. Vai! ”Cât de înfricoşător este locul acesta; nu este altceva decât casa lui Dumnezeu şi aceasta este poarta cerului” (Facere 28, 17).
***
Iubiţii mei, Domnul ne invită în biserica Sa. Peste puţine zile clopotele vor suna vesel şi se va auzi „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace” (Luca 2, 14). Toţi să alergăm în biserica noastră. Dar nu numai la Crăciun; în fiecare duminică să mergem la biserică.
Şi nu doar tu să vii. Eşti tată, eşti mamă? Cheamă-ţi şi copiii. Aşa se întâmpla în Pont, în Asia Mică, în Macedonia; se trezea tatăl, îşi lua copiii şi se duceau cu toţii împreună la biserică. Arătaţi-mi un tată care face aşa! Dacă o faci, să fii sigur: într-o zi vei muri, dar copiii niciodată nu vor uita că-i luai de mână şi-i duceai în biserica Dumnezeului nostru! La fel învăţătorul sau şeful oricărei instituţii; sfătuiţi-i pe toţi să meargă la biserică.
Toţi la biserică! Acolo are loc baia sufletului de păcatele de peste săptămână. După cum îţi faci baie trupului, aşa o dată pe săptămână fă şi o baie duhovnicească, ca să-ţi curăţeşti sufletul.
Şi când eşti în biserică, şi asculţi Evangheliile, îi vezi pe preoţi şi Sfintele Sfintelor şi te împărtăşeşti cu Preacuratele Taine, atunci – nu este minciună! – stelele coboară pe pământ, şi inima ta devine rai, sălaş al îngerilor şi se aude înăuntru: „Cât de iubite sunt locaşurile Tale, Doamne al puterilor. Doreşte şi se sfârşeşte sufletul meu după curţile Domnului” (Psalmul 83, 2-3).
+ Episcopul Augustin
Omilie a Mitropolitului de Florina, părintele Augustin Kantiotis în sfânta biserică a Sfântului Ioan din Ptelemaida, 13.12.1981-fragment
Sursa: Kiriakodromion
Nu ortodoxia este poarta ce’a strâmtă sau calea,prietene!
6. Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine.
7. Dacă M-aţi fi cunoscut pe Mine, şi pe Tatăl Meu L-aţi fi cunoscut; dar de acum Îl cunoaşteţi pe El şi L-aţi şi văzut. Evanghelia de la Ioan cap. 14
Prietene,
Biserica Ortodoxa e Calea. Mantuitorul a intemeiat o singura Biserica, nu mai multe Un Domn, o Credinta, un Botez.
,,Eu am prigonit pana la moarte aceasta Cale, legand si dand la inchisoare si barbati si femei” (Fapte 22, 4). Ce prigonea Saul? Biserica, numita si Cale (Fapte 9, 2).
E adevarat, Hristos este Calea, Adevrarul si Viata. Dar Biserica ce este? Trupul lui Hristos. ,,Acum ma bucur de suferintele mele pentru voi… pentru trupul Lui, adica Biserica” (Coloseni 1, 24. Sa mai spunem ca Hristos este Capul Bisericii?) Vedeti ca antihristii isi concentreaza toata salbaticia si idiotenia lor asupra Bisericii Ortodoxe. Cu ceilalti n-au nicio treaba, ca si cum n-ar exista.
Si mai exista niste mii de Sfinti Mucenici care au ales Calea cea ingusta si au aparat cu sangele lor Ortodoxia.
Va astept sa pasiti cu nadejde in Ortodoxie si nu veti regreta. Doamne ajuta.
Nu neg,absolut nici o virgulă sau punct.Privesc strict pe Cuvântul Evangheliei care este foarte CLAR. Iisus:Cale,Adevărul ,Viața!
Fratii nostrii Ortodocsi din Grecia si Ucraina traiesc pe viu o prigoana cumplita
Atata timp cat gheronda Efrem Vatopedinul este sub ascultarea(necanonica) a patriarhului scandalagiu,Bartolomeu Arhondonis de Constantinopol,el nu reprezinta Ortodoxia.Frumos-vorbitori care tin cuvantari frumos imbracate sunt multi dar reprezentanti ai Ortodoxiei gasesti doar prin grajduri sau catune.Nu functia de staret al unei manastiri de renume atonit te face reprezentant”oficial”al Ortodoxiei.In cazul lui Efrem ,el e un simplu functionar.Acesta nu e far al Ortodoxiei,ci este farul Fanarului.Sa l ascultam:
https://youtu.be/sLVo8XqWHWQ
Daca va intereseaza si acest videoclip:
https://youtu.be/sLVo8XqWHWQ
Frate Mihai,fi bun si pune aici prigoana care o sufera crestinii din Grecia si Ukraina.
Predica despre viata duhovniceasca ortodoxa fara sa pomenesti nimic despre erezia ecumenista si fara sa i indrumi pe credinciosi sa se fereasca de tabara eretica arata ca nu ai putere si nici autoritate duhovniceasca si,cred,induci pe ceilalti in eroare.Acesta nu e pe linia Sfintilor Parinti.Sa i ascultam cu atentie cuvantarea si sa ne intarim..In aceste videoclipuri de mai sus se prefera orice fel de discutii ,cotidiene de altfel,numai despre erezia,marea gogoasa sau buba sa nu vorbeasca cineva,mai ales gheronda,e ceva ce tradeaza drumul laturalnic ortodoxiei al acestuia si al multora,dimpacate.Parinte Efrem:de-aia v a ales Dumnezeu sa fiti in acea functie de Staret,Mare Staret,ca sa aratati oamenilor Ortodoxia,nu vorbe goale.
moonty_man,va aduc la cunostinta un cuvant al unui Sfant Parinte contemporan,Arsenie Papacioc:ORTODOXIA ESTE HRISTOS-DUMNEZEUL NOSTRU.Doar cand vorbim de Ortodoxie vorbim de Hristos-Dumnezeul nostru.Cand cineva nu este in ortodoxie,el nu vorbeste despre Hristosul real ,ci despre un alt hristos si anume,il predica pe antihrist.Cand esti in Duhul Adevarului Care tot Ortodoxia este ,tu nu mai esti in amagire;gandurile ti se fac clare(daca esti sincer cu tine insuti).Daca ai cunoaste dumneata ce mare dar este credinta aceasta curata si neintinata de erezii;daca ai sti cat de mare este Darul DE A FI in adevar,nu etimologic vorbind A AVEA Adevarul pentru ca stiti ca A FI merge mereu inaintea lui A AVEA.Dragule,in Ortodoxie nimeni si nimic nu este neclar.Laturalnicii care tin partea ecumenismului si ecumenistilor,capul lor e neclar,capul lor fiind plin de barzauni,aiureli si sofisticarisme,esteticisme pretins ortodoxe.Nu e bine sa respingi omul care da semne ca ar vrea sa intrebe ceva,sa se intereseze de Ortodoxie.De aceea,daca cu adevarat iti vrei mantuirea sufletului,esti poftit sa porti o discutie cu noi.Avand ceva experienta,imi dau seama din cateva vorbe daca vrei sa te documentezi sau vrei sa ne sucesti pe toate partile asa ca sa fie lucrul in zadar si pierdere de timp.Stiu ca un parinte atonit contemporan a spus ca Ortodoxia este fata omului duhovnicesc spre lume,spre lumea care are nevoie de indrumare,de lumina din candela Ortodoxiei.
Mitropolitul Neofit de Morfu spune:”Legea lui Dumnezeu e mai presus de legile statului”.
https://www.romfea.gr/epikairotita-xronika/41026-morfou-o-nomos-tou-theou-einai-pano-apo-to-nomo-tou-kratous
Doctor german care vorbea in direct la tv a fost saltat de politie:
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1876000432553638&id=100004310973990&sfnsn=mo
Iata imaginile cu medicul arestat.Politistii sunt de natie israelieni dar cetateni germani.Acum v ati prins cine opereaza genocidul?
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1789127291235485&id=100004146944470&sfnsn=mo
Interviu
al Mitropolitul Hierotheos de Nafpaktos și Agios Vlasios în problema pandemiei cu corona-virus
13/12/2020
jurnalistul Valia Nikolaou de la ziarul „Eleftheros Typos”
Întrebare: Excelența Voastră, ne confruntăm cu o criză fără precedent din cauza pandemiei. Există credincioși care respectă măsurile autorităților sanitare competente pentru protecția lor împotriva covid-19. Există, totuși, credincioși care neagă existența pandemiei și cred în teoriile conspirației. Ce le-ați spune negatorilor pandemiei?
Răspuns: Biserica este un loc spațios. Dacă cineva crede că odată cu sacramentele Botezului și Mirungerii devine membru al Bisericii, atunci se înțelege că marea majoritate a grecilor sunt membri ai Bisericii.
Dar pentru că fiecărei ființe umane i sa acordat autonomie de către Dumnezeu, fiecare are propriul său mod de a face față problemelor vieții sale. În această lumină, după cum observați pe bună dreptate, există creștini care acceptă existența pandemiei și respectă măsurile igienice, și alții care neagă sau au rezerve pentru ceea ce consideră ce este excesiv.
Cred că există un risc serios de apariție a unei pandemii a virusului și trebuie să urmăm tot ceea ce recomandă experții noștri. În toate problemele sănătății noastre, consultăm medicii, vizităm spitalele și le respectăm instrucțiunile.
De ce să nu facem acest lucru în actuala criză a sănătății?
Întrebare: În cadrul Bisericii, din primul moment au existat reacții la închiderea Bisericilor. De fapt, unii ierarhi și credincioși vorbesc și astăzi despre persecuția Bisericii. Care este opinia Voastră?
Răspuns: Într-adevăr, multe probleme au apărut de la închiderea Bisericilor, în special în perioadele ecleziastice critice și importante, precum Postul Mare, Paștele și acum perioada de pregătire pentru Crăciun.
Am auzit argumentul persecuției și nu pot să-l interpretez pe deplin. Când toate magazinele, școlile, universitățile, aeroporturile etc. sunt închise, nu pot spune că toate acestea s-au făcut ca alibi pentru a persecuta Biserica.
Dar când văd diverse obsesii cu Biserica, când observ că s-au acordat cu ușurință permisiunea pentru alte ieșiri din case în timpul izolării, cum ar fi mersul pe jos, pentru plimbarea animalelor de companie , dar nu se permite mersul la Biserică pentru rugăciune, atunci îmi pun întrebări foarte serioase.
Cred că se fac greșeli de ambele părți. Unii clerici și creștini nu respectă cu strictețe măsurile, deoarece au o concepție monofizită despre Biserică, iar alții care iau măsuri foarte stricte pentru Biserică, par să aibă o problemă cu împărtășania divină.
Întrebare: Unii spun că Ierarhia a întârziat să înțeleagă amploarea problemei. Ce răspundeți?
Răspuns: Ierarhia nu a fost convocată în tot acest timp, nici măcar ierarhia obișnuită din octombrie, din motive de forță majoră. Cu toate acestea, problema a fost tratată de Sfântul Sinod Permanent și cred că a făcut-o calm, sobru și serios. S-a deplasat la mijloc între cele două extreme, adică între exagerare și lipsă, pentru a ne aminti principiul aristotelic al virtuții. Astfel, Sfântul Sinod Permanent a înțeles problema de la început și a făcut ceea ce trebuie.
Cred că în această etapă ar trebui să fie și mai activ, deoarece exagerarea trebuie abordată de ambele părți, adică din partea unora din conducerea Bisericii și din partea unora din puterea politică.
Sfântul Sinod, în urma propunerii mele, m-a instruit să întocmesc un Regulament de procedură pentru funcționarea Sfintelor Biserici în timpul pandemiilor, pe care l-am pregătit și l-am supus Sinodului. Să se facă ceva în această direcție.
Întrebare: Ierarhia este responsabilă de cazurile de coronavirus din cadrul Bisericii?
Răspuns: covid-19 a dovedit că se mișcă într-un mod „democratic”, adică ofensează pe toată lumea, nu exclude pe nimeni și, de fapt, o face în principal celor care se comportă cu indiferență, nesăbuință. Unii, cu toate acestea, nu acționează democratic, deoarece sunt gata să incrimineze membrii Bisericii care au fost infectați cu virusul și amnistiază pe alții. Cred că acesta este un rasism aparte, care este mai periculos decât coronavirusul.
Sfântul Sinod nu este responsabil pentru cazurile de coronavirus care au fost observate în Biserică, deoarece din primul moment a acceptat măsurile, chiar și cele excesive. Cu toate acestea, sunt responsabili cei care nu respectă măsurile propuse de experți și nici nu respectă Sfântul Sinod din cauza unor opinii greșite „teologice”.
Întrebare: „Ar putea Biserica să accepte vreodată o schimbare a modului în care este transmisă Sfânta Împărtășanie?”
Răspuns: Sfântul Sinod a decis că modul de transmitere a Sfintei Împărtășanii a fost încercat de cel puțin o mie de ani și nu creează probleme, în spitale, în spitale pentru boli infecțioase, în toate locurile. Desigur, Împărtășania cu Trupul și Sângele lui Hristos este oferită celor care o doresc și s-au fost pregătit corespunzător.
Cu toate acestea, observ că această problemă este discutată negativ de persoanele care nu frecventează regulat biserica, și nu de cei care frecventează biserica.
Bănuiesc că strictețea măsurilor luate de stat cu privire la Sfintele Biserici s-a făcut pentru că unii sunt obsedați de Sfânta Împărtășanie. Dar în ceea ce privește împărtășania divină, cred că nu există o decizie a Comitetului științific, deoarece este o chestiune de credință. Dacă există o astfel de decizie, vă rugăm să o faceți publică.
Întrebare: Excelența voastră, unii în numele credinței neagă știința și invers. Care este poziția dumneavoastră în legatură cu această problemă ?
Răspuns: Conflictul dintre credință și știință a avut loc în Occident, între punctele de vedere ale scolasticismului și Iluminismului cu dezvoltarea științelor pozitive. Noi, în Biserica Ortodoxă, nu am avut niciodată un astfel de conflict, pentru că știm că atât Credința, cât și Știința se mișcă la niveluri diferite. Cei care văd astfel de conflicte în zona noastră, sunt inspirați de ideologii străine.
Accept Știința și teologia ortodoxă. Când un cărturar neagă credința ortodoxă din motive științifice, el arată că nu este un adevărat om de știință și când un credincios ortodox neagă știința din motive de credință, arată că nu este un bun credincios..
Credința este știința-cunoașterea lui Dumnezeu, iar știința este cunoașterea lumii create. Acest lucru a fost clarificat în timpul nostru și mă întreb de ce ne întoarcem adesea la el.
Întrebare: Excelența voastră, vreau să vă întreb direct. Ați face vaccinul împotriva coronavirusului?
Răspuns: Vă voi răspunde direct. Toți copiii până la vârsta de zece ani trebuie să fie vaccinați pentru 13 boli și opțional pentru alte 3 boli, adică se administrează în total 16 vaccinări, iar multe dintre ele se repetă. De asemenea, în următoarele vârste se administrează alte vaccinuri și datorită acestora a crescuta speranța de viață.
Vaccinurile stimulează sistemul imunitar al organismului pentru a combate virusurile.
Am fost și eu vaccinat, pentru că altfel probabil nu aș fi în viață și în fiecare an fac vaccinul antigripal. Cu toate acestea, voi face și noul vaccin după aprobările Organizațiilor competente și decizia Sfântului Sinod și sugestiile medicilor mei curanți.
Desigur, nu fac teorii ale conspirației și interpretări ideologice ale vaccinurilor. Cred că în acest fel îmi pot prelungi viața biologică, fără ca acesta să fie scopul meu în sine, pentru a-i ajuta pe cât pot pe cei care au nevoie de mine și pentru a mă pregăti în mod corespunzător pentru moartea mea și întâlnirea mea cu Hristos.
Mă interesează mai mult vaccinul spiritual, care este rugăciunea și împărtășania divină cu Trupul și Sângele lui Hristos și mă întristez când creștinii sunt îndepărtați.
Întrebare: Mulți dintre semenii noștri sunt afectați mai mult ca niciodată din cauza distanțării sociale. Chiar și prin aceste circumstanțe, cum îi poate ajuta Biserica?
Răspuns: Aceasta este o problemă foarte mare. Sunt supărat de așa-numita „distanțare socială”, că oamenii nu se întâlnesc, deoarece omul este o „ființă socială”. Îmi pare rău pentru problemele financiare și psihologice ale oamenilor din această perioadă. Mă întristez mai mult pentru cei care nu recunosc rolul Bisericii în a oferi un sens vieții oamenilor centrati pe Sfânta Biserică și Liturghia Divină. La urma urmei, omul nu este doar un trup, nu este o „mașină vie” și nici un „animal care construiește mașini”
Întrebare: Suntem chemați să sărbătorim acest Crăciun diferit. Ce mesaj ați trimite lumii?
Răspuns: Nu înțeleg pe deplin când aud pe mulți spunând că anul acesta „suntem chemați să sărbătorim Crăciunul altfel”. De ce ai spune „diferit”? Dacă înseamnă să nu te miști, sincronizezi, bine. Dar cum sărbătorim Crăciunul cu piețe iluminate, cu magazine deschise, dar cu biserici închise? Ce sens acordăm Nașterii lui Hristos? S-a născut Hristos o ființă umană care să ne dea dreptul să sărbătorim Revelionul cu felinare? Suntem creștini sau păgâni cu haina creștină?
La urma urmei, unii oameni îndeamnă să sărbătorim Crăciunul ca și când am trăi înaintea lui Hristos. Îi justifică acest lucru pe cei care susțin că lumea modernă, chiar și în Grecia, este o lume „post-creștină”, adică „un amestec de creștini, foști creștini și necreștini”? Când Bisericile nu sunt deschise în aceste zile, ca urmare a respectării tuturor măsurilor, mentalitatea „post-creștină” a timpului nostru este probabil justificată.
Crăciunul este sărbătorit în primul rând teologic, bisericesc și pentru mulțumire, altfel rămâne o simplă poveste omenească.
https://www.romfea.gr/ieres-mitropoleis/41002-sunenteuji-mitropoliti-naupaktou-gia-themata-tis-pandimias
Poate mulţi dintre noi am încercat aceste sentimente în ajunul marii sărbători a Naşterii Domnului Hristos,(şi nu numai) pe care Biserica o prăznuieşte cu bucurie în fiecare an. Lipsa soţului, a soţiei, a prietenilor, a copiilor, părinţilor, într-un cuvânt sentimentele de singurătate şi tristeţe, de neacceptare a voii lui Dumnezeu, apar nedorite şi copleşesc adeseori inimile.
Bisericile la noi în tară, încă nu s-au închis…slavă lui Dumnezeu pentru toate! Să ne gândim la ortodocşii din Cipru cărora slugile cezarului le-au închis Bisericile în perioada sfintelor sărbători şi au declanşat multe măsuri restrictive, cadoul pe care l-au pregătit de Crăciun, binecredincioşilor.(ţară 95% ortodoxă)
Faptul că Domnul ne-a ajutat să ne îngrădim de erezia propovăduită de Înalţii Ierarhi ai BOR(deveniti din păcate minciuno-ierarhi), reprezintă cea mai mare şi mai puternică Bucurie, cel mai mare Dar al Mângâietorului pe care l-am primit şi pe care îl păstrăm ca pe cea mai de preţ comoară.
Duhul Sfânt, Mângâietorul l-a dăruit tuturor din belşug, dar oamenii nu l-au primit din multe pricini.
Una dintre ele este că au făcut ascultare de duhovnic, de naşul de călugărie, de episcop sau patriarh, mai mult decât de Hristos, Marele Arhiereu! Pierderea mântuirii ar trebui să fie prilej de aspră mustrare a conştiinţei, pe care nici unul dintre aceştia nu vor să o mai audă.
Să ne rugăm, măcar cu un suspin Atotmilostivului Dumnezeu şi pentru toţi întristaţii şi vrednicii de milă, fraţi ai noştri!Amin
Sf. Nicolae Velimirovici: Despre un alt mod de a sărbători Crăciunul
Te plângi că eşti singură într-un oraş mare. Atâta lume se agită în jurul tău ca un furnicar, şi totuşi tu te simţi ca în pustie. Cel mai greu îţi este de marile sărbători. Peste tot freamătă bucuria, iar pe tine te apasă întristarea. Crăciunul şi Paştele vin la tine ca nişte vase goale, pe care le umpli cu lacrimi. Când aceste sfinte praznice sunt departe în urma sau înaintea ta, te simţi mai liniştită; însă când se apropie şi vin, întristarea şi pustietatea pun stăpânire pe sufletul tău.
Ce să-ţi fac? Să-ţi povestesc povestea cu Crăciunul Iovankăi; poate că te vei folosi. O voi lăsa pe ea să-ţi povestească, aşa cum mi-a povestit mie.
„De patruzeci de ani şi încă câţiva privesc această lume ca fecioară. Nicicând nici o bucurie – doar puţin, când eram copil în casa părintească. Dar înaintea lumii nu mă arătam tristă, înaintea oamenilor mă prefăceam veselă, dar în singurătate plângeam. Toţi mă socoteau o fiinţă fericită, fiindcă aşa mă arătam, îi aud pe toţi din jurul meu că se plâng, căsătoriţii şi necăsătoriţii, bogaţii şi săracii, toţi. Şi mă gândesc: de ce să mă mai plâng şi eu nefericiţilor de nefericirea mea, nefăcând astfel altceva decât să sporesc nefericirea din jurul meu? Mai bine să mă prefac veselă: aşa voi fi de folos lumii necăjite, iar taina mea o voi ascunde în mine însămi şi o voi plânge în singurătate. M-am rugat lui Dumnezeu să mi Se arate în vreun fel; măcar un singur deget al Lui să simt undeva.
Mă rugam aşa ca să nu mor deodată de amărăciunea ascunsă. Din toate veniturile făceam milostenie oriunde mi se da prilejul. Mergeam pe la toţi bolnavii şi săracii şi le aduceam bucurie cu bucuria mea părută. „Eu Te cred, Dumnezeule Bune”, spuneam adesea, „dar mă rog Ţie, arată-mi-Te cumva, ca să Te cred încă şi mai mult.”
Cred, Doamne, ajută necredinţei mele, repetam aceste cuvinte din Evanghelie. Şi, cu adevărat, rămâneam în viaţă ca Domnul să mi Se arate. Cele mai chinuitoare erau pentru mine marile praznice. După slujbe, mă încuiam la mine şi udam cu lacrimi tot Crăciunul meu şi tot Paştele. De Crăciunul trecut însă, mi S-a arătat Dumnezeu.
Iată cum a fost.
Se apropie acea mare zi. Mă hotărăsc să pregătesc totul aşa cum pregătea mama mea: şi friptură, şi turtă, şi cozonac, şi toate celelalte. Aştern paie prin casă, arunc câte trei nuci în fiecare colţ al odăii – să fie milostivă Sfânta Treime spre cele patru colţuri ale lumii. Şi făcând toate acestea, mă rugam neîncetat: „Doamne, trimite-mi oaspeţi – dar să fie flămânzi şi săraci de tot! Mă rog Ţie, arată-mi-Te în acest fel!” .
Câteodată îmi venea gândul: „Iovanko, proasto, ce oaspeţi aştepţi tu de Crăciun? În astă sfântă zi, fiecare este la casa lui; cine ar putea să îţi fie oaspete?” Şi plângeam, şi plângeam. Dar iarăşi spuneam această rugăciune şi pregăteam, pregăteam. După ce m-am întors de Crăciun de la biserică, am aprins lumânarea, am pus faţa de masă, am aşternut totul pe masă şi am început să umblu încolo şi încoace prin cameră. „Dumnezeule, nu mă părăsi!” Şi iarăşi mă rugam. Pe stradă nu trecea mai nimeni. Era Crăciunul, şi pe deasupra, strada noastră este retrasă – îndată, însă, ce scârţâia zăpada sub picioarele cuiva, eram la poartă! Am început să plâng şi am strigat: „Acum văd, Doamne, că m-ai părăsit de tot!” Plângeam eu aşa şi mă tânguiam, şi deodată!
Deodată a bătut cineva în poartă, şi am auzit glasuri plângătoare: „Dăruieşte, frate! Dăruieşte, soro!” Alerg repede şi deschid poarta, înaintea mea – un orb şi călăuza lui, amândoi gârboviţi, zdrenţăroşi, răciţi. „Hristos S-a născut, domnii mei!” – am strigat eu plină de bucurie. „Adevărat S-a născut!” – clănţăniră ei. „Fă-ţi milă cu noi, soro!
Nu cerem bani. De dimineaţă nimeni nu ne-a îmbiat cu pâine; vreun bănuţ sau un pahar de rachiu, dar pâine – nimeni. Suntem foarte flămânzi.” Eu, parcă eram în ceruri. I-am dus în casă şi i-am pus la masa plină. Şi le slujeam plângând întruna de bucurie. Ei m-au întrebat miraţi: „De ce plângi, doamnă?” „De bucurie, domnii mei, de bucurie curată şi luminată! Ce L-am rugat pe Dumnezeu, Dumnezeu mi-a dat. De câteva zile mă tot rog Lui să îmi trimită nişte oaspeţi chiar aşa ca voi, şi iată că El mi i-a trimis. Nu aţi venit la întâmplare, ci Bunul meu Dumnezeu v-a trimis. El mi S-a arătat astăzi prin voi. Acesta este Crăciunul cel mai vesel din viaţa mea. Acum ştiu că e viu Dumnezeul nostru.
Slavă Lui şi mulţumită!”. „Amin”, au răspuns oaspeţii mei cei dragi.
I-am ţinut până seara, le-am umplut traistele şi i-am petrecut”.
Aşa a fost Crăciunul trecut al Iovankăi. Dă, Doamne, ca cel de anul acesta să-i fie şi mai îmbucurător. Roagă-te şi tu, fiică, să ţi Se arate Tatăl Ceresc pe vreo cale – iar la Dumnezeu sunt multe căi -, şi vei trăi minunea. Nu te pregăti de întristare în această zi mare, ci pregăteşte-te de bucurie. Şi Atotvăzătorul, Atotmilostivul, va face ţie bucurie.
Episcop Nicolae Velimirovici, Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi, vol. 1, Editura Sophia, Bucureşti, 2002, pp. 201-204
Predica Mitropolitului Neofit de Morfou la Sfanta Liturghie in cinstea sarbatorii Sfantului Apostol Tihic (8.12.2020)
fragment
[..]
Sa facem lucruri concrete, sa nu fim doar vorbe si predici. Dupa cum vedeti, se inrautateste situatia, vremurile. Crestinii ce fac? Sunt in stare doar sa isi puna masti ca sa fie protejati de acestea? La urmatoarea boala nu vom putea sa ne protejam cu masti, si nici cu vaccinuri. Ce vom face?
Vaccinurile se vor dovedi foarte periculoase pentru om. Asa cum avem alimente modificate genetic, vom avea, incet-incet, si oameni modificati.
Asadar, crestinii trebuie sa le faca pe cele grele. Crestinii sunt pentru cele grele. Pentru cele usoare sunt ateii care cred ca pot sa schimbe lumea, dar in fapt nu pot sa se schimbe nici pe ei insisi. Crestin este acela care se poate schimba, se poate transforma, sa se sfinteasca. Noi, ierarhii, avem raspundere mare. Daca nu putem sa ii influentam pe cei multi, putem sa ajutam prin intermediul celor putini. Dumnezeu Isi face lucrarea Sa si cu putini. [..]
In ceea ce priveste vaccinul, va spun, [Mitropolitul de] Morfou nu va accepta sa il primeasca. Voi, ce veti face, sa va lumineze Dumnezeu. Eu nu voi deveni produs modificat al Noii Ordini Mondiale, cum sunt acele rosii pe care le luam de la supermarket si nu au nici un gust. Asa va deveni omenirea. Fara gust si fara miros. Eu vreau sa am „gust”. Sa ma vada lumea si sa spuna: aceste este Ierarhul de Morfou are acest „gust”. (…) Acesta este psaltul Galatei, vocea sa are acest gust. Fiecare are un gust aparte. Noua Ordine Mondiala nu vrea sa avem gust, nu vrea sa avem aroma, sa avem frumusete, bucurie, sa ni-L dorim pe Hristos. El ne da har si bucurie.
Sa aveti in vedere acestea si vom ramane in comuniune. Nu va vom lasa singuri. Si sa aveti in vedere ceva frumos ce mi-a spus un om sfant: ca aceasta boala va pleca asa cum a venit, dintr-odata, dar vom avea alte incercari. Le vom trece si pe acestea si, in Razboiul Mondial care va veni, se vor distruge Europa, America si Turcia; ce va ramane si cati vor ramane vor trai epoca sfintei lucrari de apostolat ortodox in toata lumea. De aceea v-am spus ca prin aceste examene Isi pregateste Hristos acum noul Sau echipaj. Cei care sunt fricosi, de ceea ce se tem, aceea vor pati.
Cine nu se teme, fie le va darui Domnul frica de Dumnezeu si ii va face marturisitori, fie daca sunt fara de Dumnezeu, ii va lua de pe pamant. Ce sa le faca? Va fi nevoie de cei putini dar care vor aduce folos. Nu multi, fara de nici un folos. Dumnezeu sa ne invredniceasca sa ne gasim si noi in echipajul Sau, sa ne daruiasca bucuria vesnica sa slujim impreuna cu El, si cu Sfantul Tihic care se serbeaza azi. (…)
Problemele sunt deosebit de grave si este adevarat ca Dumnezeu nu ingradeste libertatea de miscare a fiecaruia,altfel nu mai vorbim de iubire.Atunci cand ai libertatea prin creatie,esti si raspunzator pt ceea ce spui si pt ceea ce faci,altfel nu am mai vorbi de constiinta morala.
Eu vad pozitii diferite in chestiuni de pragmatism religios si este si firesc sa fie asa.Asta arata ca teologia ortodoxa este vie.Cine se bucura de autoritatea morala si duhovniceascain Biserica este alta problema,aceasta fiind semnul prezentei Duhului Sfant Care sanctioneaza prin „vot”de respingere orice atitudine care nu reprezinta opinia generala a Bisericii,fie ca vine de la ierarhi,preoti,monahi,mireni,politicieni.
Biserica nu face deosebire intre oameni.Toti suntem fiii Aceluiasi Dumnezeu;toti suntem chemati in mod egal la mantuire,desi sunt viteze si intensitati diferite.Cand vorbim de ierarhie aici lucrurile stau altfel.Ierarhului nu ii mai este admis sa stea si sa se cuibareasca mereu in postulatul laicului:ori esti vectorul marturisirii care are din start intelepciunea divina,ori esti un vorbitor care plictiseste auditoriul cu cuvinte arhistiute.Asta nu inseamna ca unii ierarhi sunt de „casa” iar altii ar fi invitati,pentru ca Dumnezeu asteapta pe fiecare sa se lumineze pana la urma.Dumnezeu e dator sa il accepte pe om asa cum este el.Cand vorbim de responsabilitati in Biserica,tu nu iti permiti sa arunci vorbe in vant precum cei care nu frecventeaza Biserica;tu reprezinti vocea Bisericii.Ori,cand tu bati campii,nu mai reprezinti vocea Bisericii mai ales in chestiunea cu vaccinul anticovid 19 despre care stie toata obstea ,toata suflarea crestina ortodoxa ca este o faza a actului pecetluirii si de asemenea,stie toata lumea ca vaccinul il spurca pe om prin fetusii avortati din alcatuirea lui.Inca o data,am opinia ca renumitul ierarh Neofit s a trecut singur de partea „ofiterilor rezervisti”din Biserica vorbind doar ca sa faca o incercare de „coafare” a unei rani deja create la Creta.Am inteles ca nu iti convine tie de infatisarea celor care au intr adevar si justificat mari dubii in legatura cu afacerea comerciala numita covid 19 pe suferinta a miliarde de oameni pe care banditii vor sa i omoare,e clar,insa a i face”monofiziti”si nu spui de ce zici ca sunt „monofiziti”ei,inseamna ca tu ai pornit o batalie cu insasi viata Bisericii in care ai pierdut din start.Daca acest om vine cu aceste sapuneli in bumerang arata o lipsa de participare pe la bolnavii din spitalele covid si nu vede,saracul ,cum ucide sistemul,cu premeditare oameni care ar fi trebuit sa gaseasca dragoste si ingrijire.Acesti teologi somnorosi vin mai mult sa si dea cu parerea ca si cum ai tranti o tocanita in farfurie si i ai spune doritorului „ia si mananca si tu”.Nu e frumos si nici elegant sa vii ca un prezentator de moda pentru sezonul de iarna cu haine de vara si nici placut ,cu toata pregatirea care ai avut o pentru eveniment.Datoria ta ca ierarh este sa prezinti lucrurile asa cum trebuie,restul,e treaba comunitatii Bisericii daca tu vei mai avea vreo audienta sau nu.
Teologic vorbind,omul nu poate si nici nu va putea fi niciodata modificat genetic.De imbolnavire genetica da ,putem vorbi .De modificare genetica la om nu se poate vorbi pentru ca ESTE EREZIE.Omul ca si coordonator al creatiei lui Dumnezeu are o misiune genetica cu creatia si prin urmare nici Dumnezeu Care are toata puterea si dreptul,nu poate sa schimbe genetic faptura umana,pentru ca e imposibil de schimbat.Asa invata teologia ortodoxa.Cine propovaduieste aceasta schimbare genetica umana,opinez ca se aseamana cu papistasii care,mereu isi schimba teologia din mers facand ei adaptari ca la o croitorie sau ca la atelierul de tamplarie unde mesterul schimba dupa bunul sau plac sau dupa cererea clientilor designul pieselor de mobila.E nevoie de atentie pentru ca imi pare in aceasta poveste cu schimbatul genei umane precum camasile,un gen de neomarxism pretins teologic.Si vad aceste tendinte neomarxiste”bisericesti” si cand se aduce in discutie problema raportului dintre stiinta,tehnologie si credinta.Stiinta si credinta au un scop comun:slava lui Dumnezeu,slujirea omului.Valoric vorbind,credinta merge in fata stiintei si o guverneaza;stiinta are doar rolul de coagulare a actului credintei.Amandoua sunt pe aceeasi treapta in existenta umana.Nimeni sanatos la minte nu inlatura credinta ca sa ramana numai stiinta si nimeni ,iarasi zic eu,nu inlatura stiinta ca sa ramana doar credinta.Credinta este exercitarea vointei spre Dumnezeu,iar stiinta este instrumentul,busola descoperirii tainelor creatiei.Credinta este actiunea unei lupte iar stiinta este tactica de a te lupta,amandoua mergand sinergic pentru reusita deplina a celui mai tacticos dintre luptatori.
Contextual vorbind pentru vremurile de acum,in problema raportului dintre stiinta si credinta avem urmatoarea provocare.Cum poti vorbi de stiinta de bine cand astazi ea face atatea crime omenesti?Cum poti lauda tehnologia cand stim unde este impinsa omenirea?
Si totusi va pun intrebarea:oare stiinta,tehnologia,este inzestrata cu vointa?Are ratiune de sine?
Nu.Stiinta si tehnologia sunt instrumente ale cercetarii si descoperirilor manevrate de om,adica de ratiuni si vointe indreptate spre bine sau spre rau.Niciunul sanatos la cap nu ar acuza stiinta ca ar fi ea vinovata de vreo tragedie umana ,de aceea,discernamantul arata ca nu stiinta in sine este determinismul.Nu stiinta creeaza in sine;nu stiinta distruge in sine,ci acela care o invarte si depinde de scop.
Am mai observat o alta „credinta”,de a masonilor neomarxisti sigur:cine are inteligenta artificiala stapaneste.Vreti sa stiti ce este inteligenta artificiala,la felul cum ne raportam noi la ea?Este suma a toata prostia acumulata in istorie de la inceputuri pana in prezent.Este o veritabila arma de a distruge sau de a crea:depinde de intentiile celui care foloseste inteligenta artificiala.Mai ales cand vrei sa produci creiere artificiale cu incarcatura nucleara de distrugere in masa.
Mitropolitul Luca comentează afirmațiile starețului Efrem al M.Vatopedi
12/12/2020
Arhimandritul Efrem vorbește în mod necinstit despre conflictul dintre Fanar -BOU Canonică, întrucât aici este vorba despre o încălcare a ordinii canonice a Bisericii Universale, spune Mitropolitul Luca.
Mitropolitul Luca (Kovalenko) din Zaporizhzhia și Melitopol a comentat declarațiile starețului Mânăstirii Vatopedi, arhimandritul Efrem (Kutsu), că Athosul se poate ruga doar pentru întoarcerea la unitatea bisericească, întrucât el nu poate influența în nici un fel „conflictul dintre două Sinoduri, două Biserici – Moscova și Patriarhia Ecumenică ” implicate în” problema ucraineană „.
„Ce priveliște tristă!” a scris Înaltul Ierarh al Bisericii Ortodoxe Ucrainiene pe canalul său Telegram vineri, 11 decembrie. „Pe de o parte, bisericile sechestrate, oamenii bătuți, Tronurile și Sfintele Daruri aruncate pe stradă în noroi și, pe de altă parte, nobilii bătrâni care, zâmbind dulce, vorbesc despre dragostea universală a lui Dumnezeu, despre nevoia de unitate și de pace spirituală. Ce este? Vicleșug sau lipsa bunăvoinței de a cunoaște adevărul? Sau este o trădare, îmbrăcată în veșmintele ascultării? ”
Episcopul de Zaporizhzhia și-a amintit cum BOU Canonică „se ruga pentru mărturisitorul credinței și martirul fără sânge”, când vârstnicul stareț Efrem era în închisoare și îndura persecuția „dar ce vedem acum? Omul care urma să participe la întronizarea lui Epifanie (Serghei) Dumenko (Chokaliuk). ”
„Apoi a reușit să ajungă la spital și să se uite la televizor urmărind pe Hristos răstignit în patria mea cu participarea reprezentantului său și, prin urmare, și cu mâinile sale”, a adăugat Mitropolitul Luca. – Dar, după ce a spus „A”, a trebuit să spună „B”, primind pe schismatici în mânăstirea sa și rugându-se împreună cu ei. Acum starețul Efrem spune cuvinte înalte despre dragoste, dar în același timp îi sprijină pe cei care aruncă explozivi în casele preoților noștri, care alungă mame cu copii mici în stradă, care sfâșie Trupul lui Hristos – Biserica.
Mitropolitul a menționat că, dacă, așa cum afirmă vârstnicul Efrem, „toți avem aceeași liturghie”, atunci „ciupercile comestibile și cele otrăvitoare nu diferă unele de altele” și „dacă egumenul Efrem este gata să slujească liturghia cu oricine, atunci să-l lăsăm să mănânce ciupercile fără a face deosebirea între proprietățile și calitățile lor. Acest lucru este mai puțin periculos, deoarece în acest caz el își va risca doar trupul și sănătatea, spre deosebire de conslujirea cu ereticii, când el riscă moartea sufletească.
În plus, Mitropolitul Luca a spus, referindu-se la supunerea canonică față de patriarhul Bartolomeu, ca starețul mânăstirii Vatopedi „în ascultarea sa, a depasit linia în care s-a încheiat ascultarea sa față de Biserică”, susținând „atât papismul, cât și etnofiletismul, și alte erezii pe care conducătorul Fanarului le promovează astăzi ”.
Mitropolitul Luca a subliniat, de asemenea, înșelăciunea care zace în cuvintele arhimandritului Efrem despre conflictul dintre Sinodele celor două Biserici – Rusă și Constantinopol, întrucât „vorbim despre o încălcare a ordinii canonice a întregii Biserici Ecumenice, urmată de o ruptură în unitatea întregului Trup al lui Hristos pe Pământ! ”.
„„ Ce se poate face? ”, întreabă părintele Efrem. Vom răspunde la ceea ce ar fi putut face, dar nu a făcut. Ar fi putut deveni noul Maxim Mărturisitorul sau Marcu al Efesului, dar nu a dorit. Se pare că dulceața scaunului de arhimandrit și toiagul său aurit s-au dovedit a fi mai dragi părintelui Efrem decât Adevărul și dragostea pentru Hristos.
Este păcat, păcat că genele păcatului au câștigat în respectatul stareț noul om în Hristos. Dar a avut o șansă în timpul vieții sale de a deveni un sfânt mărturisitor al credinței în Hristos, dar ascultarea față de banditul din Istanbul s-a dovedit a fi mai aproape de trup … ”a concluzionat Mitropolitul Luca al Zaporizhzhiei și Melitopolului.
După cum s-a publicat, starețul Mânăstirii Vatopedi, arhimandritul Efrem, a declarat că nu poate interveni în conflictul dintre Fanar și Biserica Ortodoxă Rusă cu privire la „problema ucraineană”.
https://spzh.news/en/news/76439-ijerarkh-upc-prokommentiroval-slova-igumena-vatopeda-o-konflikte-fanara-i-rpc
Veniti si vaccinati mi copilul cu forta:
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1482257555497610&id=100011401409797&sfnsn=mo
Patru vieti distruse dupa administrarea vaccinului Pfizer.
https://www.dailymail.co.uk/health/article-9030943/Four-volunteers-got-Pfizers-vaccine-developed-Bells-palsy.html
Inalt oficial militar canadian indeamna la nesupunere:
https://www.facebook.com/111924600268813/posts/243173360477269/?sfnsn=mo
S a spus de militarizarea institutiilor statului:
https://www.facebook.com/groups/3480590105289812/permalink/4389406784408135/?sfnsn=mo
Frumos cuvant al mitropolitului Neofit de Morfu.Ce bucurie imi da ceea ce face acest om.
https://www.facebook.com/groups/3480590105289812/permalink/4388194484529365/?sfnsn=mo
Scandal medical:sida nu a existat
https://www.facebook.com/groups/3480590105289812/permalink/4389727331042747/?sfnsn=mo