,,O, Timotei, păzeşte ceea ce ţi s-a încredinţat, depărtându-te de vorbirile deşarte şi lumeşti şi de împotrivirile ştiinţei mincinoase, pe care unii, mărturisind-o, au căzut de la Credinţă’’ (I Timotei 6, 20-21). Acest îndemn era de mare folos Episcopului Timotei al Bisericii din Efes, cum de mare folos ne este şi nouă, celor de astăzi. Oamenii din vremurile noastre au făcut din ştiinţa lor mincinoasă un concept ,,infailibil’. Astfel, orice este ştiinţific, orice este ,,demonstrat’’ cu ajutorul ştiinţei este socotit mai presus de orice îndoială şi nu suportă discuţii contestatare. Ştiinţa mincinoasă stă împotriva oricărui adevăr descoperit de Dumnezeu, Îl tăgăduieşte pe Însuşi Creatorul a tot ce există, elaborează teorii fanteziste care vor fi contrazise de altele, într-o succesiune ce pare că nu se mai sfârşeşte.
În ultima vreme, mai-marii Bisericii noastre s-au angajat într-un dialog, cu exponenţii ştiinţei mincinoase şi ai filozofiei. N-am reuşit să înţeleg până în ziua de astăzi care ar putea fi beneficiul acestui dialog, căci şi filozofia are multe faţete, unele de-a dreptul nebuneşti. Scopul este acela de a pune pe picior de egalitate aceste concepte şi a crea un amalgam în care religia (sau Teologia) să fie un fel de cenuşăreasă, slujind celorlalte două.
Adevărata ştiinţă sau cunoaştere porneşte de la realităţile Credinţei propovăduite de Biserica noastră. Ce ştiinţă poate fi aceea care face abstracţie de existenţa lui Dumnezeu Creatorul a tot ce există? Ce ştiinţe pot fi psihologia şi psihiatria care neagă existenţa diavolului ca entitate a răului? Spre lauda lor, anumiţi medici, cu frică de Dumnezeu, îşi dau seama că demonizările ies din sfera ştiinţei medicale şi ţin de domeniul Credinţei, prin care se tămăduiesc relele pricinuite de demoni. Ce fel de ştiinţă poate fi aceea care susţine că viaţa s-a autocreat din materia inertă? Doamne, cum îşi poate cineva închipui că ne tragem din maimuţă, şi nu suntem lucrarea mâinilor Tale? Ştim că nici Darwin n-a crezut în teoria evoluţionistă pe care a elaborat-o, dar a fost silit să o susţină şi s-o pună în circulaţie, pentru a oferi un argument nebunilor care clamează că nu este Dumnezeu.
Plandemia, provocată de marii criminali ai lumii, a stat și ea sub semnul științei mincinoase. Eu am încredere în știință, îi auzeai pe unii spunînd, și se supuneau orbește directivelor venite de la niște scelerați. Numai Dumnezeu știe cîte milioane de făpturi zac astăzi în morminte, în saci negri, pentru că au avut nesăbuința să asculte de exponenții diavolului, travestiți în binefăcători.
Primejdia de a ne lăsa ademeniţi de ştiinţa mincinoasă este imensă: rătăcirea de la Credinţă, cum ne avertizează Sfântul Apostol Pavel. Ceea ce s-a încredinţat Episcopului Timotei, ni s-a încredinţat şi nouă, aşadar şi noi avem datoria, iubite cititorule, de a păzi Sfânta Credinţă Ortodoxă, singura mântuitoare, împotriva a tot ce născocesc nebunii lumii. Este comoara noastră, pecetluită cu mărturia şi sângele a mii şi mii de Sfinţi Mucenici. Doamne, ajută!
Presbiter Iovița Vasile
Bezmeticul de la Cotroceni împinge Țara în război, împotriva voinței romanilor
SUNTEM, OFICIAL, COMBATANȚI. Printr-un gest de transparență necaracteristic, președintele Iohannis a publicat integral ”Acordul privind cooperarea în domeniul securității între Ucraina și România”. Documentul a fost semnat de șefii celor două state în marja summit-ului NATO de la Washington.
Pe scurt, începând de ieri, România participă oficial la războiul ruso-ucrainean. Deocamdată fără soldați trimiși pe front. În rest, absolut toate instituțiile statului sunt mobilizate exemplar pentru a servi ireproșabil regimul Zelensky cu tot ceea ce este necesar: armament, muniție, bani, motorină, curent electric (apropo, de asta avem cele mai mari facturi din UE?), informații din zona serviciilor speciale, antrenament pentru piloți și alte cadre militare, servicii medicale de urgență, rute de transport produse alimentare. Și așa mai departe.
La Cotroceni și la Palatul Victoria nu există o prioritate mai mare decât sprijinirea regimului Zelensky. Vorbim despre un efort uman și financiar imens, derulat departe de ochii publicului. Un efort decis în spatele ușilor închise, de către administrația Cotroceni și Deep State-ul conectat direct la telefoanele Pentagonului.
Românii nu au fost întrebați dacă doresc un parteneriat strategic cu Ucraina pe timp de război. Și nici nu vor fi chestionați vreodată. Românii doar vor fi chemați la arme, atunci când escaladarea conflictului va face imposibilă orice altă variantă. Iată paragraful din acordul de securitate care anunță inevitabilul: ”În cazul unei noi agresiuni ruse împotriva Ucrainei sau în cazul unei escaladări semnificative, la cererea oricăruia dintre participanți, participanții se vor consulta în termen de douăzeci și patru (24) de ore, bilateral sau prin intermediul altor canale pe care ambii le consideră adecvate, pentru a stabili măsurile adecvate necesare pentru a contracara sau descuraja agresiunea sau escaladarea.”
Această frază este aparent inutilă dacă lecturăm acordul cap-coadă. Tot ceea ce România ar putea face ”mai mult” în cazul escaladării se referă la trimiterea trupelor combatante în Ucraina. O situație de acest fel ar surveni, spre exemplu, odată cu tentativa de cucerire a Odesei sau printr-o ofensivă puternică a rușilor spre vestul Ucrainei.
România nu are alte mijloace de a ”descuraja agresiunea sau escaladarea” (în afară de cele deja puse în practică) decât preconizata trimitere pe front a unor detașamente de soldați, în calitate de carne de tun. De altfel, MApN le-a solicitat recent medicilor de familie informații despre tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani care suferă de afecțiuni incompatibile cu efectuarea stagiului militar.
Faptul că iresponsabilul Iohannis și generalii-marionetă de la Cotroceni ne-au băgat în război aproape pe nesimțite este, începând de ieri, de netăgăduit. Ne putem aștepta, de aici încolo, la orice fel de repercusiuni din partea Rusiei. Ca atare, ar fi bine să controlăm mai des cutia poștală, în căutarea ordinului de încorporare.
Iată ce spune și Andrew A. Michta, unul dintre consilierii Pentagonului specializat în propagandă: ”Avem nevoie de o viziune a victoriei în acest război și să o comunicăm în termeni de bun simț, astfel încât fiecare cetățean să înțeleagă clar încotro ne îndreptăm și ce se așteaptă de la el. Numai atunci se poate pune o democrație pe picior de război și – în cazul în care descurajarea eșuează – să fie capabilă să câștige.”
Va urma o perioadă foarte tulbure, pe fondul alegerilor prezidențiale din SUA. Iar ulterior vom ști cu relativă exactitate cât mai avem până la mobilizarea generală.
(Text preluat)
Pe scurt, începând de ieri, România participă oficial la războiul ruso-ucrainean. Deocamdată fără soldați trimiși pe front. În rest, absolut toate instituțiile statului sunt mobilizate exemplar pentru a servi ireproșabil regimul Zelensky cu tot ceea ce este necesar: armament, muniție, bani, motorină, curent electric (apropo, de asta avem cele mai mari facturi din UE?), informații din zona serviciilor speciale, antrenament pentru piloți și alte cadre militare, servicii medicale de urgență, rute de transport produse alimentare. Și așa mai departe.
La Cotroceni și la Palatul Victoria nu există o prioritate mai mare decât sprijinirea regimului Zelensky. Vorbim despre un efort uman și financiar imens, derulat departe de ochii publicului. Un efort decis în spatele ușilor închise, de către administrația Cotroceni și Deep State-ul conectat direct la telefoanele Pentagonului.
Românii nu au fost întrebați dacă doresc un parteneriat strategic cu Ucraina pe timp de război. Și nici nu vor fi chestionați vreodată. Românii doar vor fi chemați la arme, atunci când escaladarea conflictului va face imposibilă orice altă variantă. Iată paragraful din acordul de securitate care anunță inevitabilul: ”În cazul unei noi agresiuni ruse împotriva Ucrainei sau în cazul unei escaladări semnificative, la cererea oricăruia dintre participanți, participanții se vor consulta în termen de douăzeci și patru (24) de ore, bilateral sau prin intermediul altor canale pe care ambii le consideră adecvate, pentru a stabili măsurile adecvate necesare pentru a contracara sau descuraja agresiunea sau escaladarea.”
Această frază este aparent inutilă dacă lecturăm acordul cap-coadă. Tot ceea ce România ar putea face ”mai mult” în cazul escaladării se referă la trimiterea trupelor combatante în Ucraina. O situație de acest fel ar surveni, spre exemplu, odată cu tentativa de cucerire a Odesei sau printr-o ofensivă puternică a rușilor spre vestul Ucrainei.
România nu are alte mijloace de a ”descuraja agresiunea sau escaladarea” (în afară de cele deja puse în practică) decât preconizata trimitere pe front a unor detașamente de soldați, în calitate de carne de tun. De altfel, MApN le-a solicitat recent medicilor de familie informații despre tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani care suferă de afecțiuni incompatibile cu efectuarea stagiului militar.
Faptul că iresponsabilul Iohannis și generalii-marionetă de la Cotroceni ne-au băgat în război aproape pe nesimțite este, începând de ieri, de netăgăduit. Ne putem aștepta, de aici încolo, la orice fel de repercusiuni din partea Rusiei. Ca atare, ar fi bine să controlăm mai des cutia poștală, în căutarea ordinului de încorporare.
Iată ce spune și Andrew A. Michta, unul dintre consilierii Pentagonului specializat în propagandă: ”Avem nevoie de o viziune a victoriei în acest război și să o comunicăm în termeni de bun simț, astfel încât fiecare cetățean să înțeleagă clar încotro ne îndreptăm și ce se așteaptă de la el. Numai atunci se poate pune o democrație pe picior de război și – în cazul în care descurajarea eșuează – să fie capabilă să câștige.”
Va urma o perioadă foarte tulbure, pe fondul alegerilor prezidențiale din SUA. Iar ulterior vom ști cu relativă exactitate cât mai avem până la mobilizarea generală.
(Text preluat)
Savu Teofan de la Iași, aflat sub anatema, răspîndește cancerul ecumenismului în Trupul Sfant al Bisericii noastre
Cu oarecare vreme în urmă, ereticul Teofan al Savului, uzurpator al tronului episcopal de la Iași, a tipărit o broșură ecumenistă și o răspîndește prin Parohii, prin preoții obedienți care gîndesc cu călcîiele, prin care caută să răstoarne învățătura biblică a Sfinților Părinți, a Sfintelor Sinoade Ecumenice și Locale, privitoare la Trupul Tainic al Mantuitorului, Sfanta Biserică Ortodoxă de pretutindenea. Așa aflăm că Mîntuitorul nu a întemeiat o singură Biserică, Sfantă, Sobornicească și Apostolească, ci mai multe: biserica papistașă, cea protestantă sau anglicană, și puzderia de secte. Să mai amintim că o grupare de sataniști și una de sodomiți au fost primite în cmb, consiliul mondial babilonic, alături de care se așează uzurpatorii scaunelor episcopale ale Bisericii noastre. Fără jenă, fără rușine, fără frică de Dumnezeu.
Nu-i vrem răul lui Teofan, nu ne otrăvim sufletele cu ură împotriva lui, nu-l judecăm, doar constatăm fărădelegile acestui impostor nerușinat, care se ascunde sub veșminte arhierești. Dacă la vîrsta și pregătirea lui nu înțelege că se îndreaptă vertiginos spre iad, nu mai avem ce-i face. Noi, nevrednici slujitori ai lui Hristos, avem datoria de a semnala toate aceste monstruozități diavolești, menite să schimbe Sfanta Credință Ortodoxă.
Ordinul e ordin, se execută, nu se discută. Așa gîndește Teofan. Avem o zicere celebră: eu te-am făcut mitropolit, eu te dezmitropolesc. Decît să ajungă acolo și să-și piardă privelegiile mitropolitane, vremelnice și iluzorii, mai bine se supune stăpînilor care l-au făcut (pseudo-) mitropolit și rămîne în scaun. Nu pentru multă vreme, sperăm.
Broșura despre care vorbim se găsește peste tot, la pangarele parohiilor și mănăstirilor. La această fărădelege se asociază toți pseudo-episcopii sufragani, cu o mențiune specială pentru Ignatie de la Huși. ,,Vai de părinții care pierd și împrăștie oile Turmei Mele, zice Domnul’’ (Ieremia 23, 1).
Din păcate, ,,părinții’’ sunt lupi îngrozitori (Fapte 20, 28-30), care și-au pus deasupra piei de oaie, adică veșminte episcopale.
Presbiter Iovița Vasile
Nu-i vrem răul lui Teofan, nu ne otrăvim sufletele cu ură împotriva lui, nu-l judecăm, doar constatăm fărădelegile acestui impostor nerușinat, care se ascunde sub veșminte arhierești. Dacă la vîrsta și pregătirea lui nu înțelege că se îndreaptă vertiginos spre iad, nu mai avem ce-i face. Noi, nevrednici slujitori ai lui Hristos, avem datoria de a semnala toate aceste monstruozități diavolești, menite să schimbe Sfanta Credință Ortodoxă.
Ordinul e ordin, se execută, nu se discută. Așa gîndește Teofan. Avem o zicere celebră: eu te-am făcut mitropolit, eu te dezmitropolesc. Decît să ajungă acolo și să-și piardă privelegiile mitropolitane, vremelnice și iluzorii, mai bine se supune stăpînilor care l-au făcut (pseudo-) mitropolit și rămîne în scaun. Nu pentru multă vreme, sperăm.
Broșura despre care vorbim se găsește peste tot, la pangarele parohiilor și mănăstirilor. La această fărădelege se asociază toți pseudo-episcopii sufragani, cu o mențiune specială pentru Ignatie de la Huși. ,,Vai de părinții care pierd și împrăștie oile Turmei Mele, zice Domnul’’ (Ieremia 23, 1).
Din păcate, ,,părinții’’ sunt lupi îngrozitori (Fapte 20, 28-30), care și-au pus deasupra piei de oaie, adică veșminte episcopale.
Presbiter Iovița Vasile
Cuvantul Sf. Ioan Gura de Aur despre iudei: popor blestemat ce se inchina satanei, iar sinagoga lor este casa de desfrau
“Stiu ca multi ii cinstesc pe iudei si socot ca vietuirea lor de acum este plina de buna-cuviinta. Acest lucru ma face sa smulg din radacina o astfel de parere!
Am spus ca intru nimic nu-i mai bun teatrul decat sinagoga. Si o voi dovedi cu spusele profetului. Doar nu sunt iudeii mai vrednici de credinta decat profetii! Ce spune dar Profetul? „ Fata de desfranata ti s-a facut fata! Fara de rusine te-ai facut tuturor!” . Iar casa in care sta desfranata este casa de desfrau. Dar, mai bine spus, sinagoga nu este numai casa de desfrau si teatru, ci si pestera de talhari, si locuinta de fiare salbatice. „Pestera de hiena a ajuns pentru Mine casa voastra” , spune Profetul. Casa lor n-a ajuns locuinta unei fiare oarecare, ci locuinta unei fiare necurate. Si mai spune Profetul: „ Am lasat casa Mea, am parasit mostenirea Mea”. Iar cand Dumnezeu paraseste casa, ce nadejde de mantuire mai poate fi? Cand Dumnezeu paraseste casa, locul acela ajunge locuinta draceasca.
Dar, negresit, mi se va spune ca si iudeii se inchina lui Dumnezeu. Doamne fereste! Sa nu se spuna una ca asta! Nici un iudeu nu se inchina lui Dumnezeu.
– Cine spune asta?
– Fiul lui Dumnezeu! „Daca ati sti pe Tatal Meu, spune El, M-ati sti si pe Mine; dar nici pe Mine nu Ma stiti, nici pe Tatal Meu nu-L stiti” . Ce marturie mai vrednica de credinta decat aceasta sa-ti aduc?
Mai indrazneste cineva dar sa spuna ca sinagoga nu-i locas de inchinare la idoli, odata ce iudeii nu-L cunosc pe Tatal, odata ce iudeii L-au rastignit pe Fiul, odata ce iudeii au respins ajutorul Duhului? In sinagoga lor nu I se slujeste lui Dumnezeu, Doamne fereste! Sinagoga lor e locas de slujire idoleasca.
Cu toate acestea, unii crestini privesc sinagogile ca pe niste locuri vrednice de cinste. Si asta n-o spun de la mine, ci o stiu din experienta. Acum trei zile (credeti-ma, nu mint) am vazut cum o femeie libera, o crestina, cu buna-cuviinta in imbracaminte si purtari, era silita de un ticalos si un nesimtitor, dupa infatisare crestin – n-as spune ca un om care a indraznit o astfel de fapta poate fi crestin adevarat – sa intre in sinagoga evreilor si sa jure acolo pentru o pricina pusa de la el la indoiala. Femeia, apropiindu-se de mine, m-a chemat in ajutor si mi-a cerut sa impiedic silnicia cea nelegiuita, caci nu-i era ingaduit ei, care se impartasise de Dumnezeiestile Taine, sa intre in sinagoga.
Aprins de manie si inflacarat, n-am ingaduit sa fie tarata sa savarseasca nelegiuirea aceea si am smuls-o din mainile lui. L-am intrebat pe siluitor daca e crestin. Cand mi-a marturisit ca e crestin, l-am mustrat cu asprime; l-am facut smintit si neghiob; i-am spus ca nu-i cu nimic mai bun decat un dobitoc, daca el, care spune ca se inchina lui Hristos, taraste pe un altul in pesterile iudeilor, cei care L-au rastignit pe Hristos. I-am vorbit mult. Mai intai l-am invatat din Dumnezeiestile Evanghelii ca unui crestin nu-i este deloc ingaduit sa jure si nici nu-i este ingaduit sa sileasca pe altul sa jure. Apoi i-am spus ca nu trebuie sa sileasca sa jure nu doar pe un crestin, dar nici pe un necrestin. Dupa ce cu multe si lungi cuvinte i-am scos din suflet parerea cea ratacita, l-am intrebat de ce a lasat deoparte biserica si a tarat-o pe femeia aceea in sinagoga evreilor. Mi-a raspuns ca i-au spus multi ca juramintele facute in sinagoga au mai multa putere, sunt mai infricosatoare.
La auzul acestor cuvinte, am oftat, m-am aprins de manie si apoi am ras iarasi. Am suspinat cand am vazut cata putere are viclenia diavolului ca sa-i induplece pe oameni! M-am aprins de manie cand m-am gandit la trandaveala celor inselati. Si am ras, iarasi, cand am vazut cat de mare si cat de cumplita este prostia celor inselati.
V-am spus si v-am istorisit acestea, pentru ca nu va induioseaza, nici nu va doare de crestinii care sufera si savarsesc astfel de fapte. Cand vedeti ca unul dintre fratii vostri cade in niste nelegiuiri ca acestea, socotiti ca nenorocirea este a altuia, nu a voastra. Daca va tine cineva de rau, credeti ca va aparati spunand: „ ce ma priveste!” , „ce legatura am eu cu el!” . Nu! Cel ce graieste asa graieste cuvinte pline de cea mai cumplita ura de oameni, pline de cruzime diavoleasca. Ce spui? Esti om, esti si tu de aceeasi fire cu el, dar, mai bine spus, daca trebuie sa vorbesc de fire, ai un singur Cap, pe Hristos, si mai indraznesti sa spui ca n-ai nici o legatura cu madularele tale? Cum mai marturisesti atunci ca Hristos este Capul Bisericii? Capul in chip firesc alatura toate madularele, le aduna si le leaga bine unele cu altele. Iar daca n-ai nici o legatura cu madularul tau, atunci n-ai nici o legatura nici cu fratele tau si nici nu-L ai cap pe Hristos. Ca pe niste copii mici va infricoseaza iudeii, si nu simtiti. Dupa cum multe slugi rele provoaca haz mult cand ii sperie pe copii cu masti infricosatoare si caraghioase caci mastile prin ele insele nu sunt infricosatoare, ci par asa din pricina simplitatii mintii copiilor, tot astfel si iudeii ii infricoseaza pe crestinii care nu sunt destul de tari in credinta. Cum poate fi infricosatoare sinagoga iudeilor, cand ea este plina de rusine si de ras, cand iudeii sunt niste izgoniti, niste invinsi, niste osanditi?
… Dar, mai bine spus, sinagoga este mai necinstita chiar decat crasma! Sinagoga nu este numai locuinta de talhari si de crasmari, ci locuinta de demoni. Dar, mai bine spus, nu numai sinagogile ci chiar si sufletele iudeilor. Si asta voi incerca s-o arat la sfarsitul cuvantului.
Ce iertare vei avea cand esti crestin pe jumatate? Credeti-ma, imi voi da mai degraba viata decat sa trec cu vederea pe unul pe care il stiu ca are o astfel de boala…
De este amestecat printre voi unul de alt neam, faceti-l cunoscut! nu ca sa-l omoram, cum sunt omorati tradatorii in armata, nici ca sa-l muncim si sa-l pedepsim, ci ca sa-l scapam de ratacire si necredinta, ca sa-l facem cu totul al nostru.
Daca nu vreti sa faceti asa, ci-l ascundeti, desi il stiti, cunoasteti bine ca veti suferi aceeasi pedeapsa ca si el. Pavel supune la chin si la pedeapsa nu numai pe cei ce savarsesc raul, ci si pe cei care ii incuviinteaza. Iar profetul David da aceeasi pedeapsa nu numai celor ce fura, ci si celor care alearga cu ei. Si pe buna dreptate; caci cel care il stie pe cel ce face raul si-l doseste si-l ascunde, ii da prilej sa ajunga si mai nepasator si-l face sa savarseasca raul cu mai multa libertate.
Eu tocmai pentru asta mai cu seama urasc sinagoga si imi provoaca dezgust, pentru ca iudeii ii au pe profeti, dar nu cred in profeti, pentru ca citesc cartile, dar nu primesc marturiile. Iar fapta aceasta este mai cumplita decat ocara! Spune-mi, daca ai vedea ca un om cu viata sfanta, stralucit si vestit ar fi tarat intr-o crasma sau intr-o pestera de talhari, si acolo ar fi ocarat si lovit, si ar suferi cea mai grozava batjocura, spune-mi, ai admira crasma sau pestera pentru ca sta acolo batjocorit acel mare si minunat barbat? N-o cred! Dimpotriva, tocmai pentru aceasta ai uri mai mult locul acela si ai fugi de el! Gandeste la fel si despre sinagoga. Iudeii i-au luat acolo cu ei pe profeti si pe Moise nu ca sa-i cinsteasca, ci ca sa-i ocarasca si sa-i necinsteasca. Ce ocara mai mare pot aduce acestor sfinti decat spunand ca ei nu stiu de Hristos si nici n-au spus ceva despre venirea Lui!, decat invinuindu-i ca nu cunosc pe Stapanul lor si zicand ca au aceeasi necredinta ca si ei?
Spune-mi, nu-i oare loc de necredinta, chiar daca nu-s idoli acolo, locul in care locuiesc demoni? Nu-i oare mai mare vatamarea sufleteasca in locul acela unde se aduna ucigasii lui Hristos, unde este izgonita Crucea, unde este hulit Dumnezeu, unde nu se cunoaste Tatăl, unde se ocarăște Fiul, unde se leapada harul Sfantului Duh, dar, mai bine spus, unde sunt chiar demonii? In templul idolilor necredinta e vadita si descoperita; nu poate momi cu usurinta si nici nu poate insela pe un om cu minte si intelept; in sinagoga iudeii spun ca se slujeste lui Dumnezeu, ca sunt urati idolii, ca sunt cinstiti profetii; prin aceste cuvinte pregatesc momeala si ii prind in laturile lor pe crestinii simpli si nepriceputi.
Prin urmare, sunt la fel de necredinciosi si iudeii, si paganii, dar inselaciunea savarsita de iudei e mai cumplita. In sinagoga lor se afla un jertfelnic, jertfelnic nevazut de inselaciune! Pe el nu se jertfesc oi si tauri, ci suflete de oameni.
Este insa timpul sa arat ca si demonii locuiesc acolo nu numai in sinagoga, ci chiar in sufletele iudeilor…
Cuvantul Sf. Ioan Gura de Aur despre iudei: popor blestemat ce se inchina satanei, iar sinagoga lor este casa de desfrau
Preluare de pe blogul Ion Coja
Am spus ca intru nimic nu-i mai bun teatrul decat sinagoga. Si o voi dovedi cu spusele profetului. Doar nu sunt iudeii mai vrednici de credinta decat profetii! Ce spune dar Profetul? „ Fata de desfranata ti s-a facut fata! Fara de rusine te-ai facut tuturor!” . Iar casa in care sta desfranata este casa de desfrau. Dar, mai bine spus, sinagoga nu este numai casa de desfrau si teatru, ci si pestera de talhari, si locuinta de fiare salbatice. „Pestera de hiena a ajuns pentru Mine casa voastra” , spune Profetul. Casa lor n-a ajuns locuinta unei fiare oarecare, ci locuinta unei fiare necurate. Si mai spune Profetul: „ Am lasat casa Mea, am parasit mostenirea Mea”. Iar cand Dumnezeu paraseste casa, ce nadejde de mantuire mai poate fi? Cand Dumnezeu paraseste casa, locul acela ajunge locuinta draceasca.
Dar, negresit, mi se va spune ca si iudeii se inchina lui Dumnezeu. Doamne fereste! Sa nu se spuna una ca asta! Nici un iudeu nu se inchina lui Dumnezeu.
– Cine spune asta?
– Fiul lui Dumnezeu! „Daca ati sti pe Tatal Meu, spune El, M-ati sti si pe Mine; dar nici pe Mine nu Ma stiti, nici pe Tatal Meu nu-L stiti” . Ce marturie mai vrednica de credinta decat aceasta sa-ti aduc?
Mai indrazneste cineva dar sa spuna ca sinagoga nu-i locas de inchinare la idoli, odata ce iudeii nu-L cunosc pe Tatal, odata ce iudeii L-au rastignit pe Fiul, odata ce iudeii au respins ajutorul Duhului? In sinagoga lor nu I se slujeste lui Dumnezeu, Doamne fereste! Sinagoga lor e locas de slujire idoleasca.
Cu toate acestea, unii crestini privesc sinagogile ca pe niste locuri vrednice de cinste. Si asta n-o spun de la mine, ci o stiu din experienta. Acum trei zile (credeti-ma, nu mint) am vazut cum o femeie libera, o crestina, cu buna-cuviinta in imbracaminte si purtari, era silita de un ticalos si un nesimtitor, dupa infatisare crestin – n-as spune ca un om care a indraznit o astfel de fapta poate fi crestin adevarat – sa intre in sinagoga evreilor si sa jure acolo pentru o pricina pusa de la el la indoiala. Femeia, apropiindu-se de mine, m-a chemat in ajutor si mi-a cerut sa impiedic silnicia cea nelegiuita, caci nu-i era ingaduit ei, care se impartasise de Dumnezeiestile Taine, sa intre in sinagoga.
Aprins de manie si inflacarat, n-am ingaduit sa fie tarata sa savarseasca nelegiuirea aceea si am smuls-o din mainile lui. L-am intrebat pe siluitor daca e crestin. Cand mi-a marturisit ca e crestin, l-am mustrat cu asprime; l-am facut smintit si neghiob; i-am spus ca nu-i cu nimic mai bun decat un dobitoc, daca el, care spune ca se inchina lui Hristos, taraste pe un altul in pesterile iudeilor, cei care L-au rastignit pe Hristos. I-am vorbit mult. Mai intai l-am invatat din Dumnezeiestile Evanghelii ca unui crestin nu-i este deloc ingaduit sa jure si nici nu-i este ingaduit sa sileasca pe altul sa jure. Apoi i-am spus ca nu trebuie sa sileasca sa jure nu doar pe un crestin, dar nici pe un necrestin. Dupa ce cu multe si lungi cuvinte i-am scos din suflet parerea cea ratacita, l-am intrebat de ce a lasat deoparte biserica si a tarat-o pe femeia aceea in sinagoga evreilor. Mi-a raspuns ca i-au spus multi ca juramintele facute in sinagoga au mai multa putere, sunt mai infricosatoare.
La auzul acestor cuvinte, am oftat, m-am aprins de manie si apoi am ras iarasi. Am suspinat cand am vazut cata putere are viclenia diavolului ca sa-i induplece pe oameni! M-am aprins de manie cand m-am gandit la trandaveala celor inselati. Si am ras, iarasi, cand am vazut cat de mare si cat de cumplita este prostia celor inselati.
V-am spus si v-am istorisit acestea, pentru ca nu va induioseaza, nici nu va doare de crestinii care sufera si savarsesc astfel de fapte. Cand vedeti ca unul dintre fratii vostri cade in niste nelegiuiri ca acestea, socotiti ca nenorocirea este a altuia, nu a voastra. Daca va tine cineva de rau, credeti ca va aparati spunand: „ ce ma priveste!” , „ce legatura am eu cu el!” . Nu! Cel ce graieste asa graieste cuvinte pline de cea mai cumplita ura de oameni, pline de cruzime diavoleasca. Ce spui? Esti om, esti si tu de aceeasi fire cu el, dar, mai bine spus, daca trebuie sa vorbesc de fire, ai un singur Cap, pe Hristos, si mai indraznesti sa spui ca n-ai nici o legatura cu madularele tale? Cum mai marturisesti atunci ca Hristos este Capul Bisericii? Capul in chip firesc alatura toate madularele, le aduna si le leaga bine unele cu altele. Iar daca n-ai nici o legatura cu madularul tau, atunci n-ai nici o legatura nici cu fratele tau si nici nu-L ai cap pe Hristos. Ca pe niste copii mici va infricoseaza iudeii, si nu simtiti. Dupa cum multe slugi rele provoaca haz mult cand ii sperie pe copii cu masti infricosatoare si caraghioase caci mastile prin ele insele nu sunt infricosatoare, ci par asa din pricina simplitatii mintii copiilor, tot astfel si iudeii ii infricoseaza pe crestinii care nu sunt destul de tari in credinta. Cum poate fi infricosatoare sinagoga iudeilor, cand ea este plina de rusine si de ras, cand iudeii sunt niste izgoniti, niste invinsi, niste osanditi?
… Dar, mai bine spus, sinagoga este mai necinstita chiar decat crasma! Sinagoga nu este numai locuinta de talhari si de crasmari, ci locuinta de demoni. Dar, mai bine spus, nu numai sinagogile ci chiar si sufletele iudeilor. Si asta voi incerca s-o arat la sfarsitul cuvantului.
Ce iertare vei avea cand esti crestin pe jumatate? Credeti-ma, imi voi da mai degraba viata decat sa trec cu vederea pe unul pe care il stiu ca are o astfel de boala…
De este amestecat printre voi unul de alt neam, faceti-l cunoscut! nu ca sa-l omoram, cum sunt omorati tradatorii in armata, nici ca sa-l muncim si sa-l pedepsim, ci ca sa-l scapam de ratacire si necredinta, ca sa-l facem cu totul al nostru.
Daca nu vreti sa faceti asa, ci-l ascundeti, desi il stiti, cunoasteti bine ca veti suferi aceeasi pedeapsa ca si el. Pavel supune la chin si la pedeapsa nu numai pe cei ce savarsesc raul, ci si pe cei care ii incuviinteaza. Iar profetul David da aceeasi pedeapsa nu numai celor ce fura, ci si celor care alearga cu ei. Si pe buna dreptate; caci cel care il stie pe cel ce face raul si-l doseste si-l ascunde, ii da prilej sa ajunga si mai nepasator si-l face sa savarseasca raul cu mai multa libertate.
Eu tocmai pentru asta mai cu seama urasc sinagoga si imi provoaca dezgust, pentru ca iudeii ii au pe profeti, dar nu cred in profeti, pentru ca citesc cartile, dar nu primesc marturiile. Iar fapta aceasta este mai cumplita decat ocara! Spune-mi, daca ai vedea ca un om cu viata sfanta, stralucit si vestit ar fi tarat intr-o crasma sau intr-o pestera de talhari, si acolo ar fi ocarat si lovit, si ar suferi cea mai grozava batjocura, spune-mi, ai admira crasma sau pestera pentru ca sta acolo batjocorit acel mare si minunat barbat? N-o cred! Dimpotriva, tocmai pentru aceasta ai uri mai mult locul acela si ai fugi de el! Gandeste la fel si despre sinagoga. Iudeii i-au luat acolo cu ei pe profeti si pe Moise nu ca sa-i cinsteasca, ci ca sa-i ocarasca si sa-i necinsteasca. Ce ocara mai mare pot aduce acestor sfinti decat spunand ca ei nu stiu de Hristos si nici n-au spus ceva despre venirea Lui!, decat invinuindu-i ca nu cunosc pe Stapanul lor si zicand ca au aceeasi necredinta ca si ei?
Spune-mi, nu-i oare loc de necredinta, chiar daca nu-s idoli acolo, locul in care locuiesc demoni? Nu-i oare mai mare vatamarea sufleteasca in locul acela unde se aduna ucigasii lui Hristos, unde este izgonita Crucea, unde este hulit Dumnezeu, unde nu se cunoaste Tatăl, unde se ocarăște Fiul, unde se leapada harul Sfantului Duh, dar, mai bine spus, unde sunt chiar demonii? In templul idolilor necredinta e vadita si descoperita; nu poate momi cu usurinta si nici nu poate insela pe un om cu minte si intelept; in sinagoga iudeii spun ca se slujeste lui Dumnezeu, ca sunt urati idolii, ca sunt cinstiti profetii; prin aceste cuvinte pregatesc momeala si ii prind in laturile lor pe crestinii simpli si nepriceputi.
Prin urmare, sunt la fel de necredinciosi si iudeii, si paganii, dar inselaciunea savarsita de iudei e mai cumplita. In sinagoga lor se afla un jertfelnic, jertfelnic nevazut de inselaciune! Pe el nu se jertfesc oi si tauri, ci suflete de oameni.
Este insa timpul sa arat ca si demonii locuiesc acolo nu numai in sinagoga, ci chiar in sufletele iudeilor…
Cuvantul Sf. Ioan Gura de Aur despre iudei: popor blestemat ce se inchina satanei, iar sinagoga lor este casa de desfrau
Preluare de pe blogul Ion Coja
Părintele Dumitru Stăniloae, în 1972
,,Ar trebui să avem câte un episcop la fiecare grup de 40-50 preoți, ca în Grecia, iar aceștia să viziteze bisericile, pentru slujbe și predici, să stabilească legături cu familiile credincioșilor, nu să se ocupe doar de treburi de cancelarie și să trăiască ca niște domni…
Actualul sistem de conducere eparhială de la noi este profund dăunător Bisericii și, în esență, viitorului neam românesc.
Chiriarhii sunt niște domni îmbuibați, cu prea mare putere asupra preoților, iar cheltuielile administrative sugrumă cheltuielile cultural-misionare; (…)
Având de toate și fiind aleși pe viață, chiriarhii noștri ajung curând niște îngâmfați, se comportă cu preoții ca niște despoți, desconsiderând pe profesorii de teologie, se înconjoară de consilieri care știu doar să-i lingușească și să le aducă venituri tot mai mari de la parohii, nu mai au nicio sensibilitate pentru problemele noastre ortodoxe și românești.”
Actualul sistem de conducere eparhială de la noi este profund dăunător Bisericii și, în esență, viitorului neam românesc.
Chiriarhii sunt niște domni îmbuibați, cu prea mare putere asupra preoților, iar cheltuielile administrative sugrumă cheltuielile cultural-misionare; (…)
Având de toate și fiind aleși pe viață, chiriarhii noștri ajung curând niște îngâmfați, se comportă cu preoții ca niște despoți, desconsiderând pe profesorii de teologie, se înconjoară de consilieri care știu doar să-i lingușească și să le aducă venituri tot mai mari de la parohii, nu mai au nicio sensibilitate pentru problemele noastre ortodoxe și românești.”
Nu există altă soluție, decît plecarea în masa a pseudo-ierarhilor romani
Comunicările privitoare la zisa canonizare a celor 16 Părinți ai Bisericii noastre sunt toate absurde, confuze, blasfemiatoare și viclene, menite să-l facă pe omul de rind că a înțeles tot, dar, în fapt, n-a înțeles nimic. Nici n-are cum. Uitați-vă cu ce vorbe mincinoase ne amțesc cei din Patriarhie:
1.În sedința din 11-12 iulie, sfantul sinod (gata să plesnească de atîta sfințenie!) a aprobat canonizarea celor 16 sfinți.
2. Sfantul sinod a canonizat pe cei 16 sfinți.
3.Anul viitor, cu prilejul… urmează să fie proclamați ca sfinți cei 16, la care s-ar mai adăuga doi sfinți romani de la Athos.
4.Pr. Paisie Olaru a fost desemnat pentru înscrierea în calendar.
Postările au fost șterse după puțină vreme. Dîndu-și seama de tîmpeniile publicate, le-au retras. Noi însă le-am văzut, dar n-are rost să ne ocupăm acum de capturi de ecran.
Ieri scriam și despre modul batjocoritor, satanic de-a dreptul, în care au fost pictate acele imagini, în care mainile drepte nu binecuvîntează, ci fac semnul drăcesc cu cele două corne ale diavolului. Pseudo-ierarhii au aprobat E un motiv suficient ca întregul sinod să plece, fiecare-ntr-ale sale, și să nu ne mai batjocoreasca Sfinții. Evident, nu se va întîmpla acest fapt, așa încît lăsăm toate în seama lui Dumnezeu.
Presbiter Iovița Vasile
Iată două imagini concludente cu semnul diavolululi
Diversiunea pseudo-ierarhilor romani. Jocul de-a canonizarea. Biserica e din nou batjocorită
Aflată într-o criză de legitimitate, pare-se, fără ieșire, pseudo-ierarhii romani au pus la cale o nouă diversiune, o lovitură de imagine, care nu e greu de demontat. Astfel, prin Basilica suntem informați despre: Aprobarea canonizărilor pentru 16 sfinţi români, urmând ca textele liturgice ale unora să fi completate, iar ale tuturor să fie diortosite într-o viitoare şedinţă a Sfântului Sinod.
O exprimare cum nu se poate mai ambiguă. Ce înseamnă ,,aprobarea canonizărilor pentru 16 Sfinți romani?,, Înseamnă că sinodalii i-au canonizat în taină și acum tot ei vin și aprobă ce-au făcut? Noi știam că o canonizare, odată făcută, nu mai necesită aprobare. Ce aprobare? De ce?
Probabil că au vrut să spună că au aprobat începerea procedurilor de cercetare canonică a celor propuși pentru canonizare. Era cu totul altceva. N-au spus așa. Știu ei de ce. Și știm și noi.
Imediat au sărit trepădușii de la ActveNews să titreze ritos:
CEI CE SE BUCURĂ! ICOANELE SFINȚILOR MUCENICI ȘI MĂRTURISITORI AI SECOLULUI XX, canonizați azi, 12 iulie 2024, de Sf. Sinod. Cea mai mare veste a Ortodoxiei Române de după 1989 a fost dată prin mijlocirea Maicii Domnului Prodromița, sărbătorită astăzi
Mă, voi sunteți sănătoși la minte? Cum adică i-au canonizat, azi 12 iulie 2024? N-au canonizat pe nimeni și bine au făcut că s-au abținut. N-au această autoritate, fiind sub anatema Bisericii, din pricina ereziilor din Creta.
Mai jos, cei de la ActiveNews publică apoi icoanele celor propuși pentru canonizare, pictate de unul, Răzvan Bădescu. Stai, frate, că și cu tine avem noi ceva. Dar dacă sinodalii vor constata că trei dintre ei n-au ajuns la măsura sfințeniei? De ce i-ai pictat înainte de vreme cu aureole?
Și un lucru extrem de grav. Am studiat cu mare atenție aceste zise icoane. Ce constatăm? Sunt 10 Părinți care au mîinile drepte în semn de binecuvantare. Să-i enumerăm: Sofian Boghiu, Dumitru Stăniloae (în imagine e scris Stăniloaie. Incorect!), Arsenie Boca, Ilie Lăcătușu, Paisie Olaru, Cleopa Ilie, Dometie de la Rîmeț, Serafim de la Sîmbăta de Sus, Calistrat de la Tismana, Iraclie din Basarabia. Degetele arătătoare și cele mici nu sunt adunate în adevăratul semn al binecuvîntării. Ele sunt în chipul coarnelor diavolului. Piei, satano, cu sataniștii tăi! Părinții noștri n-ar fi făcut pentru nimic în lume un semn drăcesc, chiar de li s-ar fi tăiat mîinile. Cerem ca aceste imagini să fie urgent retrase, iar lui Răzvan Bădescu să nu i se mai permită să se apropie de pictura bisericească.
Aflăm tot din Basilica: Starețul de la Sihăstria salută canonizarea Cuvioșilor Paisie Olaru și Cleopa Ilie: Credem că ei sunt vii și ne poartă de grijă
Aceași poveste. Ce saluți, nene? Ceva inexistent?
N-aș vrea să se înțeleagă că aș fi împotriva acestor canonizări, Doamne, ferește! Le aștept cu drag să fie înfăptuite de ierarhi vrednici. Însă să te folosești de această diversiune pentru ca să apari în fața credincioșilor drept ceea ce nu ești, mi se pare prea mult.
Diversioniștii de la ActiveNews au inserat și cîteva imagini cu Părintele Iustin Pîrvu, spre a da credibilitate acestei făcături securist-masoniste. Degeaba. Minciuna se simte. Are un miros spurcat, pestilential, insuportabil. Nu ne puteți prosti, voi, slujitori ai satanei, pripășiți prin vizuinile voastre infecte. Auzi, Victor Roncea? Auzi, Iulian Capsali? Auziți toți care sunteți plătiți să susțineți o gașcă de impostori, acoperiți de veșminte arhierești?
Putregaiurile și spurcăciunile să cadă din Sfanta Biserică Ortodoxă Romană. Amin.
Presbiter Iovița Vasile
P.S. Domnul Ioachim Giosanu a anunțat declanșarea procedurilor pentru canonizarea masonului Melchisedec Ștefănescu. Atunci am scris un articol în care spuneam că masonii își confecționeazî sfinții lor, din te miri ce. Văd acum că Melchisedec nu e pe lista celor propuși pentru canonizare. Nu-i tîrziu nici de-acum înainte.
O exprimare cum nu se poate mai ambiguă. Ce înseamnă ,,aprobarea canonizărilor pentru 16 Sfinți romani?,, Înseamnă că sinodalii i-au canonizat în taină și acum tot ei vin și aprobă ce-au făcut? Noi știam că o canonizare, odată făcută, nu mai necesită aprobare. Ce aprobare? De ce?
Probabil că au vrut să spună că au aprobat începerea procedurilor de cercetare canonică a celor propuși pentru canonizare. Era cu totul altceva. N-au spus așa. Știu ei de ce. Și știm și noi.
Imediat au sărit trepădușii de la ActveNews să titreze ritos:
CEI CE SE BUCURĂ! ICOANELE SFINȚILOR MUCENICI ȘI MĂRTURISITORI AI SECOLULUI XX, canonizați azi, 12 iulie 2024, de Sf. Sinod. Cea mai mare veste a Ortodoxiei Române de după 1989 a fost dată prin mijlocirea Maicii Domnului Prodromița, sărbătorită astăzi
Mă, voi sunteți sănătoși la minte? Cum adică i-au canonizat, azi 12 iulie 2024? N-au canonizat pe nimeni și bine au făcut că s-au abținut. N-au această autoritate, fiind sub anatema Bisericii, din pricina ereziilor din Creta.
Mai jos, cei de la ActiveNews publică apoi icoanele celor propuși pentru canonizare, pictate de unul, Răzvan Bădescu. Stai, frate, că și cu tine avem noi ceva. Dar dacă sinodalii vor constata că trei dintre ei n-au ajuns la măsura sfințeniei? De ce i-ai pictat înainte de vreme cu aureole?
Și un lucru extrem de grav. Am studiat cu mare atenție aceste zise icoane. Ce constatăm? Sunt 10 Părinți care au mîinile drepte în semn de binecuvantare. Să-i enumerăm: Sofian Boghiu, Dumitru Stăniloae (în imagine e scris Stăniloaie. Incorect!), Arsenie Boca, Ilie Lăcătușu, Paisie Olaru, Cleopa Ilie, Dometie de la Rîmeț, Serafim de la Sîmbăta de Sus, Calistrat de la Tismana, Iraclie din Basarabia. Degetele arătătoare și cele mici nu sunt adunate în adevăratul semn al binecuvîntării. Ele sunt în chipul coarnelor diavolului. Piei, satano, cu sataniștii tăi! Părinții noștri n-ar fi făcut pentru nimic în lume un semn drăcesc, chiar de li s-ar fi tăiat mîinile. Cerem ca aceste imagini să fie urgent retrase, iar lui Răzvan Bădescu să nu i se mai permită să se apropie de pictura bisericească.
Aflăm tot din Basilica: Starețul de la Sihăstria salută canonizarea Cuvioșilor Paisie Olaru și Cleopa Ilie: Credem că ei sunt vii și ne poartă de grijă
Aceași poveste. Ce saluți, nene? Ceva inexistent?
N-aș vrea să se înțeleagă că aș fi împotriva acestor canonizări, Doamne, ferește! Le aștept cu drag să fie înfăptuite de ierarhi vrednici. Însă să te folosești de această diversiune pentru ca să apari în fața credincioșilor drept ceea ce nu ești, mi se pare prea mult.
Diversioniștii de la ActiveNews au inserat și cîteva imagini cu Părintele Iustin Pîrvu, spre a da credibilitate acestei făcături securist-masoniste. Degeaba. Minciuna se simte. Are un miros spurcat, pestilential, insuportabil. Nu ne puteți prosti, voi, slujitori ai satanei, pripășiți prin vizuinile voastre infecte. Auzi, Victor Roncea? Auzi, Iulian Capsali? Auziți toți care sunteți plătiți să susțineți o gașcă de impostori, acoperiți de veșminte arhierești?
Putregaiurile și spurcăciunile să cadă din Sfanta Biserică Ortodoxă Romană. Amin.
Presbiter Iovița Vasile
P.S. Domnul Ioachim Giosanu a anunțat declanșarea procedurilor pentru canonizarea masonului Melchisedec Ștefănescu. Atunci am scris un articol în care spuneam că masonii își confecționeazî sfinții lor, din te miri ce. Văd acum că Melchisedec nu e pe lista celor propuși pentru canonizare. Nu-i tîrziu nici de-acum înainte.
Predică la Duminica a 3-a după Pogorârea Sfântului Duh. Dreapta socoteală îi
În vremurile străvechi, cineva s-a dus la un vieţuitor al pustiului şi l-a întrebat: care este cea mai mare virtute a omului? Răspunsul a fost oarecum neaşteptat: dreapta socoteală. Cu adevărat, mare însuşire este aceasta pentru că acela care o are va şti întotdeauna să aleagă binele de rău, să deosebească adevărul de minciună, să ştie ce-i este de folos şi ce nu, să judece cu dreptate ocolind nedreptatea. Ce înseamnă lipsa dreptei socoteli ne-o arată Sfântul Prooroc Isaia: ,,Vai de cei ce zic răului bine şi binelui rău; care numesc lumina întuneric şi întunericul lumină; care socotesc amarul dulce şi dulcele amar’’ (Isaia 5, 20). Este vorba aici de o totală răsturnare a valorilor, de o cumplită pervertire a gândirii, de o teribilă rătăcire a spiritului uman, de o întunecare fără seamăn a minţii omeneşti.
În vremurile de dinainte de Naşterea Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos regii lui Israel îndeplineau şi funcţia de judecători ai poporului. După ce a fost uns rege Solomon, Dumnezeu i s-a arătat în vis şi i-a spus: ,,Cere ce vrei să-ţi dau!’’ (III Regi 3, 5). Ştiind să preţuiască darurile lui Dumnezeu, Solomon s-a rugat aşa: ,,Dăruieşte dar robului Tău înimă pricepută ca să asculte şi să judece pe poporul Tău şi să deosebească ce este bine de ce este rău; căci cine poate să povăţuiască pe acest popor al Tău, care este nesfârşit de mare?’’ (III Regi 3, 9). Cererea regelui a fost bineplăcută înaintea Lui Dumnezeu şi de aceea i-a dat şi slavă şi bogăţie mai mult decât oricărui rege, dar peste toate acestea i-a dat ceea ce era cu adevărat de preţ: ,,Iată, Eu voi face după cuvântul tău; iată, Eu îţi dau inimă înţeleaptă şi pricepută, cum niciunul n-a fost ca tine înaintea ta şi nici după tine nu se va ridica unul asemenea ţie’’ (III Regi 3, 12).
Dreapta socoteală a regelui nu a întârziat să-şi arate roadele: într-una din zile, două femei au venit la Solomon pentru a le judeca pricina: ,,Rogu-mă, domnul meu, noi trăim într-o casă; şi eu am născut la ea, în casa aceea. A treia zi după ce am născut eu, a născut şi această femeie, şi eram împreună, şi nu era nimeni străin cu noi în casă, afară de noi amândouă. Însă noaptea a murit fiul acestei femei, căci a adormit peste el. Şi s-a sculat ea pe la miezul nopţii şi mi-a luat pe fiul meu de lâmgă mine, când eu, roaba ta, dormeam, şi l-a pus la pieptul ei; iar pe fiul ei cel mort l-a pus la pieptul meu. Dimineaţa când m-am sculat ca să-mi alăptez fiul, iată, el era mort; iar când m-am uitat la el mai bine dimineaţa, iată, acesta nu era fiul meu, pe care-l născusem’’ (III Regi 3, 17-21). Cealaltă femeie susţinea contrariul, iar descoperirea adevărului cădea în sarcina lui Solomon. După cuvenita chibzuinţă, regale a poruncit să i se aducă o sabie iar apoi le-a spus: ,,Tăiaţi copilul cel viu în două şi daţi o jumătate din el uneia şi o jumătate din el celeilalte!’’ (III Regi 3, 25). Cuvintele regelui au pătruns ca o sabie în inima femeii al căreia era copilul, ,,i se tulburaseră toate măruntaiele ei de milă pentru fiul ei’’ (v. 26), de aceea a cerut să-I fie dat copilul celeilalte, dar să nu fie ucis. Cealaltă, dimpotrivă, cerea ca pruncul să fie tăiat ,,ca să nu fie nici al meu, nici al ei’’ (v. 26). Multă răutate trebuie să fi avut aceasta în inimă! Judecata era, însă, făcută: Solomon a poruncit să dea copilul mamei lui adevărate. Dreapta lui socoteală l-a ajutat să afle adevărul şi apoi să judece în deplină cunoştinţă de cauză.
Evanghelia de astăzi stă sub îndemnul Măntuitorului nostru Iisus Hristos: ,,Căutaţi mai întâi împărăţia Lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă’’ (Matei 6, 33). Exact ca în cazul regelui Solomon, întâi înţelepciunea şi strădania pentru împărăţia Lui Dumnezeu, apoi subsumarea tuturor celorlalte valori, de trebuinţă, dar trecătoare. Cartea noastră de Învăţătură Ortodoxă începe cu întrebarea: Care este cea dintâi datorie şi cea mai mare grijă a credinciosului în viaţă? Răspunsul este dat tot acolo şi iată conţinutul lui: Cea dintâi datorie şi cea mai mare grijă a credinciosului în viaţă este grija de mântuirea sufletului său. Nimic pe lume nu e mai de preţ pentru el ca mântuirea sufletului, după cuvântul Mântuitorului, Care zice: ,,Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul său? Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul său?’’ (Marcu 8, 36-37).
Ca să ne prevină şi să nu cădem în marea greşeală de a pune pe prim planul vieţii noastre celelalte griji, Domnul Iisus Hristos ne spune tot în cuprinsul Evangheliei de azi: ,,Nu vă îngrijiţi pentru viaţa voastră ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca; au nu este viaţa mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea? Priviţi la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în hambare, şi Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai presus de ele?’’ (Matei 6, 25-26).
Presbiter Iovița Vasile
În vremurile de dinainte de Naşterea Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos regii lui Israel îndeplineau şi funcţia de judecători ai poporului. După ce a fost uns rege Solomon, Dumnezeu i s-a arătat în vis şi i-a spus: ,,Cere ce vrei să-ţi dau!’’ (III Regi 3, 5). Ştiind să preţuiască darurile lui Dumnezeu, Solomon s-a rugat aşa: ,,Dăruieşte dar robului Tău înimă pricepută ca să asculte şi să judece pe poporul Tău şi să deosebească ce este bine de ce este rău; căci cine poate să povăţuiască pe acest popor al Tău, care este nesfârşit de mare?’’ (III Regi 3, 9). Cererea regelui a fost bineplăcută înaintea Lui Dumnezeu şi de aceea i-a dat şi slavă şi bogăţie mai mult decât oricărui rege, dar peste toate acestea i-a dat ceea ce era cu adevărat de preţ: ,,Iată, Eu voi face după cuvântul tău; iată, Eu îţi dau inimă înţeleaptă şi pricepută, cum niciunul n-a fost ca tine înaintea ta şi nici după tine nu se va ridica unul asemenea ţie’’ (III Regi 3, 12).
Dreapta socoteală a regelui nu a întârziat să-şi arate roadele: într-una din zile, două femei au venit la Solomon pentru a le judeca pricina: ,,Rogu-mă, domnul meu, noi trăim într-o casă; şi eu am născut la ea, în casa aceea. A treia zi după ce am născut eu, a născut şi această femeie, şi eram împreună, şi nu era nimeni străin cu noi în casă, afară de noi amândouă. Însă noaptea a murit fiul acestei femei, căci a adormit peste el. Şi s-a sculat ea pe la miezul nopţii şi mi-a luat pe fiul meu de lâmgă mine, când eu, roaba ta, dormeam, şi l-a pus la pieptul ei; iar pe fiul ei cel mort l-a pus la pieptul meu. Dimineaţa când m-am sculat ca să-mi alăptez fiul, iată, el era mort; iar când m-am uitat la el mai bine dimineaţa, iată, acesta nu era fiul meu, pe care-l născusem’’ (III Regi 3, 17-21). Cealaltă femeie susţinea contrariul, iar descoperirea adevărului cădea în sarcina lui Solomon. După cuvenita chibzuinţă, regale a poruncit să i se aducă o sabie iar apoi le-a spus: ,,Tăiaţi copilul cel viu în două şi daţi o jumătate din el uneia şi o jumătate din el celeilalte!’’ (III Regi 3, 25). Cuvintele regelui au pătruns ca o sabie în inima femeii al căreia era copilul, ,,i se tulburaseră toate măruntaiele ei de milă pentru fiul ei’’ (v. 26), de aceea a cerut să-I fie dat copilul celeilalte, dar să nu fie ucis. Cealaltă, dimpotrivă, cerea ca pruncul să fie tăiat ,,ca să nu fie nici al meu, nici al ei’’ (v. 26). Multă răutate trebuie să fi avut aceasta în inimă! Judecata era, însă, făcută: Solomon a poruncit să dea copilul mamei lui adevărate. Dreapta lui socoteală l-a ajutat să afle adevărul şi apoi să judece în deplină cunoştinţă de cauză.
Evanghelia de astăzi stă sub îndemnul Măntuitorului nostru Iisus Hristos: ,,Căutaţi mai întâi împărăţia Lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă’’ (Matei 6, 33). Exact ca în cazul regelui Solomon, întâi înţelepciunea şi strădania pentru împărăţia Lui Dumnezeu, apoi subsumarea tuturor celorlalte valori, de trebuinţă, dar trecătoare. Cartea noastră de Învăţătură Ortodoxă începe cu întrebarea: Care este cea dintâi datorie şi cea mai mare grijă a credinciosului în viaţă? Răspunsul este dat tot acolo şi iată conţinutul lui: Cea dintâi datorie şi cea mai mare grijă a credinciosului în viaţă este grija de mântuirea sufletului său. Nimic pe lume nu e mai de preţ pentru el ca mântuirea sufletului, după cuvântul Mântuitorului, Care zice: ,,Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul său? Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul său?’’ (Marcu 8, 36-37).
Ca să ne prevină şi să nu cădem în marea greşeală de a pune pe prim planul vieţii noastre celelalte griji, Domnul Iisus Hristos ne spune tot în cuprinsul Evangheliei de azi: ,,Nu vă îngrijiţi pentru viaţa voastră ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca; au nu este viaţa mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea? Priviţi la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în hambare, şi Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai presus de ele?’’ (Matei 6, 25-26).
Presbiter Iovița Vasile
Două raționamente simple
Cînd a fost declanșată acea blestemată plandemie, care a redus populația globului cu Dumnezeu știe cîte milioane, văzînd antihriștii cum se agită și cîtă ,,grijă’’ arată populației, am stat o vreme descumpănit. M-am gîndit: oare nemernicii care ne mint și ne manipulează cu nerușinare de vreo treizeci de ani, s-au îndrăgostit subit de adevăr? Acum apără și propovăduiesc adevărul și numai adevărul, cum se spune în jurămantul prestat în instanță? Nu, tovărășeilor, nu vă cred mincinoși ați fost, mincinoși ați rămas și așa veți intra în morminte și vă veți duce la judecata lui Dumnezeu. Nu i-am crezut, și bine am făcut. Cei care s-au încrezut în mincinoși, culeg acum roadele amare ale acestei inexplicabile naivități.
2.Unul din numele diavolului este ,,dezbinătorul’’. De cînd a căzut din slava cerească, împreună cu îngerii săi, deveniți demoni, diavolul n-a încetat să-i învrăjbească și să-i dezbine pe oameni. Așa au apărut bisericile mincinoase, sectele care de care mai absurde, ,,religiile,, păgîne și tot felul de mișcări zise religioase. O contabilizare riguroasă a acestora ne-ar arăta cifre de ordinul miilor. Dar, uitați-vă că dezbinătorul s-a transformat în mare unificator, arată o dragoste nețărmurită față de oameni și vrea să-i înfrățească pe toți într-o religie unică, în care, zice el, va domni iubirea, dreptatea și armonia. Naivii lumii, de ieri și de astăzi, s-au grăbit să se alinieze acestor cerințe diavolești amăgitoare, prezentate sub chipul binelui universal. Așa a apărut blestematul ecumenism, născocire demonică și masonică. Din interes, din prostie, din mîndrie, poate și din neștiință, oricum, dintr-o întunecare a minții, sărmanele făpturi au aderat la ecumenismul care urmărește perfid să-L înlocuiască pe Dumnezeu Creatorul cu o creatură perversă, mincinoasă, pierzătoare de suflete: antihristul. Acesta se va ivi ca mîntuitor al lumii și se va da pe sine drept dumnezeu. Înțelegeți viclenia dezbinătorului unificator? Înțelegeți, pseudo-ierarhi romani, în slujba cui v-ați pus și ce lucrare satanică desfășurați?
Presbiter Iovița Vasile
2.Unul din numele diavolului este ,,dezbinătorul’’. De cînd a căzut din slava cerească, împreună cu îngerii săi, deveniți demoni, diavolul n-a încetat să-i învrăjbească și să-i dezbine pe oameni. Așa au apărut bisericile mincinoase, sectele care de care mai absurde, ,,religiile,, păgîne și tot felul de mișcări zise religioase. O contabilizare riguroasă a acestora ne-ar arăta cifre de ordinul miilor. Dar, uitați-vă că dezbinătorul s-a transformat în mare unificator, arată o dragoste nețărmurită față de oameni și vrea să-i înfrățească pe toți într-o religie unică, în care, zice el, va domni iubirea, dreptatea și armonia. Naivii lumii, de ieri și de astăzi, s-au grăbit să se alinieze acestor cerințe diavolești amăgitoare, prezentate sub chipul binelui universal. Așa a apărut blestematul ecumenism, născocire demonică și masonică. Din interes, din prostie, din mîndrie, poate și din neștiință, oricum, dintr-o întunecare a minții, sărmanele făpturi au aderat la ecumenismul care urmărește perfid să-L înlocuiască pe Dumnezeu Creatorul cu o creatură perversă, mincinoasă, pierzătoare de suflete: antihristul. Acesta se va ivi ca mîntuitor al lumii și se va da pe sine drept dumnezeu. Înțelegeți viclenia dezbinătorului unificator? Înțelegeți, pseudo-ierarhi romani, în slujba cui v-ați pus și ce lucrare satanică desfășurați?
Presbiter Iovița Vasile
Răzvan Constantinescu: scoateți nebunul din palat!
Iohannis nu este doar un președinte de țară prost. Nu, este un golan trădător, de cea mai joasă speță! ,,Summit NATO. Cinci state s-au angajat să doneze armament Ucrainei. Klaus Iohannis, semnatar al angajamentului. Președinții Joe Biden, Volodimir Zelenski, Klaus Iohannis și premierii olandez, Dick Schoof, italian, Giorgia Meloni, și german, Olaf Scholz s-au angajat, prin semnarea unei declarații comune, să ofere Ucrainei capacități suplimentare de apărare aeriană”. (Qmagazine). Așadar, dintre toate statele NATO, doar 5 s-au angajat! Am ajuns, astfel, pe căi necurate, în G7… pardon, G5, ăla de proști (5 gogomani, cum ar veni). Cum ajunge o curvă pe yaht-ul unde patronii nu-ți dau Schengen și nu-ți dau vize de SUA, ei îți dau doar UE.
Asta înseamnă aruncarea României în război – deoarece căile rutiere și feroviare pe care s-ar deplasa un armament menit să lovească Rusia vor deveni o țintă legitimă a rachetelor Iskander.
Normal că nu au luat în seamă plângerea penală pentru înaltă trădare, depusă la Parchet de Partidul PPR (singurul din România care a făcut așa ceva) după decizia de cedare a unei baterii Patriot, ba chiar au trecut la nivelul următor. Având protecție CIA, derbedeii nu se dau în lături de la nimic. Ce fel de plângere mai putem face acum? De trădare supremă, de cretinism gușogen prezidențial?
Lighioana asta nesimțită vrea să-și arunce vizuina în aer, alături de întreaga comunitate, doar pentru ca dinții ăia de gloabă turbată să roadă și ei o ciozvârtă aruncată de stăpânii demenți, să-i curgă balele pestilențiale peste ogrăzile oamenilor cinstiți.
Preluare de pe Facebook
Asta înseamnă aruncarea României în război – deoarece căile rutiere și feroviare pe care s-ar deplasa un armament menit să lovească Rusia vor deveni o țintă legitimă a rachetelor Iskander.
Normal că nu au luat în seamă plângerea penală pentru înaltă trădare, depusă la Parchet de Partidul PPR (singurul din România care a făcut așa ceva) după decizia de cedare a unei baterii Patriot, ba chiar au trecut la nivelul următor. Având protecție CIA, derbedeii nu se dau în lături de la nimic. Ce fel de plângere mai putem face acum? De trădare supremă, de cretinism gușogen prezidențial?
Lighioana asta nesimțită vrea să-și arunce vizuina în aer, alături de întreaga comunitate, doar pentru ca dinții ăia de gloabă turbată să roadă și ei o ciozvârtă aruncată de stăpânii demenți, să-i curgă balele pestilențiale peste ogrăzile oamenilor cinstiți.
Preluare de pe Facebook
Sfanta Cuvioasă Olga, țarina Rusiei, cea întocmai cu Apostolii
Astăzi pomenim pe Cuvioasa Olga, ţarina Rusiei. Ea a luat tronul Rusiei în vreme de întunecată păgânătate. ,,Iar când a venit vremea cea bine primită, în care Preabunul Dumnezeu a voit să lumineze cu lumina Sfintei Credinţe pe ruşii cei orbiţi ci necredinţă, să-i aducă la cunoştinţa adevărului şi să-i povăţuiască la calea mântuirii, a binevoit ca începătura acestei luminări s-o facă prin neputinciosul vas femeiesc, prin fericita Olga, spre ruşinea bărbaţilor celor împietriţi la inimă’’.
Mântuitorul a bătut la uşa inimii ţarinei Olga şi aceasta s-a deschis cu bucurie şi a primit pe Fiul lui Dumnezeu. S-a dus în împărăţia grecească cea binecredincioasă, unde a primit Sfânta Taină a Botezului şi cu acest dar s-a întors în pământul rusesc şi l-a înmulţit printre supuşii săi, încât faţa ţării a început să se schimbe, căci Biserica sporea între păgânii de până atunci. Ceea ce a făcut pentru poporul ei, n-a reuşit să facă pentru fiul său, Sviatoslav. Cu dragoste de mamă a încercat, în repetate rânduri, să-l scoată din păgânătate şi să-l aducă la Dreapta Credinţă. Sviatoslav nu s-a lăsat înduplecat şi, sub pretexte mărunte, a continuat să trăiască departe de Hristos. Cartea bisericească ne spune că ,,l-a ajuns sfârşit rău, după proorocia maicii sale, căci n-a ascultat-o. Şi s-a împlinit şi proorocia ei despre pământul Rusiei, pentru că, Vladimir, nepotul ei, a primit Sfântul Botez şi a luminat toate părţile Rusiei cu Sfânta Credinţă’’ (După Vieţile Sfinţilor pe iulie, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2005, p. 258-272).
Presbiter Iovița Vasile
Mântuitorul a bătut la uşa inimii ţarinei Olga şi aceasta s-a deschis cu bucurie şi a primit pe Fiul lui Dumnezeu. S-a dus în împărăţia grecească cea binecredincioasă, unde a primit Sfânta Taină a Botezului şi cu acest dar s-a întors în pământul rusesc şi l-a înmulţit printre supuşii săi, încât faţa ţării a început să se schimbe, căci Biserica sporea între păgânii de până atunci. Ceea ce a făcut pentru poporul ei, n-a reuşit să facă pentru fiul său, Sviatoslav. Cu dragoste de mamă a încercat, în repetate rânduri, să-l scoată din păgânătate şi să-l aducă la Dreapta Credinţă. Sviatoslav nu s-a lăsat înduplecat şi, sub pretexte mărunte, a continuat să trăiască departe de Hristos. Cartea bisericească ne spune că ,,l-a ajuns sfârşit rău, după proorocia maicii sale, căci n-a ascultat-o. Şi s-a împlinit şi proorocia ei despre pământul Rusiei, pentru că, Vladimir, nepotul ei, a primit Sfântul Botez şi a luminat toate părţile Rusiei cu Sfânta Credinţă’’ (După Vieţile Sfinţilor pe iulie, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2005, p. 258-272).
Presbiter Iovița Vasile
Acatist pentru salvarea Bisericii Ortodoxe Române și a poporului român
Pornind de la definițiile găsite pentru cuvântul ,,acatist”, m-am gândit la o rugăciune absolut necesară în aceste vremuri.
Potrivit DEX, acatistul este:
· 1. Imn și slujbă bisericească ortodoxă în cinstea Fecioarei Maria sau a unor sfinți.
Rugăciune bisericească.
· 2. Listă de nume dată preotului spre a se ruga pentru persoanele înscrise pe ea.
A da acatiste (sau un acatist) = a cere preotului să rostească anumite rugăciuni pentru îndeplinirea unei dorințe.
Biserica Ortodoxă Română este grav rănită din exterior și din interior. Glasul ierahilor ar trebui să fie și glasul Bisericii, dar nu întotdeauna este așa. Hristos, Capul Bisericii, Se vede din nou plimbat de la Ana la Caiafa. Aceștia erau arhiereii care erau datori să facă legătura între prorociile Vechiului Testament (culminând cu cele ale lui Ioan Botezătorul) și modul în care a viețuit Iisus și să-L recunoască.
Cu o conștiință amorțită de patimi sufletești precum mândria, iubirea de arginți, slava deșartă și altele, ei au continuat să gândească și să acționeze lumește. Avantajele sociale și materiale deveniseră mult mai importante decât slujirea aproapelui în vederea mântuirii. Dumnezeu devenise un NUME important doar pentru că le aducea foloase materiale și prestanță socială. Cu excepții din ce în ce mai greu de găsit, lucrurile se petrec la fel și acum, de aceea nu virtuțile personale primează în ocupare unui jilț ierarhic, ci altceva…
Trupul Bisericii îl reprezintă toți credincioșii (ierarhi, preoți, călugări, mireni). Cu toții avem datoria să vedem dacă ceea ce facem noi înșine este pe placul lui Hristos. De asemenea, trebuie să ne cunoaștem credința ortodoxă și să veghem ca aceasta să fie păstrată așa cum am primit-o. Dumnezeu pe toate le-a creat bine, iar Duhul Sfânt este Duhul Adevărului. El ne luminează mintea pentru a nu accepta în locul Lui duhul minciunii, care este de la necuratul.
În zilele noastre se observă o invadare a culturii cu ideologii străine de Dumnezeu, pe care trebuie să le respingem cu hotărâre dacă vrem să ne mântuim, iar Sinodul Bisericii Ortodoxe Române trebuie să susțină luarea de atitudine, nu să tolereze astfel de ideologii. Altminteri, dacă ierarhii nu conduc poporul român spre mântuire, nu mai avem nevoie de ei. Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române trebuie să se supună lui Dumnezeu, nu politicului, care luptă din ce în ce mai fățiș împotriva lui Dumnezeu. Cu toții, cler și credincioși suntem datori să ascultăm de Hristos și de poruncile Lui, nu să ne îndreptățim atunci când patimile ne invadează. Hristos S-a răstignit pentru noi pentru a ne permite pocăința, de aceea păcatele de orice fel se vindecă prin Spovedanie și pocăință zilnică.
Văzând cât de mult am stârnit cu toții mânia lui Dumnezeu și cât de aproape este un război nimicitor, mă rog lui Dumnezeu să ne mai dea timp de pocăință și să izbăvească poporul român și Biserica Ortodoxă Română:
– de trădătorii lui Hristos și ai creștinilor din exterior și din interior; (Suntem trădători ai lui Hristos atunci când nu-I respectăm poruncile care se referă la iubirea lui Dumnezeu și a aproapelui, când ne lăsăm cuprinși de patimi sufletești și trupești. ,,Scopul viețuirii creștine este dobândirea Duhului Sfânt.” – spunea sfântul Serafim de Sarov. Nicio patimă sufletească ori trupească nu este compatibilă cu dobândirea Duhului Sfânt. Fără Duh Sfânt, nu ne mântuim. Trebuie să arătăm cu degetul și spre noi, așa cum spunea părintele Iustin Pârvu.)
– de ecumenism; (,,Cred (…) în Una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică”, adică în Biserica Ortodoxă, nu într-o biserică universală din care fac parte și ereziile, după cum s-a legiferat la ,,sinodul” din Creta);
– de ideologia LGBT; (Dezincrimnarea unor astfel de păcate sau acceptarea tacită a acestora atrage după sine pieirea neamului românesc.)
– de dictatura electronică; (Dictatura electronică este dictatura lui Antihrist, așa cum reiese din capitolele 13 și 14 din Apocalipsă. Controlul total țintește și sufletul, nu doar cele materiale și atunci mântuirea devine imposibilă. De aceea ni se spune să nu ne însemnăm cu 666, care reprezintă niște cifre de control cu ajutorul cărora funcționează tot ce e electronic. Așadar trebuie să evităm tot ce este electronic care are legătură cu identitatea fiecăruia dintre noi și să solicităm alternative care să nu ne pună în pericol mântuirea. Dacă suntem creștini! Se dorește trecerea la transumanism, prin implantarea în corpul uman a unor dispozitive electronice care permit controlul de la distanță. Digitalizarea corpului uman este incompatibilă cu mântuirea. Bioterorismul se manifestă din plin prin așa-zise ,,vaccinuri” care au drept scop introducerea unor dispozitive electronice auto-asamblabile în corpul uman sub pretextul protejării sănătății!)
– de crucea lui Baphomet de pe unele biserici și mănăstiri, de semnul ,,cornuta” de pe unele icoane, de crucea întoarsă de pe veșmintele preoțești și de alte semne oculte care au fost introduse hoțește și acceptate cu complicitatea unor ierarhi. În București, sub ochii Patriarhului, ai clericilor și ai mirenilor, există cinci statui ale lui Baphomet! ,,Ridică mâinile Tale împotriva mândriilor lor, până la sfârşit, că rău a făcut vrăjmaşul în locul cel sfânt al Tău. Şi s-au fălit cei ce Te urăsc pe Tine în mijlocul locului de prăznuire al Tău, pus-au semnele lor drept semne; ( Psalmul 73, 4-5) Cu Dumnezeu suntem de neînvins. Satanizarea lumii permite elitelor controlul total și transformarea oamenilor în sclavi.
–de Consiliul Mondial al Bisericilor. Dacă facem parte din acest consiliu, înseamnă că suntem trădători ai Crezului ortodox din anul 1961, adică de când Biserica Ortodoxă Română a aderat la această capiște a ereziilor din motive de corectitudine politică. Există oare mai multe biserici ale lui Hristos? Acest consiliu nu dorește mântuirea lumii, ci îi silește pe ortodocși să renunțe la conceptul de îndumnezeire! Adică vor să-i deposedeze pe ortodocși de ajutorul lui Dumnezeu, pentru ca, împreună cu puterea politică și cu cea economică, să-i poată supune și controla total. Așa ne explicăm ce s-a întâmplat cu marii duhovnici români de câteva decenii încoace…Ne-am convins ce e cu acest consiliu, așa că trebuie să ne retragem de acolo.
Dumnezeu să ne dăruiască discernământ duhovnicesc pentru a putea face voia Sa! De distribuit, de copiat și de dus la biserici!
Sora Pelaghia
Potrivit DEX, acatistul este:
· 1. Imn și slujbă bisericească ortodoxă în cinstea Fecioarei Maria sau a unor sfinți.
Rugăciune bisericească.
· 2. Listă de nume dată preotului spre a se ruga pentru persoanele înscrise pe ea.
A da acatiste (sau un acatist) = a cere preotului să rostească anumite rugăciuni pentru îndeplinirea unei dorințe.
Biserica Ortodoxă Română este grav rănită din exterior și din interior. Glasul ierahilor ar trebui să fie și glasul Bisericii, dar nu întotdeauna este așa. Hristos, Capul Bisericii, Se vede din nou plimbat de la Ana la Caiafa. Aceștia erau arhiereii care erau datori să facă legătura între prorociile Vechiului Testament (culminând cu cele ale lui Ioan Botezătorul) și modul în care a viețuit Iisus și să-L recunoască.
Cu o conștiință amorțită de patimi sufletești precum mândria, iubirea de arginți, slava deșartă și altele, ei au continuat să gândească și să acționeze lumește. Avantajele sociale și materiale deveniseră mult mai importante decât slujirea aproapelui în vederea mântuirii. Dumnezeu devenise un NUME important doar pentru că le aducea foloase materiale și prestanță socială. Cu excepții din ce în ce mai greu de găsit, lucrurile se petrec la fel și acum, de aceea nu virtuțile personale primează în ocupare unui jilț ierarhic, ci altceva…
Trupul Bisericii îl reprezintă toți credincioșii (ierarhi, preoți, călugări, mireni). Cu toții avem datoria să vedem dacă ceea ce facem noi înșine este pe placul lui Hristos. De asemenea, trebuie să ne cunoaștem credința ortodoxă și să veghem ca aceasta să fie păstrată așa cum am primit-o. Dumnezeu pe toate le-a creat bine, iar Duhul Sfânt este Duhul Adevărului. El ne luminează mintea pentru a nu accepta în locul Lui duhul minciunii, care este de la necuratul.
În zilele noastre se observă o invadare a culturii cu ideologii străine de Dumnezeu, pe care trebuie să le respingem cu hotărâre dacă vrem să ne mântuim, iar Sinodul Bisericii Ortodoxe Române trebuie să susțină luarea de atitudine, nu să tolereze astfel de ideologii. Altminteri, dacă ierarhii nu conduc poporul român spre mântuire, nu mai avem nevoie de ei. Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române trebuie să se supună lui Dumnezeu, nu politicului, care luptă din ce în ce mai fățiș împotriva lui Dumnezeu. Cu toții, cler și credincioși suntem datori să ascultăm de Hristos și de poruncile Lui, nu să ne îndreptățim atunci când patimile ne invadează. Hristos S-a răstignit pentru noi pentru a ne permite pocăința, de aceea păcatele de orice fel se vindecă prin Spovedanie și pocăință zilnică.
Văzând cât de mult am stârnit cu toții mânia lui Dumnezeu și cât de aproape este un război nimicitor, mă rog lui Dumnezeu să ne mai dea timp de pocăință și să izbăvească poporul român și Biserica Ortodoxă Română:
– de trădătorii lui Hristos și ai creștinilor din exterior și din interior; (Suntem trădători ai lui Hristos atunci când nu-I respectăm poruncile care se referă la iubirea lui Dumnezeu și a aproapelui, când ne lăsăm cuprinși de patimi sufletești și trupești. ,,Scopul viețuirii creștine este dobândirea Duhului Sfânt.” – spunea sfântul Serafim de Sarov. Nicio patimă sufletească ori trupească nu este compatibilă cu dobândirea Duhului Sfânt. Fără Duh Sfânt, nu ne mântuim. Trebuie să arătăm cu degetul și spre noi, așa cum spunea părintele Iustin Pârvu.)
– de ecumenism; (,,Cred (…) în Una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică”, adică în Biserica Ortodoxă, nu într-o biserică universală din care fac parte și ereziile, după cum s-a legiferat la ,,sinodul” din Creta);
– de ideologia LGBT; (Dezincrimnarea unor astfel de păcate sau acceptarea tacită a acestora atrage după sine pieirea neamului românesc.)
– de dictatura electronică; (Dictatura electronică este dictatura lui Antihrist, așa cum reiese din capitolele 13 și 14 din Apocalipsă. Controlul total țintește și sufletul, nu doar cele materiale și atunci mântuirea devine imposibilă. De aceea ni se spune să nu ne însemnăm cu 666, care reprezintă niște cifre de control cu ajutorul cărora funcționează tot ce e electronic. Așadar trebuie să evităm tot ce este electronic care are legătură cu identitatea fiecăruia dintre noi și să solicităm alternative care să nu ne pună în pericol mântuirea. Dacă suntem creștini! Se dorește trecerea la transumanism, prin implantarea în corpul uman a unor dispozitive electronice care permit controlul de la distanță. Digitalizarea corpului uman este incompatibilă cu mântuirea. Bioterorismul se manifestă din plin prin așa-zise ,,vaccinuri” care au drept scop introducerea unor dispozitive electronice auto-asamblabile în corpul uman sub pretextul protejării sănătății!)
– de crucea lui Baphomet de pe unele biserici și mănăstiri, de semnul ,,cornuta” de pe unele icoane, de crucea întoarsă de pe veșmintele preoțești și de alte semne oculte care au fost introduse hoțește și acceptate cu complicitatea unor ierarhi. În București, sub ochii Patriarhului, ai clericilor și ai mirenilor, există cinci statui ale lui Baphomet! ,,Ridică mâinile Tale împotriva mândriilor lor, până la sfârşit, că rău a făcut vrăjmaşul în locul cel sfânt al Tău. Şi s-au fălit cei ce Te urăsc pe Tine în mijlocul locului de prăznuire al Tău, pus-au semnele lor drept semne; ( Psalmul 73, 4-5) Cu Dumnezeu suntem de neînvins. Satanizarea lumii permite elitelor controlul total și transformarea oamenilor în sclavi.
–de Consiliul Mondial al Bisericilor. Dacă facem parte din acest consiliu, înseamnă că suntem trădători ai Crezului ortodox din anul 1961, adică de când Biserica Ortodoxă Română a aderat la această capiște a ereziilor din motive de corectitudine politică. Există oare mai multe biserici ale lui Hristos? Acest consiliu nu dorește mântuirea lumii, ci îi silește pe ortodocși să renunțe la conceptul de îndumnezeire! Adică vor să-i deposedeze pe ortodocși de ajutorul lui Dumnezeu, pentru ca, împreună cu puterea politică și cu cea economică, să-i poată supune și controla total. Așa ne explicăm ce s-a întâmplat cu marii duhovnici români de câteva decenii încoace…Ne-am convins ce e cu acest consiliu, așa că trebuie să ne retragem de acolo.
Dumnezeu să ne dăruiască discernământ duhovnicesc pentru a putea face voia Sa! De distribuit, de copiat și de dus la biserici!
Sora Pelaghia
Biserica nu e tagma trădătorilor. Este Poporul Dreptcredincios al lui Dumnezeu, iubitor sincer și statornic al lui Hristos
,,Mă jur pe dumnezeu că toate bisericile vor recunoaște biserica lui Epifanie Dumenko’’. Este declarația plină de emfază a lui Bartolomeu din Constantinopol. Nu ne vom apuca acum să aflăm pe care dumnezeu se jură. Oricum, nu pe Dumnezeul Adevărat. Nici nu ne impresionează faptul că ereticul și schismaticul numește biserică o bandă de haimanale, care uzurpă Sfanta Biserică Ortodoxă din Ucraina, păstorită de ÎPS Onufrie. Și i-am atrage atenția că pînă în momentul de față, nicio Sfantă Biserică nu i-a recunoscut pe schismaticii epifanieni, cărora le-a acordat un tomos mincinos, fără putere, fără autoritate canonică.
Credem Bunului Dumnezeu că nu va lăsa Biserica, Mireasa lui Hristos, să se întineze cu asemenea fapte murdare și pierzătoare de suflete. Schismaticii ucraineni au fost recunoscuți de trădătorii, ereticii, schismaticii, apostații, masonii, agenții infiltrați, ateii, păgînii, sodomiții, barbarii cărora Dumnezeu le-a îngăduit, pentru o vreme, să pună stăpînire pe posturile din care se erijează în păstori. În fapt, sunt lupi îmbrăcați în piei de oaie. Le vedem colții și ghearele. Le auzim urletele. Că bandiții lui Epifanie au fost recunoscuți, știm. Nu însă de Sfintele Biserici Ortodoxe, ci de trădătorii infiltrați în ele. Este o distincție necesară. Biserica Ortodoxă continuă să fie sfantă și fără prihană.
Biserica nu este tagma celor enumerați mai sus. Este Turma mică a Poporului Dreptcredincios al lui Dumnezeu, iubitor sincer și statornic al Mantuitorului Hristos.
Presbiter Iovița Vasile
Credem Bunului Dumnezeu că nu va lăsa Biserica, Mireasa lui Hristos, să se întineze cu asemenea fapte murdare și pierzătoare de suflete. Schismaticii ucraineni au fost recunoscuți de trădătorii, ereticii, schismaticii, apostații, masonii, agenții infiltrați, ateii, păgînii, sodomiții, barbarii cărora Dumnezeu le-a îngăduit, pentru o vreme, să pună stăpînire pe posturile din care se erijează în păstori. În fapt, sunt lupi îmbrăcați în piei de oaie. Le vedem colții și ghearele. Le auzim urletele. Că bandiții lui Epifanie au fost recunoscuți, știm. Nu însă de Sfintele Biserici Ortodoxe, ci de trădătorii infiltrați în ele. Este o distincție necesară. Biserica Ortodoxă continuă să fie sfantă și fără prihană.
Biserica nu este tagma celor enumerați mai sus. Este Turma mică a Poporului Dreptcredincios al lui Dumnezeu, iubitor sincer și statornic al Mantuitorului Hristos.
Presbiter Iovița Vasile
Ticălosul a plecat încărcat de ,,onoruri’’ patriarhale
Ați înțeles că e vorba de nemernicul Vasile Bănescu, impus de loaze asemenea lui, ca purtător de cuvinte al Patriarhiei Romane. În acestă ,,calitate’’ s-a pronunțat peste capetele plecate ale pretinșilor ierarhi ai Bisericii noastre, stabilind el însuși ,,poziția’’ Bisericii Ortodoxe Romane, el mireanul, în privința unor evenimente sociale stringente. Vă aduceți aminte că acest personaj lugubru a îndemnat credincioșii Bisericii noastre să primească vaccinul satanic și numai Bunul Dumnezeu știe cîte glasuri din morminte strigă spre cer, pentru a li se face dreptate.
Cu niște ani în urmă, propuneam o procedură simplificată și rapidă de îndepărtare a acestui personaj malefic din viața Bisericii noastre: un șut în posterior și împingerea lui pe treptele Patriarhiei. N-a fost să fie!
Pseudo-patriarhul Daniel a găsit de cuviință să-l decoreze, să-i mulțumească pentru inestimabila-i contribuție la distrugerea BOR din interior, de aceea l-a decorat cu ce? Cu o cruce răsturnată, masonică. Priviți cu atenție imaginea cu cei doi și veți vedea că maleficul Bănescu ține în mîini un fel de plachetă cu crucea răsturnată. Crucea masonic-satanică!
Dacă-l pui pe Daniel să se însemneze cu semnul Sfintei Cruci, nu va fi în stare. Are mîna legată. Mîna care a semnat pactul cu diavolul și apoi documentele eretice din Creta nu va mai putea însemna chipul lui Daniel cu Semnul lui Hristos.
Daniele! Cît crezi că vei mai sta pe scaunul patriarhal, simulînd slujirea arhierească, dar batjocotind Biserica noastră în toate chipurile? Crezi că suntem miopi sau orbi și nu vedem toate nemerniciile tale îndreptate împotriva Dreptei Credințe? În această vreme îți pui trepădușii să răcnească peste tot precum că cei îngrădiți de erezie sunt schismatici, în afara Bisericii, sectari și cîte vă mai trec vouă prin mințile întunecate de diavolul. De la Sărbătoarea Botezului Domnului au trecut niște luni. Atunci te-am prezentat prezidînd o adunare satanică, avand în dreapta și stînga niște imagini înfricoșătoare, blasfemiatoare la adresa Mantuitorului Hristos, imagini cu pretenții de Sfinte Icoane. Doamne, păzește-ne!
L-ai trecut pe Bănescu într-o altă ipostază, în care va mai face mult rău Bisericii noastre. El era cel care stabilea, cum spuneam, poziția Bisericii în anumite împrejurări sociale, iar dacă nu ascultai de acest nemernic, puteai fi deferit consistoriului eparhial și caterisit.
Mă, voi chiar nu mai aveți nicio limită, nici un dram de bun simț, nicio brumă rușine, nicio opreliște în pornirile voastre de a distruge Biserica noastră din interior? Voi veți fi distruși, Biserica va rămane. Dacă n-ați înțeles pînă acum, nu veți înțelege niciodată.
Presbiter Iovița Vasile
Cu niște ani în urmă, propuneam o procedură simplificată și rapidă de îndepărtare a acestui personaj malefic din viața Bisericii noastre: un șut în posterior și împingerea lui pe treptele Patriarhiei. N-a fost să fie!
Pseudo-patriarhul Daniel a găsit de cuviință să-l decoreze, să-i mulțumească pentru inestimabila-i contribuție la distrugerea BOR din interior, de aceea l-a decorat cu ce? Cu o cruce răsturnată, masonică. Priviți cu atenție imaginea cu cei doi și veți vedea că maleficul Bănescu ține în mîini un fel de plachetă cu crucea răsturnată. Crucea masonic-satanică!
Dacă-l pui pe Daniel să se însemneze cu semnul Sfintei Cruci, nu va fi în stare. Are mîna legată. Mîna care a semnat pactul cu diavolul și apoi documentele eretice din Creta nu va mai putea însemna chipul lui Daniel cu Semnul lui Hristos.
Daniele! Cît crezi că vei mai sta pe scaunul patriarhal, simulînd slujirea arhierească, dar batjocotind Biserica noastră în toate chipurile? Crezi că suntem miopi sau orbi și nu vedem toate nemerniciile tale îndreptate împotriva Dreptei Credințe? În această vreme îți pui trepădușii să răcnească peste tot precum că cei îngrădiți de erezie sunt schismatici, în afara Bisericii, sectari și cîte vă mai trec vouă prin mințile întunecate de diavolul. De la Sărbătoarea Botezului Domnului au trecut niște luni. Atunci te-am prezentat prezidînd o adunare satanică, avand în dreapta și stînga niște imagini înfricoșătoare, blasfemiatoare la adresa Mantuitorului Hristos, imagini cu pretenții de Sfinte Icoane. Doamne, păzește-ne!
L-ai trecut pe Bănescu într-o altă ipostază, în care va mai face mult rău Bisericii noastre. El era cel care stabilea, cum spuneam, poziția Bisericii în anumite împrejurări sociale, iar dacă nu ascultai de acest nemernic, puteai fi deferit consistoriului eparhial și caterisit.
Mă, voi chiar nu mai aveți nicio limită, nici un dram de bun simț, nicio brumă rușine, nicio opreliște în pornirile voastre de a distruge Biserica noastră din interior? Voi veți fi distruși, Biserica va rămane. Dacă n-ați înțeles pînă acum, nu veți înțelege niciodată.
Presbiter Iovița Vasile