ORTODOXIA ÎN CATACOMBE

,,Cel Care în Iordan de la Ioan a primit a Se boteza, pentru mântuirea noastră, Hristos, Adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale şi ale tuturor Sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mântuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor’’.

Mântuitorul a dat Bisericii darul mare al Sfântului Botez, prin care oamenii devin, din pruncia lor, mădulare ale Bisericii şi primesc ceea ce le este necesar pentru buna vieţuire şi pentru mântuire. Aserţiunea precum că pruncii nu trebuie botezaţi, nefiind conştienţi, este o învăţătură drăcească târzie, aparţinând anabaptiştilor. Fals! Biblia ne arată desluşit că tăierea împrejur a pruncilor, se făcea în ziua a opta după naştere: ,,Să vă tăiaţi împrejur, şi acesta va fi semnul legământului dintre Mine şi voi. În neamul vostru, tot pruncul de parte bărbătească… să se taie împrejur  ziua a opta’’(Farere 17, 11-12). Pedeapsa pentru neîmplinirea acestei Porunci era drastică: ,,Iar cel de parte bărbătească… care nu se va tăia împrejur în ziua a opta, sufletul acela se va stârpi din poporul său, căci a călcat legământul Meu’’(Facere 17, 14). Este limpede de înţeles că această poruncă trebuia împlinită de părinţii copilului.

Aşa e şi cu Sfântul Botez. Părinţii şi naşii copilului sunt datori să-l ducă în Sfânta Biserică, pentru a fi botezat de către preot ori episcop. Că pruncii erau botezaţi dintru început de Biserică, ne-o mărturiseşte Sfânta Scriptură. Iată ce citim la Fapte (1, 4-5), porunca Mântuitorului dată Apostolilor: ,,Şi cu ei petrecând, le-a poruncit să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aştepte făgăduinţa Tatălui, pe care aţi auzit-o de la Mine: Că Ioan a botezat cu apă, iar voi veţi fi botezaţi cu Duhul Sfânt, nu mult după aceste zile’’.Am accentuat expresia ,,făgăduinţa Tatălui’’. După Înălţarea Domnului la cer, a urmat Pogorârea Duhului Sfânt. Atunci Sfântul Petru a spus: ,,Pocăiţi-vă şi să se boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre, şi veţi primi darul Duhului Sfânt. Căci vouă este dată făgăduinţa şi copiilor voştri şi tuturor celor de departe, pe oricâţi îi va chema Domnul Dumnezeul nostru’’(Fapte 2, 38-39). Aşadar, şi copiilor a fost dată făgăduinţa că vor fi botezaţi, nu când vor ajunge maturi, ci ,,nu mult după aceste zile’’, adică atunci când s-au botezat părinţii lor. Urmarea a fost aceasta: ,,Cei care au primit cuvântul lui s-au botezat şi în ziua aceea s-au adăugat ca la trei mii de suflete. Şi stăruiau în învăţătura Apostolilor şi în comuniune, în frângerea pâinii şi în rugăciune’’(Fapte 2, 41-42). ,,Trei mii de suflete’’ înseamnă copii, maturi, bătrâni de diferite vârste.

Aceştia au alcătuit începutul Bisericii lui Hristos. Biserica din Ierusalim este mama tuturor Bisericilor. Aceasta este învăţătura despre Botezul copiilor. Înţelegem acum că greşesc de moarte aceia care mint, spunând că pruncii nu trebuie botezaţi.

Presbiter Iovița Vasile

Articolul defăimător, apărut pe Activenews.ro, în data de 2.01.2024, este o mare discreditare și o dezinformare la adresa Înaltpreasfinției Sale, Mitropolitul Longhin. Autorul articolului este anonim, așa cum au procedat și la procesul intentat IPS Longhin, în care trei persoane anonime îl cheamă la proces, dar nu se prezintă nimeni la nici un termen de judecată și nici măcar numele lor nu apare nicăieri, exact metodă KGB-istă, cum folosiți și dumneavoastră acum. Acest articol conține informații vechi, neverificate, tendențioase, din 2016.       Răspunsul IPS Teofan, referitor la Sinodul din Creta, este de acum 7 ani și nu are nici o relevanță cu persecuția la care este supus Vlădica Longhin, singurul ierarh care luptă pentru salvarea Credinței Ortodoxe, pe care vor să o distrugă, să o desființeze.

În apărarea Vlădicăi Longhin sunt doar dreptmăritorii creștini, care nu sunt de acord ca, Credința Ortodoxă strămoșească să fie pângărită, călcată în picioare, amestecată și desființată de elita satanistă. Cum este posibil ca, după sfințirea oricărei biserici, să mai intre în Sf. Altar, laici, puhoi de oameni, o zi, două, trei, mai ales persoane care fără nici o jenă, merg și ating cu haine de tot felul și diferite obiecte, Sf. Masă din Sf. Altar, unde doar preotul și Sfinții Îngeri au voie să atingă? Cum este posibil să fie lăsat să se spurce Sf. Altar, imediat după ce a fost sfințit? Atunci de ce a mai fost sfințit, dacă imediat este lăsat să fie întinat și pângărit, cu binecuvântare ierarhică? Așa spun Sfintele Canoane? Care sunt acestea?       

Spuneți-ne, cei de la Activenews, cum puteți publica astfel de aberații nedocumentate, să induceți lumea în eroare și să o instigați la ură împotriva Vlădicăi Longhin? Aveam o altă părere despre publicațiile dumneavoastră, dar îmi pare foarte rău că acest ,,Mihu80″, care nu vrea să-și declare identitatea, este un impostor și un aducător de dezbinare și de ură, sub masca credinței, de care habar nu are, de la care preluați în acest articol idei ofensatoare și jignitoare, atât la adresa IPS Longhin, cât și a mitropolitului Teofan, care, dacă citește Pidalionul și Canoanele, găsește scris foarte clar că nu este permis să fie spurcată biserica ce a fost sfințită, ca să poată sta Mântuitorul Iisus Hristos, pe Sfânta Masă, unde se aduce Jertfa Euharistică.

Vă rog să nu mai postați articole neverificate, complet eronate, răufăcătoare. Bine ar fi să-l cunoașteți întâi pe Vlădica Longhin, să-i vedeți osteneala, jertfa, munca și dragostea față de semeni și față de Dumnezeu, față de sutele de copii orfani, față de cei bolnavi, față de maici, călugări și toți care se jertfesc necontenit, ca fiecare om ce trece pe la Bănceni să aibă o cameră, un pat și o mâncare caldă. Asta face Vlădica Longhin, ,,tata” și ,,mama” orfanilor, ,,tăicuțul” scump și neprețuit, în care și-au pus tot ajutorul, și nu dezbinarea pe care o faceți prin aceste postări defăimătoare. Veți da seama în fața lui Dumnezeu, a Dreptului Judecător, pentru instigare la ură împotriva unui ierarh român, Părintele și fratele nostru de Neam și de Credință, care luptă pentru păstrarea și salvarea Credinței noastre Ortodoxe, în loc să îl ajutăm și să îl sprijinim, să îi fim alături, pentru că este atât de bolnav! De curând a fost operat din nou, pe cord deschis, și numai Dumnezeu și Măicuța Domnului, care îi poartă de grijă, l-au salvat, prin rugăciunile și lacrimile sutelor de copii orfani, măicuțe și monahi, și a drept pravoslavnicilor creștini, care îl iubesc și îi cunosc jerfta, mila și dragostea de aproapele!              Pe câtă lume nu a ajutat și vindecat la Spitalul din curtea Mănăstirii Bănceni, la Clinica Sf. Luca, unde s-a străduit să aibă aparatura cea mai performantă, să ajute pe cei bolnavi, săraci, în nevoi, și oricine are trebuință de tratament, operații, analize, CT, RMN. O clinică ce rivalizează cu orice spital din Occident, ba mai deasupra, la standarde mai înalte, cu o organizare excelentă, mese gratuite la bolnavi și la medici, și o curățenie impecabilă!     Mergeți și vedeți, convingeți-vă, apoi dați cu piatra, dacă, inima haină, plină de ură, nu o să vi se înmoaie și o să vi se curețe de păcatul răutății, văzând atâta muncă și osteneală. Nu mai zic de jerfa părinților, și a măicuțelor, care ca niște albine, noapte de noapte vin la Sf. Liturghie, iar ziua, veșnic la treabă, fac oale cu mâncare, pe care le trimit la Azilele și Casele de bătrâni, în ținuturile nevoiașe din zona Cernăuți. Cine mai face așa ceva în ziua de azi? Cine se mai gândește la atâtea suflete pe care nu are cine să le ajute? Dacă se întâmplă ceva cu Vlădica Longhin, mergeți voi să duceți mașini cu mâncare la cei bolnavi, la cei bătrâni și uitați de lume, la cei din închisori, mame și copii născuți în temnițe, la tot omul necăjit și sărman, fie că e român sau nu? Cum puteți să spuneți, să afirmați fără pic de rușine, că este membru în KGB, această organizație odioasă, de care te strânge în spate doar când auzi, și, cu care Vlădica Longhin nu a avut de a face niciodată?                  Nu mai loviți într-un om care toată viața, zi și noapte, cu timp și fără timp, s-a jertfit pentru frații, surorile și copiii care au fost vitregiți de soartă! A iubit și iubește cu toată ființa Neamul nostru Românesc, din care ne tragem cu toții. Și îi pare rău, că vede atâta ură și dezbinare. Dacă ar mai fi 10 oameni vrednici ca dânsul, țara noastră nu ar fi distrusă și vândută cum este, bucată cu bucată, trădătorilor străini, care s-au aciuat aici, la noi, în piei de oaie, sau trădătorilor români, care nu au conștiință și frică de Dumnezeu, care și-au trădat și pe mama, și pe tata, și copiii, și pe moșii și strămoșii noștri și bucata de pământ românesc pe care ne-a dat-o Dumnezeu. Acești oameni trădători care nu au nimic sfânt în ei, doar setea de a face rău și de a agonisi averi, prin trădare și muncă necinstită.      Dumnezeu să îi lumineze, să îi trezească măcar în ultimul ceas, poate, se mai salveaza ceva.                              

Acum vreți să distrugeți și ultimul bastion de rezistență, pe Vlădica Longhin, și catedrala, schiturile și mănăstirile de la Bănceni? Vlădica este un adevărat luptător și jertfitor pentru salvarea Credinței Ortodoxe, iar dumneavoastră, prin ce publicați, sunteți alături de prigonitori! Ați pierdut imens și o să pierdeți și mai mult, din credibilitatea și audiența, de care v-ați bucurat până acum, înșelând așteptările tuturor celor care v-au crezut de bună credință, așa cum aveți postat pe site, în mod fățarnic și viclean. Iertați-mă, dar este un punct de vedere pe care îl au cei care trecut pe la Bănceni, care au rămas la ,,Casa Pelerinului”, hotelul gratuit cu cazare și masă, o noapte, două, trei sau mai mult și au mers la Sfintele Slujbe de noapte sau de zi și care l-au cunoscut pe Vlădica Longhin și au participat la bucuria duhovnicească de acolo, un loc plin de har și de sfințenie, pe care vă rugăm din suflet să mergeți să-l cunoașteți și apoi să mai scrieți lucruri neadevărate și închipuite, dacă mai puteti!                                  Să ne rugăm Bunului Dumnezeu din tot sufletul și din toată inima, să-i dea sănătate Vlădicăi Longhin pentru tot ce a făcut, să-l ferească de toată primejdia și tot răul, care este îndreptat asupra lui din toate părțile. Suntem români cu toții și nu trebuie să ne facem părtași la asemenea dureri și nedreptăți, care vin asupra Înalt-Preasfinției Sale. Să ne unim cu toții în rugăciune și în dragoste față de frații noștri, care au fost și sunt persecutați în afara granițelor țării, la o aruncătură de băț de Patria Mamă, care nu a intervenit și nu i-a ajutat cu nimic.          

Am scris cu lacrimi în suflet aceste rânduri și vă rog fiți mai cum se cade, cu discernământ și faceți un efort elementar și de bun simț, ca măcar să mergeți până acolo, la fața locului, să vedeți despre ce este vorba și apoi să postați articole și comentarii denigratoare, despre o persoană pe care nu o cunoașteți, daca mai doriti. Doamne miluiește-i pe români!

Un pelerin la locurile sfinte de la Lavra Bănceni,

 Rodica Pop

În Împărăția Minciunii, Adevărului i se spune minciună, iar Minciunii i se spune adevăr. Minciuna și Adevărul au slujitorii lor. Adevărul este sărac în cele pământești, dar bogat în cele cerești, iar Minciuna este bogată în cele pământești și săracă în cele cerești. Slujitorii Adevărului se mai lasă seduși de bogățiile materiale ale minciunii.

Ca să fie credibilă, Minciuna și-a format partide politice, școli și universități, deține televiziuni, monopolizând informațiile pe care slujitorii Adevărului le filtrează din ce în ce mai greu…

Primul gând al Minciunii a fost acela de a contrazice Biblia, astfel încât slujitorii Adevărului să se îndoiască de Dumnezeu. Aceștia au desființat practic capitolul Facerea (Geneza) din Biblie prin teorii mincinoase precum: ,,legea gravitației”, ,,pământul sferic”, ,,vechimea pământului de milioane de ani”,  ,,proveniența omului din maimuță”etc.  

Unii slujitorii Adevărului care voiau să aibă niște roluri în societate au acceptat să învețe carte la școlile Minciunii. Unii credeau că, terminarea studiilor, vor demasca toate minciunile… Dar rar se iîntâmpla așa.  Pactul cu Minciuna celor mai mulți le-a fost fatal. Minciuna a avut grijă să-i compromită pe slujitorii Adevărului astfel încât să-i facă șantajabili prin diverse păcate, deoarece se temea ca aceștia să nu o demaște. Tinerii care nu cunoșteau Biblia au fost cel mai ușor de îndoctrinat și mulți dintre ei au devenit slujitori ai minciunii lăsându-și părinții cu lacrimi în ochi din cauză că s-au făcut părtași la moartea sufletească a lor.

Ca să fie mai sigură de reușită, Minciuna a început să-i ucidă fizic pe slujitorii Adevărului și să le ia hainele. Și așa, îmbrăcată cu hainele Adevărului, Minciuna a dobândit mai multă prestanță socială. Doar puțini slujitori ai Adevărului recunosc Minciuna deghizată în Adevăr, dar adeseori se ascund timizi și ei. Mai spun în șoaptă noile isprăvi ale Minciunii, dar rar o înfruntă direct.

Minciuna deghizată în Adevăr e mai periculoasă decât Minciuna veritabilă; e extrem de permisivă cu păcatul și de aceea câștigă din ce în ce mai mulți adepți; nu le pretinde acestora evlavie față de Dumnezeu ori virtuți creștinești,  cum procedează Adevărul… Minciuna deghizată în Adevăr mimează teologia, dar nu are nimic sfânt. Slujitorii Minciunii deghizate în Adevăr în general fac parte din masonerie. Ecumenismul are aceleași obiective ca și masoneria, de aceea ,,sunt necesari” ierarhi masoni!!!

În trecut, slujitorii idolești se știau clar, iar creștinii îi puteau ocoli fără probleme. Ierarhii masoni se prezintă ca fiind ortodocși sadea și pretind ascultare în această calitate. Amestecă lucrurile cu viclenie, în așa fel încât minciuna să fie greu sesizabilă, dar fac constant compromisuri din aproape în aproape așa cum le cer stăpânii lor, nu cum le cere Dumnezeu. Aceștia sunt de acord cu căsătorii între cei de confesiuni diferite, deși există riscul ca urmașii acestora să nu mai fie ortodocși; sunt de acord cu organizarea de concerte laice în lăcașurile de cult; permit semne oculte pe unele icoane (cornuta, crucea malteză), pe biserici (crucea lui Baphomet, crucea cu semilună) și chiar crucea întoarsă pe epitrahilele preoțești; sunt de acord să se roage împreună cu cei de alte confesiuni și chiar cu cei de alte religii; nu sunt preocupați de mântuirea creștinilor, ci de realizarea unui ghiveci din toate religiile, coordonat de Lucifer. De aceea s-a dat liber la păcat, iar masonul de frunte este numit chiar papă!

Dumnezeu să ne ajute să deosebim Adevărul de Minciună! Amin.

Sora Pelaghia

Frumoasă apărare a vrednicului Vlădică Longhin! Dumnezeu să vă răsplătească, părinte Vasile!
Nu vă tulburați prea tare cu sufletul, căci e războiul demonilor sfârșitului de lume cu Sfinții lui Dumnezeu. Șorțulețele& mănușițele din Deal s-au vândut demult, la fel ca mulți mulți alți antecesori ai lor. Acum e cernerea amintită – printre alții-de Părintele Iustin Pârvu.
Domnul Oștirilor cu noi !

Mani

Dragilor,
Dacă IPS Longhin a folosit un cuvânt un pic mai dur, a facut-o pentru a arăta starea gravă în care ne aflăm .
Arătați-mi în toată lumea asta ortodoxă un episcop care să strige cu atâta foc către poporul de pretutindeni – ca acest iubit Păstor.
L-am ascultat de atâtea ori cu atâta drag și îmi vibra sufletul, și-mi curgeau lacrimile când îl auzeam cum vorbea despre țara lui România, despre Țara Mamă și „sârma ghimpoasă” , despre aceeași credință și același sânge și nu demult, înainte de a se opera, a spus că de va fi să treacă la Domnul, să fie înmormântat în Scumpa lui Românie!
Să deschidem ochii dragilor, și să înțelegem că un asemenea păstor nu a mai cunoscut pământul demult!

Mulțumim mult pentru frumosul cuvânt de apărare a mult iubitului nostru Mitropolit Longhin!

Comentariile noastre au grijă să nu le publice, așa că le trimitem tot la dumneavoastră:

Dintr-o privire aruncată peste acest articol îți dai seama că e defăimare și nedreptate aruncată peste acest MARE OM! Cei care îl cunoaștem de zeci de ani știm foarte bine cine este Preasfințitul Longhin și credem că va veni pedeapsă de la Dumnezeu peste cei care în mod intenționat îl defăimează.
Acum 30 și ceva de ani, când eram doar un copilaș și mergeam pe la Boian, Preasfințitul Longhin avea deja doi copii înfiați! Cum poți spune că o asemenea lucrare, cu atâtea sute de orfani, e o copie a lucrării părintelui Nicolae Tănase?
Numai noi, cu ochii noștri, câte minuni și vindecări, trupești și sufletești, am văzut cu ochii noștri și am trăit acolo!
Dumnezeu să-i ierte pe toți cei care pun umărul la această mare nedreptate!

Emilia

Cum, mă nenorocitule să te legi de un om cu inima in pioneze, căruia îi atarna viata ca de un fir de ață? Cați  draci mai poti încape in tine?Cum de nu crapi o data de păcătos ce esti? Am impresia ca Psaltirea stă prăfuită si nu e pusă în functiune de nu au nicio arsură, să simtă si să li se faca pielea găinii pe ei de frica.

Ioan

Această făcătură împotriva IPS Sale a fost pusă la cale ecumeniștii cu grade degradante, care au ocupat pozițiile cheie în Biserica noastră. Se vede după cum sunt de prostănaci și cum scornesc minciuni, apoi le aruncă în spațiul public.

1.Să începem cu titlul. IPS Sa n-a blestemat niciodată Poporul Roman și n-are cum să se întoarcă împotriva Arhieriei Sale. Se întoarce ticăloșia celor ca voi, care l-au otrăvit de trei ori și numai Pronia Dumnezeiască îl mai ține în viață. Acum i-au aprins casa, știind că este suferind după operații și probleme grave de sănătate. Nu mai vorbim de procesele în care tot voi îl tarați. Blestemul sunteți voi, peste întreg Neamul Romanesc.

2.Poporul Roman a spurcat toate altarele si bisericile. Da, pentru că Sfintele Canoane interzic cu asprime ca după ce o biserică a fost sfințită să intre în Sfantul Altar bărbați și femei, de-a valma, care se ating de Sfanta Masă ca de un obiect oarecare, ating și obiecte de lenjerie, apoi lasă obolul lor în cutia pusă la vedere. Buna rigoare slavă spune că dacă întamplător  o femeie s-a atins de Sfanta Masă, aceasta va fi obligatoriu resfințită, și numai  după aceea se poate  aduce Sfanta Jertfă. Înțelegeți, gogomani ecumeniști?

3.Poporul Roman care înjură pe Dumnezeu este cel mai căzut popor. Aci IPS Sa greșește. Ungurii sunt mai căzuți decat noi. Au niște înjurături înfiorătoare, iar ,,meritul’’ nostru e că le-am tradus și le folosim adesea.

4.,,De asta au fost la sinodul din Creta și au semnat și prima țară Ortodoxă care a recunoscut acel sinod a fost cel mai bun din istoria Bisericii. Mare blestem va veni peste acei oameni!’’ Acei oameni nu sunt Poporul Ortodox Roman. Sunt șleahta de trădători prezenți, cei 25, pe care-i va ajunge pedeapsa lui Dumnezeu. IPS nu blestemă pe nimeni, doar ne spune ce-i așteaptă pe acești pseudo-ierarhi. Observați diversiunea, viclenia prostească a ecumeniștilor: transferă cuvintele acestea, care-i privesc excusiv pe episcopii trădători, asupra întregului Popor Roman. Și cu manie proletară titrează ,,Longhin Jar a blestemat Poporul Roman”. Mă nemernicilor! Mă spurcaților!

5.Unde este totuși blestemul? ,,Așa să vă ajute Dumnezeu să rămaneți în Harul Duhului Sfant, dragii și iubiții mei… Vă iubim mult… Dumnezeu să vă binecuvanteze și să vă ajute… Trăiți frumos în casele voastre’’.

6.Diversiunea cu Sfintele Antimise. Se știe că fără acestea nu se poate sluji Sfanta Liturghie. ÎPS Longhin este acuzat că ar fi dat Antimise preoților nepomenitori din Romania, ceea ce nu îngăduie Sfintele Canoane. Să vă spun adevărul, pe care nu credeam că-l voi spune vreodată public: Cand se schimbă episcopul într-o Eparhie, noul episcop retrage Antimisele vechi și trimite altele noi, cu semnătura sa. Dumnezeu a dat gandul cel bun vrednicilor episcopi ai Oradiei, PS Vasile Coman și PS Ioan Mihălțan, care au lăsat la Parohii Antimisele predecesorilor, așa încat a fost ușor să le luăm, să așezăm în ele Sfinte Moaște de Mucenici și astfel putem sluji Sfanta Liturghie în mod canonic.

Vă mărturisesc că am un Antimis din anul 1971, cu semnătura PS Vasile Coman, cel care m-a hirotonit, pe care slujesc. L-am păstrat cu multă grijă și iată că acum, după 53 de ani, Dumnezeu a îngăduit aceste vremuri și putem sluji fără împiedicare.

IPS Longhin n-a dat Antimis niciunuia dintre preoții nepomemitori, cum spun născocitorii de minciuni patriarhali.

7.De pe latrina numită ActiveNews s-a ridicat capacul. Mirosul spurcat îi va îndepărta pe mulți. Cei obișnuiți cu pestilemțialul, vor respira în continuare duhoarea.

8.Înalt-Preasfințite Părinte Mitropolit Longhin. Vă iubim. Poporul Roman Ortodox vă iubește. Sunteți din Neamul și sangele romanesc. Oamenii simt care sunt adevărații Arhierei ai lui Hristos. De năimiți se depărtează.

Arhieria Voastră să o pomenească Domnul Dumnezeu întru Împărăția Sa.

Presbiter  Iovița Vasile

NOTĂ. Dandu-și seama că porcăriile scrise la adresa ÎPS Longhin sunt percepute ca atare de cititori, cei de la ActiveNews retrag, încet-încet, acele aberații spre periferie. Zadarnic. De pedeapsa Dreptului Dumnezeu nu vor scăpa.

Citeam de multă vreme că J.F. Kennedy, aflat in vizită-n Texas a trecut printr-o mulțime ostilă si mulți dintre ei îl scuipau și erau gata să-l agresesze fizic. Atunci, președintele SUA s-a întors spre gărzile de corp, intreband: Ce sunt aceștia, oameni sau animale.

Mă uit la imaginea cu casa incendiată a ÎPS Părinte Longhin, și-mi vine-n minte întrebarea de mai sus. Cei care eu comis acest act banditesc nici măcar animale nu se pot numi. Sunt diavoli patrupezi sau taraturi, cum era șarpele amăgitor din Eden. Poziția lor bipedă e total nepotrivită. Ei nu pot privi spre cer. Ei privesc spre adancimile iadului din interiorul pămantului, de care vor avea parte. Au pierdut orice urmă de omenie, de pocăință nici nu mai vorbesc.

Uitați-vă ce casă ,,somptuoasă,, avea ÎPS Sa si comparați-o cu palatele în care petrec în huzur pseudo-ierarhii romani. Nu-i nimic de adăugat, nu-i nimic de comparat.

Am un presentiment care-mi spune că deznodămantul lui Zelenski nu e departe. Să-l apropie Dumnezeu și mai mult. Acest măscărici criminal, drogat, penibil, caraghios, spurcat și grețos e ceea ce a putut produce marea democrație americană care trambița statul de drept, drepturile omului, fericirea vesnică pentru toate făpturile lui Dumnezeu.

Binele nostru vine de la Dumnezeu, nu de la voi, otrepe ordinare.

Presbiter Iovița Vasile

Cine urmareste cateheza „Inceputurile ecumenismului” de pe canalul „Isihasmul Carpatin”, ne spunea parintele, ca este interesant si infricosator faptul ca toti patriarhii masoni au fost inmormantati cu sicriile inchise, amintind de cei din pestera Sf.Munte Athos, tradatori ai Ortodoxiei si ramasi „schimonositi”… se pare din auzite ca atunci când sunt „sigilate” sicriele, la atari oameni, e semn că au fost masoni de grad „33”, deoarece, după moarte sunt decapitați și li se păstrează țestele, din care, mai târziu, vor bea sânge…sau vin, alți „fustangii”… „șorțangii”,dar ecumenistii de unde sa se mai teama, cand majoritatea s-au si intepat anti covrig,cu serul lui Sarsaila…

Asa ca iata ce avem astăzi ca lucrare de căpătâi în biserica administrată de semnatarii Sinodului Talharesc de la Creta, iata unele rezultate,pe care toti ierarhii si aproape tot clerul le ignora… : rugăciunile în comun, concertele laice din fața Sfântului Altar, reducerea duratei slujbelor, căsătoriile mixte, vezi Transilvania si diaspora, opulența și atitudinea disprețuitoare a multor clerici, lipsa misionarismului și a catehezei, programa ecumenistă a facultăților de Teologie ,(pactul ierarhiei cu autoritatile in plandemie si indemnul la intepare cu un vaccin modificator genetic parte din pecetea 666…)…etc

 În fapt implementarea agendei antihristice, prin punerea în operă a unui anumit „Super Memorandum”, aruncat „puțin  mai umflat” pe piață, în urmă cu câțiva ani, spre adormirea celor care nevăzându-l aplicat 100%, își văd în continuare de „dulceața hedonistă”!…

Adi Eugen

1.Câte credințe a semănat Dumnezeu pe fața pămânului?

O singură Credință, după cuvântul Sfintei Scripturi: ,,Este un singur Domn, o singură Credință, un singur Botez,, (Efeseni 4, 5).

3.Care este Credința cea adevărată?

,,Iubiților, punând toată râvna să vă scriu despre mântuirea cea de obște, simțit-am nevoia să vă scriu și să vă îndemn să luptați pentru Credința dată Sfinților, odată pentru totdeauna,, (Iuda 1, 3) Mai clar, mai limpede nici nu se poate. Sfințenia se dobândește numai în Biserica Ortodoxă. Vorbim de sfinți papistași, protestanți, neo-preotestanți? Doamne, ferește! Pomenim Sfinții care au apărat Credința Ortodoxă, mulți dintre ei primind moarte mucenicească.

4.Credița Sfinților, unică și mantuitoare, presupune existența unei singure Biserici, cea Una, Sfantă, Sobornicească și Apostolească. Restul sunt născociri drăcești și vorbe de clacă ecumeniste.

5.Dar celelalte credințe, numărate cu miile, ce sunt?

Sunt neghine aruncate în ogorul Domnului, pe care Dumnezeu le îngăduie să crească laolaltă cu grâul cel bun: ,,Țarina este lumea, sămânța cea bună sunt fiii Împărăției. Iar neghina sunt fiii celui rău. Vrăjmașul care a semănat-o este diavolul,, (Matei 13, 38-39).

Jidanii cei urâtori de Hristos au născocit sectele (neghinele), le finanțează cu generozitate pentru a lupta împotriva Credinței Ortodoxe, singura mântuitoare.

6.Cine a pornit prigoana sălbatică împotriva Bisericii Ortodoxe a Ucrainei? Jidanul Zelenski. Cine ucide oameni nevinovați, fără număr, în Gaza? Jidanul Netanyahu. Bibi, drăgălașul. În vreme ce ereticii lumii nu sunt atinși nici măcar cu o floare.

Presbiter Iovița Vasile

Componența juriului a fost aceasta:

-Klaus Werner Iohannis, președinte de oroare

-Florin Cîțu, președinte executiv

-Vlad Voiculescu, vicepreședinte

-Ioana Mihăilă, vicepreședinte

-Membri plini și supleanți

-Secretar, secretizat

În urma deliberărilor, s-a stabilit următoarea ierarhizare:

PREMIUL I

Arafat din Palestina

S-a pripășit pe la noi,

I-a amenințat cu tulpina

Și i-a băgat în mormânt goi.

PREMIUL II

Știu că nu veți fi de-acord

Că-n pieptul lui de colonel,

Gheorghiță are-o inimă și-un cord,

Întocmai cum ne-a spus chiar el.

PREMIUL III

Al. Rafila securistul

A ucis 14 persoane.

Odrasla sa, vaccinistul,

Ar fi ucis milioane.

MENȚIUNEA I-A

Mahler cea bună de gură

S-a prostituat, se știe,

Nu acolo pe centură-

La TV, în plandemie.

MENȚIUNEA A II-A

Radu Tudor – analist

S-a vândut pe sume mari.

Acum e pupincurist,

Se gudură la cei tari.

MENȚIUNEA A III-A

Gâdea e penticostal

Vorbind limbi neînțelese.

În plandemie a sărit peste cal,

Mințindu-ne cu cuvinte alese.

MENȚIUNEA A IV-A (Carmen Dorobăț)

Pe Carmen, vaccinista care,

A luat mită cu carul,

În loc s-o-nchidă la răcoare,

Justiția i-a-nchis dosarul.

MENȚIUNEA A V-A

În plandemia monstruoasă,

A fost jale, a fost chin,

S-au comis crime în masă,

De care Cercel nu-i strein.

MENȚIUNEA A VII-A

Omul e o nulitate

-Vorbesc de Octavian Jurma-.

Pentru-ntreaga activitate,

DNA nu i-a luat urma.

MENȚIUNE SPECIALĂ COLECTIVĂ pentru toți preoții care au contribuit în mod criminal la procesul de vaccinare-exterminare:

Hopa-hop și tropa-tropa,

,,Vaccinați-vă’’ – a zis popa.

Acum popa zice hop!

Veni vremea să vă-ngrop.

Sumele bănești cuvenite au fost înmânate, fără publicitate, de companiile farmaceutice. Festivitatea de premiere și înmânarea diplomelor va avea loc într-un cadru solemn, în sala de judecată. Blogul nostru va propune candidatura acestora la Premiul Nobel pentru medicină, în anul 2024. Aceste epigrame sunt pentru încrețirea frunților. Deliberările continuă.

Din vremea-n care oamenii cei dintâi au nesocotit şi au călcat porunca dată lor, Dumnezeu n-a încetat să pregătească neamul omenesc pentru venirea în lume a Fiului Său. Dintru început, Dumnezeu a spus şarpelui înşelător: ,,Duşmănie voi pune între tine şi femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei; aceasta îţi va zdrobi capul, iar tu îi vei înţepa călcâiul’’ (Facere 3, 15). Sfânta Biserică Ortodoxă ne învaţă, cu înţelepciune şi dreptate, că sămânţa femeii este chiar Domnul nostru Iisus Hristos, Cel Care a binevoit a se întrupa de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi a Se face Om asemenea nouă, dar fără de păcat.

Sfinţii Prooroci au fost trimişi în mijlocul poporului îndărătnic, pentru a-l întoarce de la căile sale cele rele şi a-l face vrednic de primirea Mântuitorului, Care avea să se nască ,,la plinirea vremii’’ (Galateni 4, 4). Aşa bunăoară, Isaia a primit de la Dumnezeu vestea cea bună a Întrupării, a împărtăşit-o oamenilor, lăsând-o scrisă în Cartea sa (7, 14): ,,Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte Fiu şi vor chema numele lui, Emanuel’’. Atât de puternică era credinţa lui Isaiia Proorocul că aceste cuvinte se vor împlini, încât a ajuns să vorbească şi să scrie despre Domnul Iisus la timpul trecut, ca de un fapt împlinit, deşi aveau să mai treacă sute de ani până la Naşterea Mântuitorului: ,,Căci Prunc S-a născut nouă, un Fiu s-a dat nouă, a Cărui stăpânire este pe umărul Lui şi se cheamă numele Lui: Înger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al păcii, Părinte al veacului ce va să fie’’ (Isaiia 9, 5).

Apropiindu-se vremea ieşirii în lume a Mântuitorului la propovăduire, Sfântul  Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, răspundea oamenilor nedumeriţi: ,,Nu sunt eu Hristosul… eu sunt glasul celui care strigă în pustie: Îndreptaţi calea Domnului precum a zis Isaia Prorocul’’ (Ioan 1, 23)… În mijlocul vostru se află Acela pe care voi nu-L ştiţi, Cel Care vine după mine, Care înainte de mine a fost şi Căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintei’’ (Ioan 1, 26-27).

Cel dintâi chemat la apostolie, Sfântul Andrei, cel care ne-a adus pe pamânt românesc lumina Evangheliei, s-a dus şi l-a înştiinţat pe fratele său Petru: ,,Am găsit pe Mesia, Care se tâlcuieşte Hristos’’ (Ioan 1, 41). Aceşti Apostoli fraţi, alături de ceilalţi Sfinţi Apostoli, au fost dintre iudeii care L-au primit cu inima deschisă pe Fiul lui Dumnezeu şi au crezut în El; ceilalţi iudei L-au batjocorit şi apoi L-au răstignit.

Porunca sub care stăm noi astăzi, este aceeaşi: ,,Pregătiţi calea Domnului’’, deoarece Mântuitorul nostru ,,iarăşi va să vină să judece viii şi morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfârşit’’ . Aşa credem şi aşa mărturisim. Acum însă, noi suntem cei care avem datoria de a pregăti calea Domnului. Calea Domnului este, potrivit Sfintelor Scripturi, chiar Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească. ,,Eu am prigonit această Cale, legând şi dând la închisoare pe bărbaţi şi femei’’ (Fapte 22, 4). Spunând că a prigonit Calea, înţelegem prea bine că răutatea dintâi a Apostolului se îndrepta împotriva Bisericii. Apostolul pune semnul egalităţii între Cale şi Biserică, adică le aduce în starea de noţiuni sinonime. Deoarece noi suntem în Biserica lui Hristos, ca mădulare ale acesteia, rezultă, în chip logic, că pregătindu-ne pe noi înşine pentru a doua Venire a Domnului, pregătim Calea Lui.

Mântuitorul nostru Iisus Hristos a avut grijă, în multe rânduri, să ne atragă atenţia asupra necesităţii de a fi pregătiţi în orice moment pentru a Doua Venire a Sa: ,,Privegheaţi deci, că nu ştiţi în care zi vine Domnul vostru… De aceea, şi voi fiţi gata, că în ceasul care nu gândiţi Fiul Omului va veni’’.

Prin urmare, grija noastră de căpetenie nu este cunoaşterea vremii când va veni Mântuitorul, ci pregătirea noastră temeinică pentru a-L întâmpina. Cei care au nesocotit aceasta şi au iscodit vremurile, stabilind soroace pentru Venirea Sa, au rătăcit de la adevăr şi au atras şi pe alţii în rătăcire, iar la urmă Dumnezeu i-a arătat ca fiind prooroci mincinoşi

Totuşi, Domnul nostru Iisus Hristos ne-a îndemnat să fim cu luare aminte la semnele care vor anunţa Venirea Lui: ,,Asemenea şi voi, când veţi vedea toate acestea, să ştiţi că este aproape, la uşi’’ (Matei 24, 33). Semnele ne sunt date tocmai pentru a le cunoaşte, a le înţelege şi a spori în pregătirea noastră. Chiar dacă Domnul nu va veni în vremea vieţii noastre pământeşti, se poate întâmpla să vină neştiutul ceas al morţii, prin urmare, avem încă un motiv temeinic să priveghem şi să ne pregătim, să gătim adică, Calea Domnului. Semnele ce se arată acum ne spun că, într-adevăr, vremea Venirii Mântuitorului s-a apropiat mult. Aşadar, să sporim în rugăciuni pentru noi şi pentru lumea întreagă şi să înmulţim faptele cele bune. Prezenţa  noastră la sfânta biserică  este împiedicată de antihrişti, în fiecare Duminică şi Sărbătoare pentru că aici primim învăţaturile şi bunele sfătuiri pe care le vom urma, deoarece păstorii cei buni priveghează pentru sufletele voastre, ,,având să dea seama de ele’’. Să fim mădulare lucrătoare ale Bisericii, deoarece aceasta este mama noastră şi înfruntă răul din lume; ea singură va fi biruitoare în lupta cu puterile diavoleşti, după sfintele cuvinte ale Mântuitorului ,,porţile iadului nu o vor birui’’ (Matei 16, 18).

Doresc să vă spun şi să vă previn asupra a două semne prevestitoare ale Venirii Domnului. Întâi, despre scurtarea vremurilor pe care le trăim. Simţim cu toţii curgerea vremii ca fiind deosebit de rapidă, timpul nu ne mai ajunge. Chiar necredincioşii admit faptul că durata unei zile astronomice ar fi de numai 16 ore! Ce se-ntâmplă, de fapt? Se împlinesc preasfintele cuvinte ale Mântuitorului, rostite cu două mii de ani în urmă: ,,Căci atunci va fi strâmtorare mare, cum n-a fost de la începutul lumii până acum şi nici nu va mai fi. Şi de nu s-ar fi scurtat acele zile, n-ar mai scăpa niciun trup, dar pentru cei aleşi se vor scurta acele zile’’ (Matei 24, 21-22). În scurtarea zilelor vedem un semn evident al apropierii sfârşitului acestui veac, dar şi purtarea de grijă a lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră. Strâmtorarea este pe zi ce trece mai mare, şi ne gândim la aşa zisa pandemie, pretextul diabolic găsit de antihrişti pentru înrobirea făpturilor lui Dumnezeu, pe care voiesc să le piardă în iadul în care ei înşişi se vor chinui în vecii vecilor.

Al doilea semn este pecetluirea oamenilor cu semnul blestemat al antihristului care, sub diferite forme, a început de mai multă vreme. Nu mai putem intra în anumite localuri publice decât trecând prin faţa unui boactăr care, sub motivul luării temperaturii, proiectează asupra noastră un fascicul cu valoarea în terra hertzi de 666. Exact numărul satanic despre care a scris Sfântul Ioan Evanghelistul! Sataniştii vor să ne imprime semnele şi simbolurile lor, în locurile unde am fost însemnaţi la Botez cu semnul Mântuitorului Hristos, Sfânta Cruce. Înţelegeţi viclenia? Cel care de bună voie va primi semnul antihristic, nu va mai aparţine lui Hristos, va fi luat în stăpânire de diavolul şi slujitorii lui şi va pierde orice nădejde de mântuire.

,,Dar, Fiul Omului, când va veni, va găsi, oare, credinţă pe pământ?’’ (Luca 18, 8) Va găsi, desigur, dar la foarte puţini oameni, pentru că cei mai mulţi vor fi îmbrăţişat credinţa cea mincinoasă şi pierzătoare a lui antihrist. Să ne străduim să fim printre cei puţini: ,,Intraţi pe poarta cea strâmtă, că largă este poarta şi lată este calea care duce la pieire şi mulţi sunt cei care apucă pe ea. Şi strâmtă este poarta şi îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt care o află’’ (Matei 7, 13-14).

Iubiţi credincioşi, Sfântul Prooroc Iezechiel în Cartea sa (33, 4-6) are un mesaj excepţional pentru făpturile lui Dumnezeu: ,,Dacă va auzi cineva sunetul trâmbiţei, dar nu se va păzi când va veni sabia şi-l va prinde, sângele aceluia va fi asupra capului său… iar cel ce se va păzi va scăpa viaţa sa. Dacă însă străjerul a văzut sabia venind şi nu a sunat din trâmbiţă, şi poporul n-a fost prevestit, şi va veni sabia şi va ridica viaţa cuiva, acela s-a răpit pentru păcatele lui, dar sângele lui îl voi cere din mâna străjerului’’. Străjerii noştri sunt Sfinţii Apostoli şi Sfinţii Părinţi ai Bisericii. Ei ne-au vestit, în toate timpurile, primejdiile prin care trecem acum. Trâmbiţele lor se aud şi acum. Cine ia aminte? Străjeri de nădejde ar trebui să fie ierarhii Bisericii, că pentru aceasta ocupă scaunele episcopale. Trâmbiţele lor sunt mute, nu se vor auzi niciodată, pentru că dumnealor sunt preocupaţi nu de Turmă, nu de sufletele credincioşilor, ci de tihna şi confortul lor de fiecare zi. Ei au trecut în tabăra vrăjmaşului şi fac voia acestuia. Ne rămâne nouă să priveghem, să ne străduim, să ne pregătim, cu vreme şi fără vreme, pentru Venirea Domnului. ,,Pregătiţi calea Domnului, drepte faceţi cărările Lui’’. Amin.

Presbiter Iovița Vasile

Buna vieţuire a oamenilor pe pământ nu poate sta decât sub poruncile lui Dumnezeu. De aceea a şi dat Creatorul nostru Cele zece Porunci sau Decalogul, pentru a statornici bune rânduieli între toate făpturile Sale. Aceste porunci sunt vrednice  de crezare şi de primire deoarece poartă pecetea autorităţii Dumnezeieşti şi sunt date spre binele nostru vremelnic şi veşnic. Nesocotirea lor a adus întotdeauna mari şi multe nenorociri în viaţa oamenilor, a popoarelor lumii. Istoria adevărată aduce numeroase pilde de oameni fără Dumnezeu care, ajunşi la putere, au semănat moartea în rândul semenilor, au împins popoare întregi spre dezastre, drame, ruină morală, robie. În rândul celor zece Porunci Dumnezeieşti o avem şi pe aceea care opreşte cu desăvârşire ridicarea vieţii cuiva, indiferent de împrejurări, pretext sau motivaţie. Aceasta are o formulare laconică: Să nu ucizi!, şi este a şasea în enumerarea Decalogului. Aceasta îi era binecunoscută şi sceleratului rege Irod, care însă a dispreţuit-o, cum a dispreţuit toate Poruncile Dumnezeieşti.

Evenimentele vremii despre care vorbim s-au desfăşurat, potrivit Sfintei Evanghelii, în acest fel: Magii de la Răsărit au văzut steaua care vestea lumii Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos şi au pornit spre Betleem, călăuziţi de aceasta. Ei erau încredinţaţi că vor găsi în ţara Sfântă pe Regele lumii, pe Pruncul Iisus. Călătoria lor a durat aproximativ un an şi când au ajuns în pământul lui Israel vorbeau despre Domnul Iisus cu respectul şi evlavia cuvenită unui Rege: ,,Unde este Regele iudeilor, Cel Care S-a născut? Căci am văzit la Răsărit steaua Lui şi am venit să ne închinăm Lui’’ (Matei 2, 2). Cuvintele acestea au produs tulburare locuitorilor Ierusalimului. Mai cu seamă lui Irod, care avea o frică patologică, gândindu-se că Pruncul Iisus i-a putea uzurpa tronul şi demnităţile regale. Cărturarii şi arhiereii iudei şi-au adus aminte de proorocia făcută prin Miheia, pe care o şi citează în faţa lui Irod: ,,Şi tu, Betleeme, pământul lui Iuda, nu eşti nicidecum cel mai mic între seminţiile lui Iuda, căci din tine va ieşi Conducătorul care va paşte pe poporul Meu Israel’’ (Miheia 5,1). Auzind aceste cuvinte, neliniştile bolnăviciase ale lui Irod au sporit, ceea ce l-a făcut să cheme în ascuns pe magii Răsăritului şi să afle de la ei vremea în care S-a născut Pruncul Iisus, care coincide cu arătarea cea dintâi a stelei. Planul demenţial al lui Irod a fost pus neîntârziat în aplicare. Poruncă a ieşit de la el ca slujbaşii înarmaţi să năvălească în casele oamenilor şi să ucidă pe toţi pruncii de parte bărbătească de doi ani şi mai jos, gândindu-se că printre ei se va afla şi Pruncul Iisus. Dintr-o dată ţara s-a umplut de durere şi jale, întocmai cum sugestiv proorocise Ieremia: ,,Glas în Rama s-a auzit, plângere şi tânguire multă; Rahela plângea pe fiii săi şi nu voia să se mângâie, pentru că nu mai sunt’’ (Matei 2, 18).

Dumnezeu şi Tatăl Domnului Iisus Hristos a avut grijă şi a orânduit lucrurile astfel încât Fiul Său a luat din vreme drumul exilului în Egipt, şi aşa I-a fost cruţată viaţa. Cei patrusprezece mii de prunci nevinovaţi, ucişi datorită nebuniei unui tiran, sunt cei dintâi Sfinţi Mucenici ai Mântuitorului Hristos şi Biserica i-a înscris în calendarul său pentru a fi pomeniţi în fiecare an la 29 ianuarie. Pedeapsa lui Dumnezeu n-a întârziat şi a venit peste Irod. Acesta a murit în chinuri cumplite, lovit de o boală îngrozitoare. Cei care s-au făcut părtaşi nelegiuirii lui au pierit şi ei, aşa încât îngerul Domnului i-a poruncit Dreptului Iosif în Egipt: ,,Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi mergi în pământul lui Israel, căci au murit cei care căutau să ia viaţa Pruncului’’ (Matei 2, 20).

,,Să nu ucizi’’ a fost, în ochii lui Irod cel nebun, o poruncă fără nicio valoare. Aşa se întâmplă, din păcate, şi-n vremea noastră, iubiţi credincioşi: Dumnezeiasca Poruncă nu găseşte nici urmă de consideraţie în inimile femeilor nesăbuite care-şi ucid pruncii prin avort. Vremurile irodiene se găsesc acum la scară planetară, căci milioane de femei, nu le spun mame, devin ucigaşele copiilor lor. Părtaşi şi autori ai acestui păcat îngrozitor se fac medicii cei păgâni şi necredincioşi care, neavând frică de Dumnezeu, omoară cu seninătate copiii nenăscuţi, fără apărare. Un medic criminal din Belgrad mărturisea că în cabinetul său a efectut 60 000 de avorturi! Ce răspuns va da acesta în faţa lui Dumnezeu la Judecata cea înfricoşătoare? Cutremurător!

Cineva a fost prezent la un avort şi a filmat monstruoasa operaţie, apoi a făcut această mărturisire: ,,Acum doi ani am asistat la un ,,eveniment special. Datorită meseriei mele şi pentru a face teste de calitatea, temperatură şi presiunea aerului, am fost trimis în blocul operator al spitalului pentru care lucram. Fără să vreau, am asistat la un avort ,,filmat din interior’’. Cu o cameră video minusculă, în vârful unui fir, am putut vedea pe un ecran mare ce se întâmplă ,,înăuntru’’. Am putut vedea cum fătul se mişca şi se zbătea din toate puterile, ca să nu-l scoată. Se vedeau foarfecele şi cârligele care tot încercau să-l apuce, iar el nu voia să se lase prins. I se puteau vedea vedea pe ecran toate detaliile corpului: măinile, picioarele, capul, toate mădularele. În cele din urmă, doctoral a reuşit să-l scoată şi, în mâna lui, fătul mai mişca încă. A mişcat câteva secunde, după care a încetat. La nici două secunde, doctoral a adăugat  ,,e mort’’, dându-l infirmierei să-l arunce în găleata de gunoi’’. Cutremurătoare descriere! Doctorii sunt chemaţi să apere şi să ocrotească viaţa, nu să devină criminali ,,legali’’! Mamele sunt chemate de Dumnezeu să nască prunci pentru Împărăţia Sa, nu să-i omoare, fiind total lipsiţi de apărare!

Pentru păcatul uciderii pruncilor nenăscuţi, Biserica lui Hristos a rânduit ani mulţi de pocăinţă şi de oprire de la Sfânta Împărtăşanie. Numărul acestora poate fi redus numai dacă mama arată semne temeinice de pocăinţă, precum milostenia şi postul, sau naşte alţi prunci, refuzând să repete acel păcat îngrozitor. Spovedania este Taina potrivită, rânduită de Dumnezeu pentru a da posibilitatea punerii unui început bun, a căinţei până la moarte. Numai după trecerea vremii stabilite de preotul duhovnic, femeia se va putea apropia de Sfânta Împărtăşanie, spre iertarea înfricoşătorului păcat şi pentru viaţa cea veşnică. Vedeţi dar, că Preamilostivul Dumnezeu nu ne lasă să cădem în deznădejde , ci ne ţine deschise uşile pocăinţei pentru a primi iertarea Sa şi a scăpa de pedepsele veşnice ale iadului.

Cuviosul Părinte Arsenie Boca avea aceste cuvinte de aspră mustrare pentru  noi toţi: ,,Vă plângeţi că n-aveţi preoţi buni. De ce i-aţi ucis pe pruncii cei nenăscuţi, dintre care s-ar fi ridicat preoţi vrednici?’’

Îndemnul Sfintei noastre Biserici este acesta: cine a săvârşit păcatul uciderii de prunci nenăscuţi, să se pocăiască, precum am spus mai înainte, şi să nu-l repete, chiar de-ar fi să moară. Cele ce n-au săvârşit acest teribil păcat să se bucure, să dea slavă lui Dumnezeu şi să se păzească până la sfârşitul vieţii. Întotdeauna, la Sfânta Spovedanie, când o femeie mărturiseşte că nu se face vinovată de avort, am o izbucnire de bucurie, o îndemn să se ferească de această crimă şi să spună şi altora să nu cadă în acest păcat.

Mântuitorul nostru Iisus Hristos a spus lumii întregi; ,,Lăsaţi copii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci a unora ca acştia este Împărăţia lui Dumnezeu’’ (Marcu 10, 14). Lăsaţi-i să se nască, creşteţi-i, învăţaţi-i şi pregătiţi-i pentru Împărăţia cea veşnică. Amin.

Presbiter Ioviţa Vasile

1. Biserica este Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească. Nu există mai multe ”Biserici”, nici măcar două. Nu există ramuri ale Bisericii, nu există ”Biserici surori”, nici ”Biserici nedepline”.

2. Rătăcirile aflate în afara Bisericii sunt ori eretice, ori schismatice, ori păgâne și nu pot fi nici măcar parțial acceptate sau considerate că se pot uni Biserica lui Hristos. Biserica nu acceptă nici măcar formal denumirea de ”biserică” pentru un cult eretic, schismatic, sau păgân. Faptul că unii și-au atribuit denumirea de ”biserică” de-a lungul istoriei, nu înseamnă că aceste culte ar fi în realitate ”biserici”, sau că ar face parte din Biserică.

3. Fără: Preasfânta Treime, Creație, Întrupare, Răstignire, Înviere și Înălțarea la cer a Fiului lui Dumnezeu, fără Pogorârea Sfântului Duh, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, Adevăr și Dreaptă Credință, fără Sfânta Cruce, Sfinții Îngeri, Sfinții Apostoli și Sfinții Părinți, fără Sfintele Scripturi, Sfânta Tradiție, Sfintele Dogme și Sfintele Canoane, fără iertare, post, milă, mărturisirea Adevărului de Credință, fără rugăciuni și fără Sfinți, fără Sfintele Icoane, Sfintele Moaște, fără Împărăția Cerurilor și fără Viața veșnică nu există Biserică, nici mântuire.

4. Biserica nu acceptă purtarea vreunui dialog teologic și nici încheierea vreunui acord teologic cu vreun cult eretic sau păgân, nici măcar în temeiul unui minimalism dogmatic. Pentru eretici și păgâni există încă de la începutul Bisericii posibilitatea de a se converti la Dreapta Credință, prin Sfânta Taină a Botezului, când sunt de acord să se lepede de erezia lor și să primească Adevărul.

Având în vedere că de la sinodul tâlhăresc din Creta problemele în Biserică s-au agravat tot mai mult și nu s-a schimbat nimic în bine, numai în rău, rămânem în continuare îngrădiți de dumneavoastră conform Canonului 15 I-II de la Constantinopol din timpul Sfântului Fotie cel Mare și de toți ereticii condamnați și necondamnați de un Sinod Ortodox.

Ca și ierarh al Bisericii Ortodoxe aveți datoria și responsabilitatea să apărați Credința, Poporul și Țara și să vă păstoriți Turma pe care v-a încredințat-o Dumnezeu spre mântuire și nu spre iad. Vă rugăm din suflet să rămâneți ferm și să apărați Ortodoxia așa cum la rugăciunea de hirotonie întru arhiereu ați făgăduit. Vă dorim din tot sufletul să apărați Sfânta noastră Credință Ortodoxă, slujind pe Adevăratul Dumnezeu, slăvit în Treime: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, Amin! �

Toate cele spuse mai sus le mărturisim înaintea lui Hristos și ni le asumăm. Credința noastră este Învățătura Ortodoxă, nealterată, neschimbată, neștirbită și neadăugită și cu această mărturisire neschimbată dorim să ne ducem la Judecata lui Hristos!

Așa să ne ajute Dumnezeu! Amin!

Semnăm cu mâna noastră dreaptă, cea cu care ne facem Sfânta Cruce, această mărturisire de Credință Ortodoxă,  nevrednici robi ai lui Dumnezeu,

Ciobanu Alin Ștefan și Ciobanu Ioana Maria

18 decembrie 2023

Noi, robii lui Dumnezeu, Ciobanu Alin Ștefan și Ciobanu Ioana Maria, fii ai Bisericii Ortodoxe Române și ai parohiei Foeni, jud.Timiș, domiciliați în Arad, vă scriem cu adâncă îngrijorare și tristețe pentru tot ceea ce se petrece de ani buni cu Sfânta noastră Ortodoxie, lucruri care sunt contrare învățăturilor Sfinților Apostoli și ale Sfinților Părinți și potrivnice tuturor Sfintelor Canoane statornicite de Sinoadele Ecumenice și locale.

Trăim într-o epocă de adânc dezechilibru spiritual, epocă în care mulți creștini ortodocși sunt “ca niște copii duși de valuri, purtați încoace și încolo de orice vânt al învățăturii, prin înșelăciunea oamenilor, prin vicleșugul lor, spre uneltirea rătăcirii” (Efeseni 4, 14). Pare într-adevăr să fi sosit timpul când oamenii “nu mai suferă învățătura sănătoasă, ci – dornici să-și desfăteze auzul – își grămădesc învățături după poftele lor, și își întorc auzul de la adevăr și se abat către basme.“ (II Timotei 4, 3-4).

Deoarece în spațiul bisericesc a pătruns această erezie a ecumenismului, dorim să aducem la cunoștință tuturor fiilor Bisericii noastre, gravul pericol al lepădării de credință în care ne aflăm prin acceptarea hotărârilor luate la Sinodul care a avut loc in Creta, în Iunie 2016, la care ați participat și semnat.

Ecumenismul religios de astăzi este o mișcare de unire, pentru început, a ereticilor apusului cu Ortodoxia. Într-o a doua fază, se are în vedere unirea tuturor religiilor într-una singură, uriașă, într-o pan-religie. Scopul ultim, însă, este ca întreg creștinismul, și în special Ortodoxia, singura care deține Adevărul, să dispară în acest malaxor. La fel cum o boală nu afectează doar organul bolnav, ci întreg organismul, tot așa și erezia provoacă durere în întreg trupul ei, afectându-l. De aceea, de fiecare dată când a apărut o erezie ce amenință trupul Bisericii, s-au întrunit Sinoadele Ecumenice și locale care au anatemizat erezia și pe ereticii ce o susțineau.

Din motivele enumerate mai sus, nu putem considera Sinodul din Creta nici “sinod“, nici “sfânt“ și nici “mare“, ci mai degrabă un abuz și o inovație sinodală – întrucât a înșelat și așteptările pliromei Bisericii. Făcând parte din Biserică, în calitate de mădulare vii ale trupului tainic a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, avem dreptul și obligația de a interveni în problemele legate de Biserica și Credința noastră Ortodoxă și a pune cuvânt și mărturie, ca aceasta să nu aibă de suferit.

Reamintim că v-am mai scris și în prima Mărturisire de Credință Ortodoxă, trimisă Patriarhiei, Mitropoliei și Episcopiei Aradului, legat de masonerie, acte, pan-erezia ecumenismului, inovațiile, schismele și ereziile din Biserică, de la care nici în ziua de astăzi nu am primit nici un răspuns. Noi, ca și fii ai Bisericii Ortodoxe Române, vă rugăm să vă deziceți public de toate ereziile și aparițiile neortodoxe la care ați participat de-a lungul anilor, amintindu-vă următoarele:

– În perioada 8-12 Septembrie 2012 ați participat la cea de-a 26-a Întâlnire Internațională pentru pacea reprezentanților Marilor Religii ale lumii organizată de Comunitatea Sant’Egidio la Sarajevo.

– În 29 Septembrie – 1 Octombrie 2013 ați participat la Roma, Italia, la Întâlnire Internațională pentru pace “Curajul speranței, religii și culturii în dialog” organizată de comunitatea Sant’Egidio.

– În 17-26 Iunie 2016 ați participat în Creta – Grecia, la “sfântul” și “marele” sinod tâlhăresc, unde ați semnat acele documente eretice.

– În 6 August 2018 ați participat la instalarea noului ”episcop” papistaș Jozsef Csaba Pal ce a avut loc în ”catedrala Sfântului Gheorghe” din Timișoara – Domul romano-papistaș din Piața Unirii.

– În 6 Mai 2022 ați participat la redeschiderea sinagogii evreiești din Cetate. Momentul a fost marcat în cadrul unei ceremonii la care au participat mai multe oficialități.

– În 6 Decembrie 2023, când trebuia să-l prăznuiți pe Sfântul Ierarh Nicolae alături de ortodocși, ați ales cu ocazia ”sărbătorii” Hanuka să dați curs invitației d-nei Dr.Luciana Friedmann președinta Comunității Evreilor din Timișoara de a fi în mijlocul obștii mozaice locale, în acest ceas festiv. Predica ”sărbătorii” a fost rostită de rabinul Zvika Kfir în limba engleză, fiind tradusă în limba română de d-na Dr.Friedmann. Alături de dumneavoastră a mai participat papistașul Jozsef Csaba Pal.

– Participați frecvent la rugăciunile în comun cu ereticii care se țin în luna Ianuarie a fiecărui an, fără să vă pese de Canoanele Sfinților Părinți care interzic aceste întâlniri și rugăciuni.

Pentru toate acestea, și multe altele, vă cerem să vă pocăiți și să reveniți la Sfânta Credință Ortodoxă. Dacă veți refuza să ascultați de glasul Sfintei noastre Biserici Ortodoxe, vă rugăm să vă depuneți urgent demisia și să plecați din scaunul mitropolitan, pentru ca Biserica Banatului să poată să-și aleagă păstori vrednici. Să nu credeți că veți avea alt sfârșit, diferit de cel al ereticilor.

Robii lui Dumnezeu Ciobanu Alin Ștefan și Ciobanu Ioana Maria, 18 decembrie 2023

Deplângem acest eveniment nedorit și trist, al trecerii din  viața aceasta a decanului Facultății de Teologie din Sibiu, Daniel Buda. De aproape un an acesta se afla în comă și numai aparatele l-au mai ținut în viață, până când a ajuns să treacă hotarul statornicit de Dumnezeu. Marți, 26 decembrie 2023, Daniel Buda a trecut hotarul, la numai 46 de ani. Regret profund, pentru că părintele nu și-a mai revenit din acel avc, și n-a avut posibilitatea să se pocăiască, cum trebuie s-o facem fiecare dintre noi. Nu vreau să spun vreun cuvânt nepotrivit, eu care de atâtea ori m-am pocăit și tot de atâtea ori m-am întors la păcatele vechi, Nu vreau să-l judec pe părintele, pentru că mai sunt 39 de zile până când va sta înaintea lui Dumnezeu, la judecata particulară.

Dacă ar fi să slujesc la căpătâiul părintelui, ceea ce nu e cazul, pentru că eu stau între muritorii de rând, nu în sferele înalte, nu aș pomeni măcar un cuvânt din ceea ce au scris alții despre sfinția sa.

Prtesbiter Iovița Vasile

Și, iată, ce au scris:

 Nu la multă vreme de la începerea Postului Mare, un eveniment tragic a marcat știrile pe multe canale media care anunțau că decanul Facultății de Teologie din Sibiu, Daniel Buda, prezent la o conferință interconfesională în Germania pe 23 februarie a suferit un accident cerebral hemoragic, fiind în comă de mai bine de o lună de zile, solicitându-se astfel acoperirea cheltuielilor de spitalizare și tratament recuperatoriu prin donații publice.

Pe lângă empatia firească avută pentru acest caz nefericit, mi-am pus atunci legitim câteva întrebări, văzând toată această campanie media extrem de susținută, ce a avut loc pe toate canalele, întru ajutorarea decanului de la Sibiu aflat într-o situație de sănătate cu adevărat disperată. Acțiunea este lăudabilă indiferent de cine este vorba, însă nimeni cât timp a fost sănătos nu și-a pus oficial întrebări referitor la problematica și toxica lui prezență profesorală și duhovnicească la conducerea Facultății de Teologie din Sibiu.

Am fost coleg cu el la teologie master, părintele Jivi Aurel i-a fost îndrumător, mie doar profesor, am participat împreună la seminarile acestuia, fiind printre puținii, dacă nu unicul dascăl care organiza dezbateri deschise la aceste cursuri la vremea aceea. În cunosc bine așadar lui Daniel orientările și poziționările, realizând la un moment dat că este un om pregătit de globaliști ecumeniști pentru infiltrarea Bisericii Ortodoxe cu agenți care să le servească interesele, aceștia fiind racolați chiar din mijlocul studenților teologi, toți fără excepție după anul pregătitor de limbă germană de la liceul german, fiind trimiși la studii în instituții eterodoxe (un termen teologic political corect pentru kakodoxie sau erezie). Evoluția lui, dacă ne aplecăm asupa CV-ului confirmă din plin acest lucru.  A lucrat la Consiliul Mondial al Bisericilor ca secretar executiv dar a avut și alte funcții pe perioada celor zece ani de prezență acolo, fiind un înverșunat ecumenist și globalist, fapt pentru care a și fost prezent la un moment dat la Forumul Economic Mondial de la Viena, un loc unde nu ajunge oricine, lucru mărturisit chiar de el într-un interviu din turnulsfatului.ro din 24 dec 2013.

În public nu se sfia să spună că are neamuri în Israel, unde își mai petrecea și vacanțele ca student, în CV-ul lui fiind consemnat că vorbește și ebraica modernă (ivrit). Desigur că nu avem nimic împotriva unui asemenea detaliu, Biserica având evrei creștini exemplari, însă ne rezervăm dreptul de a fi mai circumspecți la anumite aspecte din activitatea lui în consonanță cu acest lucru, întrebându-ne cât de sincer convertit este în adâncul sufletului lui și cât a aderat cu adevărat la valorile creștine.

Acum exact un an a avut loc un conflict între decanul Daniel Buda și câțiva studenți din căminul studențesc teologic din pricina unei protejate, studentă și ea la drept, transferată, se pare, din pricini dubioase de la Cluj, unde figura la Teologie Sacră, în urma dezvăluirilor din presa locală (vezi spynews.ro în linkul de mai jos), care a ajuns să le facă colegilor ei de cămin (teologic) tot felul de mizerii, prin reclamarea lor frecventă la decanat, pentru motive care mai de care mai neîntemeiate, profilul ei de primadonă și fotomodel neînțeles și neapreciat cerând permanent astfel de acțiuni împotriva celor care nu o apreciau suficient. În conflictul creat, decanul a ținut necondiționat parte acestei fete dubioase care se așeza cu dezinvoltură în fotoliul decanului, atunci când studenții împricinați erau chemați la decanat pentru lămurirea lucrurilor. Studenții pârâți au fost mai mulți, pe câțiva dintre ei cunoscându-i foarte bine personal, printre care și o studentă la Sociologie, șefă de an, și alți doi studenți la teologie cu rezultate și purtare fără reproș, care mi-au relatat în amănunt sub ce teroare și presiuni au fost supuși de către decan.

Cu toate demersurile și intervențiile profesorilor ce au dat o bună mărturie pentru studenții impricinați pe nedrept de către decan, acesta i-a dat afară din cămin fără drept de apel, fiind pur și simplu aruncați în stradă în mijlocul anului universitar, fiind obligați astfel să-și caute gazdă într-un oraș deloc ieftin la cazări, punând astfel presiune financiară pe familiile lor modeste ca posibilități financiare, iar toate acestea doar pentru a-i da satisfacție protejatei.

Cunoscând CV-ul decanului m-am tot întrebat, dar i-am intrebat și pe colegii lui, cum de a ajuns Daniel Buda decan, propulsat brusc după un periplu de ”succes” pe parcursul unui deceniu doar prin organisme bisericești internaționale, când afară de patalamale pompoase nimic nu-l recomanda ca experiență sau linie duhovnicească ortodoxă? 

În consonanță cu aceste aspecte, ar merita reținută mărturisirea rară a părintelui profesor Jivi, un om deloc tradiționalist în orientări, ci un ecumenist fără tăgadă, cu multiple legături bisericești internaționale, și care într-o pauză dintre cursuri, pe holurile facultății, fiind asaltat cu întrebările unora dintre noi mai insistenți, ne-a mărturisit cum masoneria a făcut presiuni asupra lui să devină mason, fapt pe care l-ar fi refuzat, nefiind deloc încurajat de prezența altor preoți și ierarhi în această organizație. Aproape toți studenții apropiați și suținuți de acest profesor erau propulsați în străinătate pe la facultăți evanghelice și catolice pentru studii de pregătire, după care se întorceau în țară unde ajungeau să ocupe diverse poziții în învățământ. Amintesc doar cazul uneia dintre colegele noastre care după toate aceste studii inițiatice ecumeniste a ales public să treacă la luteranism, devenind profesor în Germania. Referitor la masonerie ca organizație cu caracter esoteric și ocult este știută incompatibilitatea ei cu credința ortodoxă, existând interdicții clare în acest sens date de Sindul BOR în perioada interbelică, mergând până la caterisire în caz de încălcare a acestora.

Chiar nu se înțelege că aceste compromisuri sfârșesc prost, mai ales când le faci cu Necuratul, chiar și așa deghizat în organizații filantropice și religioase internaționaliste. Lucrătorii întunericului nu fac decât să se folosească de oamenii Bisericii împotriva credinței, șantajându-i și lepădându-i pe cei care au ales să-și trădeze menirea și chemarea ortodoxă atunci când nu mai au nevoie de ei.

Revenind la linia și atmosfera impusă de decan la nivel de facultate pe direcția globalismului religios, studenții mi-au relatat că acesta le-a cerut să-i cerceteze bine pe cei chemați la conferințe duhovnicești, ca nu cumva să aibă viziuni antiecumeniste pe care să și le exprime deschis în fața studenților.

În final îi doresc însănătoșire grabnică lui Daniel, cel care mă tachina cu ”cei mai fac legionarii ori naționaliștii?” atunci când mă vedea, el considerându-se un democrat și un open mind la vremea respectivă, dar care m-a rugat de îndată ce a plecat în occident să nu-i mai trimit mailuri informative, având în vedere parcursul lui globalist, pe care nu și-l voia periclitat în niciun fel, nici chiar la nivel de mailuri primite, mai ales cu mesaje naționaliste ori ortodoxiste, așa cum le considera pe cele venite de la unul ca mine.

Îi mai doresc lui Daniel, iar aceasta în primul rând, să-i dea Domnul pocăință și luminare, iar sfinții mărturisitori ai credinței să nu-i mai îngăduie lui sau altuia ca el să ajungă decan vreodată la teologie, întrucât îi va fi spre pierzare atât lui cât și celor care îl susțin, dar mai ales celor din jurul său, expuși contaminării cu duhul apostat și eretic al instituțiilor religioase mondiale pe care le reprezintă. Cel mai probabil, dacă n-ar fi fost în coma acum ar fi avut semnătura pe Petiția ecumeniștilor schismatici.

Este foarte posibil ca problemele lui actuale de sănătate să aibă de a face și cu vaccinarea lui împotriva covidului, un act cu totul neînțelept și lipsit de prevedere din punctul meu de vedere și al altora mult mai avizați decât mine.

Să nu uităm că la aceeași facultate a mai murit un student de anul doi care s-a vaccinat, instituția prin reprezentanții ei, vezi decanul Daniel și prodecanul Necula, neavând o poziționare corectă față de campania de vaccinare, susținând-o prin declarații publice ori cel puțin prin pasivitate, netrăgând niciun semnal de alarmă la vremea respectivă printre studenții pe care erau chemați, cel puțin din punct de vedere moral și al adevărului, să-i îndrume corect, ca să nu mai vorbim de faptul că sunt plătiți cu salarii „babane” de universitari să facă acest lucru, chiar de către părinții acestor copii, prin contribuțiile lor la bugetul de stat.

Amintesc că am ales să scriu aceste lucruri cu durere, atât pentru familia lui Daniel greu încercată dar și pentru starea de fapt din această facultate în care multe suflete stau să cadă din pricina unor rău sfătuitori sau conducători. Fără un adevăr spus la vremea potrivită nu avem nicio șansă să exorcizăm răul și minciuna din jurul și din viața noastră, ci vom perpetua în instituțiile bisericești compromisul la nesfârșit, dând tot mai multe drepturi celui rău asupra noastră, pecetluidu-ne astfel în chip tragic veșnicia.

Ovidiu Lăzărescu

,,Vă vor scoate din sinagogi şi vine vremea ca tot celui care vă va ucide să i se pară că aduce închinare lui Dumnezeu. Şi aceasta vor face, pentru că n-au cunoscut nici pe Tatăl, nici pe Mine’’ (Ioan 16, 2-3). Astfel a proorocit Mântuitorul nostru Iisus Hristos înainte de Sfintele Sale Patimi.

Astăzi Biserica lui Hristos îl pomeneşte pe Sfântul Arhidiacon şi Mucenic Ştefan. Sfânta Scriptură ni-l înfăţişează ca fiind ,,bărbat plin de Credinţă şi de Duh Sfânt’’(Fapte 6, 5), de aceea Sfinţii Apostoli şi-au pus mâinile peste el şi, prin rugăciune, l-au hirotnit în treapta diaconiei, alături de ceilalţi diaconi.

Iudeii cei necredincioşi şi îndărătnici n-au suferit dreptatea acestui slujitor al Lui Hristos şi pentru că n-au găsit nimic cu care să-l învinovăţească, au căutat nişte bărbaţi netrebnici şi i-au pus să aducă mărturie mincinoasă împotriva Sfântului: ,,L-am auzit spunând cuvinte de hulă împotriva lui Moise şi a lui Dumnezeu’’(Fapte 6, 11). L-au luat cu sila şi l-au dus în sinedriu, dar Sfântul Ştefan nu s-a înfricoşat, a ţinut în faţa lor un cuvânt aspru de învinuire, ceea ce i-a făcut pe iudei să fiarbă de mânie şi să-l scoată afară din cetate. Apropiindu-se ceasul pătimirii sale, Sfântul a mărturisit: ,,Iată, văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu!’’ (Fapte 7, 56). Furia iudeilor n-a încetat o clipă, de aceea s-au strâns în jurul lui şi au început să arunce cu pietre în el. Atunci Sfântul şi-a adus aminte de porunca Învăţătorului său, Domnul nostru Iisus Hristos: ,,Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei care vă blestemă, faceţi bine celor care vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei care vă vatămă şi vă prigonesc, ca să fiţi fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi’’(Matei 5, 44-45). Iudeii îl potopeau cu lovituri de pietre, însă Sfântul Ştefan s-a rugat, spunând: ,,Doamne Iisuse, primeşte duhul meu!’’Pentru cei care-l urau şi-l ucideau s-a rugat asemenea Învăţătorului Iisus, când Se afla pe Cruce: ,,Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta’’,şi în clipa următoare a adormit, adică a trecut din viaţa aceasta la Domnul şi Mântuitorul nostru.

Aşa au înţeles iudeii să-l răsplătească pe binefăcătorul lor. Pentru rugăciunile Sfântului Arhidiacon şi Mucenic Ştefan, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, păzeşte Sfânta Ta Biserică, cea de la o margine a pământului până la cealaltă.  

Presbiter Iovița Vasile