A doua poruncă bisericească: ,,Să ţinem toate posturile de peste an’’. Postirea este poruncă Dumnezeiască şi Sfânta Scriptură abundă de exemple privind datoria omului de a împlini, spre binele lui, această poruncă. Dacă Însuşi Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru Iisus Hristos a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi (Matei 4, 2), datori suntem şi noi să ne îndeletnicim cu postul. Vorbim, aşadar, despre ţinerea posturilor ca despre o axiomă.
Sfânta Biserică Ortodoxă a rânduit modul concret în care trebuie să postim noi. Aşa am ajuns să avem cele patru posturi mari de peste an:
- Postul Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos (15 noiembrie-24 decembrie)
- Postul Paştilor, cu durată fixă de 49 de zile, dar cu situare variabilă în cursul anului, în funcţie de data Sărbătorii Sfintei Învieri
- Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel are durată variabilă în funcţie de data Paştilor. Ţine întotdeauna până în 29 iunie
- Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august)
La aceste Posturi ale anului se adaugă zilele de miercuri şi vineri din decursul anului bisericesc, cu excepţia celor care au menţiunea ,,harţi’’. Postim miercuri pentru că este ziua săptămânii în care a fost vândut Mântuitorul; postim vineri pentru că este ziua săptămânii în care a murit, pe Cruce, Fiul lui Dumnezeu. La acestea se adaugă alte câteva zile de post: Ajunul Bobotezei – 5 ianuarie, Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul – 29 august şi Înălţarea Sfintei Cruci – 14 septembrie. Urmărind numai calendarele bisericeşti bine întocmite, vom şti cu exactitate rânduiala bună a tuturor perioadelor şi zilelor de post din cursul anului. Să fim cu luare-aminte, deoarece vrăjmaşii Sfintei Biserici, lupii îmbrăcaţi în piei de oaie, pun în circulaţie calendare în care strecoară deliberat multe greşeli, tocmai pentru a crea confuzii şi a-i înşela pe oameni.
Când simţim postul ca o povară şi suntem bântuiţi de gândul că este peste puterile noastre a posti, să ştim sigur că acestea sunt ispitele diavolului, care voieşte în tot chipul să ne împiedice de la împlinirea acestei porunci. Dacă nu suntem deprinşi cu postul, să cerem sfatul şi ajutorul de rugăciune al preotului nostru. ,,Postul este mijloc potrivit pentru înfrânarea poftelor rele, pentru biruirea ispitelor şi păcatelor, precum şi pentru stăruirea în rugăciunea curată. Folosul postului este propăşirea în virtute’’ (Învăţătura de Credinţă Creştină Ortodoxă, Bucureşti, 1952, p. 409).
Preot Ioviţa Vasile