Sfântul Samson cel Mare, doctor fără de arginți

,,Dacă voieşti să fii desăvârşit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor şi vei avea comoară în cer; apoi vino, şi urmează-Mi’’ (Matei 19, 21). Acest îndemn Dumnezeiesc n-a fost ascultat de tânărul cel bogat care venise la Mântuitorul nostru Iisus Hristos. L-au ascultat însă alţi bineplăcuţi lui Dumnezeu, care au ales să lepede povara grijilor celor multe, pe care le aduce bogăţia.

Samson cel Mare se trăgea din neam împărătesc. Bogăţia lor era mare. Când părinţii i-au murit, tânărul acesta, înţelepţit de Dumnezeu, a înţeles deşertăciunea averilor celor multe şi a socotit de mare folos să se îmbogăţească în Dumnezeu cu toată fapta cea bună, după cuvântul Evangheliei. A învăţat meşteşugul tămăduirii bolilor şi s-a făcut doctor, dar nu din aceia care caută câştig pentru munca lor. El se apleca asupra bolnavilor din dragoste pentru făpturile lui Dumnezeu. A slobozit pe toţi robii care-i avea şi s-a făcut el însuşi rob al lui Iisus Hristos. Toate câte avea, le-a împărţit celor nevoiaşi, încât la urmă s-a mulţumit cu o haină şi o funie împrejurul mijlocului.

S-a înstrăinat şi de neamul său, a părăsit Roma şi s-a dus la Constantinopol ca să slujească năpăstuiţilor, bolnavilor, străinilor. Pe aceştia îi aduna în casa lui şi mulţi au căpătat sănătate cu darul lui Dumnezeu, prin Samson cel Sfânt. Dumnezeu i-a dat şi darul facerii de minuni şi toţi care alergau la el se foloseau de acest dar. Pentru toată osteneala lui nu voia să primească nimic şi, cât îi stătea în putere, se ferea să nu fie lăudat de oameni. Împăratul Iustinian s-a îmbolnăvit greu şi avea dureri mari în părţile ascunse ale trupului. Mulţi din doctorii vremii s-au perindat la patul suferinţei lui, însă boala i-a rămas netămăduită. Atunci împăratul s-a lepădat de ştiinţa doctorilor şi şi-a îndreptat nădejdea către preamilostivul Dumnezeu. Odată a adormit şi i s-au arătat mulţime de doctori, iar un tânăr i-a arătat pe Sfântul cel smerit, Samson, spunându-i: ,,Acesta, iar nu altul, o, împărate, poate să te tămăduiască de durerea cea aducătoare de moarte!’’ Când s-a deşteptat din somn, s-a bucurat de vedenie. Sfântul Samson a ajuns la patul său, şi a cunoscut împăratul că el i-a fost arătat în vis. Sfântul s-a atins de partea dureroasă a corpului împăratului şi boala lui s-a tămăduit. Împăratul a vrut să-l răsplătească cu multă dărnicie. Sfântul nu a primit nimic pentru sine, doar a cerut împăratului să zidească o casă pentru străini şi o bolniţă pentru bolnavi, unde-i primea pe toţi aflaţi în nevoie şi suferinţă. Biserica îl numără în rândul doctorilor fără de arginţi (După Vieţile Sfinţilor pe iunie, Ed. Mănăstirea Sihăstria, p.459-466).

Presbiter Iovița Vasile


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *