Mâine, Sinodul Arhieresc al Sfintei Biserici Ortodoxe Ruse va constata schisma produsă de o parte din ierarhii greci

Mâine, joi, Sinodul Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse se va reuni pentru a hotărî calea de urmat în urma nesăbuinţei unei părţi a ierarhilor greci, în frunte cu Ieronimos, de a recunoaşte facţiunea schismatică din Ucraina. Faptul a provocat o puternică emoţie în lumea ortodoxă, deşi era de aşteptat ca grecii, cei mai mulţi dintre ei, să facă pasul acesta periculos spre schismă. Calea de urmat a Sinodului Rus este aceea a Sfintelor Canoane: vor constata că Ieronimos şi grupul său au intrat în schismă, îi vor şterge numele din dipticele liturgice şi nu va mai fi pomenit la Sfânta Liturghie. Acestea înseamnă că va fi întreruptă comuniunea euharistică cu ierarhii greci şi istoria va consemna momentul începerii efective a schismei dintre Biserica Ortodoxă Rusă şi grecii care s-au alăturat schismaticilor ucraineni. Vrăjmaşii lui Hristos şi ai Bisericii Sale jubilează, deoarece planul lor dă rezultate. Omuleţul acela mic şi ursuz ce stă pe scaunul Patriarhiei din Constantinopol va înregistra încă o victorie împotriva Bisericii.

Schisma se petrece sub ochii noştri. Putem face distincţia netă între Biserică şi facţiunea schismatică. Oarecare confuzie va exista, deoarece schismaticii greci se vor socoti în continuare ,,păstori legitimi’’, reprezentanţi ai credincioşilor din eparhiile lor, parte a Bisericii lui Hristos şi vor desfăşura o propagandă zgomotoasă şi mincinoasă ca să arate lumii că schisma e bună şi de dorit. Zadarnic, propaganda poate acoperi realitatea un timp. Adevărul nu poate fi tăinuit la nesfârşit. Ca slujitor nevrednic de numele Mântuitorului Hristos, eu, preotul Ioviţa Vasile mă alătur sufleteşte Sfintei Bisericii Ortodoxe Ruse şi dezaprob fărădelegile orchestrate de nebunia lui Bartolomeu.

Ce va urma? Sinodul de la Bucureşti. Ierarhii români se vor alinia Constantinopolului şi acesta va fi pasul decisiv care îi va îndepărta din Biserică. Fireşte, nu-şi vor pune cenuşă în cap şi nu vor părăsi scaunele episcopale. Vor stăpâni în continuare locaşurile de cult şi mănăstirile, încât putem spune că vor fi în biserici, nu şi în Biserică. E o mare diferenţă.

Ştim bine că arhiereii români l-au primit pe ereticul şi schismaticul Bartolomeu pentru a ,,sfinţi’’ o parte (!) din edificiul numit ,,catedrala mântuirii neamului’’, în care apoi l-au primit pe celălalt eretic, papa Francisc. Prin gestul lor, prin faptul că s-au alăturat schismaticului Bartolomeu, aceştia au făcut primul pas spre schismă. Sinodului român i s-a cerut de către partea nepomenitoare a Bisericii Ortodoxe Române să nu-i recunoască pe schismaticii ucraineni şi să nu intre în comuniune cu ei. Până acum n-au dat niciun răspuns, nici măcar un semn că ar fi dispuşi să asculte de Biserică. Recunoaşterea schismaticilor ucraineni o vor face în deplină cunoştinţă de cauză, cu vădită rea credinţă, cu încălcarea Sfintelor Canoane şi împotriva voii Poprului Ortodox, aşa încât toată povara acestui teribil păcat va apăsa asupra lor.

Preoţii şi credincioşii români care au întrerupt pomenirea ierarhilor să nu-şi facă griji inutile. În momentul în care s-au îngrădit de erezie, s-au îngrădit şi de schismă, căci despre ei spune Canonul 15 al Sinodului I-II din Constantinopol: ,,nu au rupt cu schismă unitatea Bisericii, ci s-au silit să izbăvească Biserica de schisme şi dezbinări’’.

Au trecut mai bine de trei ani de când primii preoţi şi credincioşi s-au îngrădit de ereziile sinodului din Creta. Desfăşurararea de acum a evenimentelor ne arată limpede că n-am greşit cu nimic întrerupând pomenirea. Dimpotrivă, am făcut ceea ce eram datori să facem, ca slugi netrebnice ce suntem (Luca 17, 10).

Presbiter Ioviţa Vasile