,,Spune-mi cu cine te însoțești, și-ți voi spune cine ești’’. Oricât încearcă perverșii să-și ascundă mizeriile, Dumnezeu nu-i lasă multă vreme tăinuiți. Faptele lor spurcate tot ies la arătare, numai că nu vedem nicio jenă la acești indivizi, atunci când sunt vădiți, ba dimpotrivă se dovedesc încă și mai vehemenți. Este cazul lui Vasile Bănescu. Recent, l-am văzut într-o fotografie alături de Remus Cernea, vestitul sodomit care a trecut și prin parlament. Hopa, mi-am zis, stați puțin că purtătorul de cuvinte nu e chiar ce vrea să pară, unul care, zi și noapte, nu urmărește decât binele Bisericii noastre. E cazul lui Constantin Necula, familistul care a ținut morțiș să fie prezent la o întâlnire a lgtb-iștilor la Mănăstirea Sihăstria Putnei, alături de zoofilul declarat, Vasilică Danileț.
Acești doi indivizi sordizi, urmați de alte loaze precum Baconschi și Papahagi, se apucă să facă reguli noi în Biserică, căreia vor să-i croiască o orientare… europeană. Ce înseamnă asta? Însemnă că ei ar vrea ca Biserica să devină o instituție care să asimileze toate spurcăciunile venite din occident, în care ei să se bălăcească în voie, cum, de altfel, fac de mai multă vreme. Ceva îi deranjează, totuși peste măsură. Sunt fundamentaliștii ortodocși, care sunt și antivacciniști, conspiraționiști, talibani, radicali și putiniști și tot ce le vine lor la gurile spurcate. Aceștia, zice Bănescu, ar trebui stârpiți, ca nu cumva să-i împiedice pe ei în a-și implementa în voie spurcăciunile ce-i stăpânesc.
Culmea e că aceste scursori chiar au oarecari ,,succesuri’’. Pe fondul apatiei și supușeniei pseudo-ierarhilor vânduți și trădători, șantajabili și pătimași, derbedeii aceștia, care-și zic ,,intelectuali ortodocși’’, zburdă în voie, au câmp liber de manifestare și se cred burice ale pământului.
Aflăm dintr-un recent interviu că viața lui Bănescu se sprijină pe trei piloni: Evanghelia, convingerile personale, și binele real (nu cel imaginar!) al Bisericii, și-l credem. Când e vorba de Evanghelie, Sfântul Ioan Botezătorul îi definește pe indivizii asemenea lui cu aceste cuvinte: ,,Pui de năpârci, cine v-a arătat că veți scăpa de mânia viitoare?’’ (Matei 3, 7). Nu veți scăpa, stimabililor, oricâte legi-fărădelegi veți trece prin parlament ca să vă protejeze și să vă dea… drepturi. Când va veni mânia lui Dumnezeu peste voi, veți primi pedepsele Sodomei și Gomorei, iar dacă vă gândiți că iadul nu există, vi-l localizez cu maximă precizie: interiorul pământului, cu miile sale de grade Celsius. Despre convingerile personale ale lui Bănescu ce mai spunem. A împroșcat atâta venin din glandele sale de năpârcă, încât e de prisos să mai comentez. Rămâne binele real al Bisericii. Zău, mă? Spurcăciunile tale de golan, care te-au robit și nu le mai poți ascunde, sunt… binele real al Bisericii?
Piei, satano!
Presbiter Iovița Vasile
Comisia Internațională Mixtă pentru Dialog Teologic dintre „Biserica” Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă și-a desfășurat cea de-a cincisprezecea sesiune plenară în perioada 1-7 iunie 2023 la Alexandria, Egipt, găzduită de Patriarhia Ortodoxă a Alexandriei și a Întregii Africi.
Comisia, co-prezidată de cardinalul Kurt Koch, prelat desemnat pentru promovarea unității creștine, și mitropolitul Iov de Pisidia, de la Patriarhia Ecumenică,
au ajuns la un acord cu privire la un nou document intitulat:
„Sinodalitatea și întâietatea (primatul) de-a lungul mileniilor și astăzi”.
Alexandria Document | Synodality and Primacy in the Second Millennium and Today
http://www.christianunity.va/content/unitacristiani/en/dialoghi/sezione-orientale/chiese-ortodosse-di-tradizione-bizantina/commissione-mista-internazionale-per-il-dialogo-teologico-tra-la/documenti-di-dialogo/document-d-alexandrie–synodalite-et-primaute-au-deuxieme-mille.html
Spicuiri:
(…)
4.8 În ianuarie 1964, Papa Paul al VI-lea și Patriarhul Athenagoras s-au întâlnit pe Muntele Măslinilor din Ierusalim.
La 7 decembrie 1965, penultima zi a Vaticanului II, au ridicat anatemele reciproce din 1054 într-o ceremonie simultană la Vatican și Fanar.
În schimburile lor din anii 1960, Patriarhul Athenagoras și Papa Paul al VI-lea au început să folosească terminologia „Bisericilor surori” în ceea ce privește „Biserica” Romei și Biserica Constantinopolului.
Vatican II a recunoscut că Bisericile Răsăritene „posedă adevărate Taine, mai ales prin succesiune apostolică, Preoție și Euharistie” (Unitatis Redintegratio, 15) și a îndemnat la dialog cu aceste Biserici, acordând atenție relațiilor care existau între ele și Scaunul Romei „înainte de separare” (Unitatis Redintegratio, p. 14).
###
Interpolare:
În primul mileniu Biserica Ortodoxă s-a confruntat cu tema privilegiilor papei Romei. Aceasta s-a întâmplat în cadrul Sinodului convocat de Sfântul Fotie ce Mare (879-880 d.Hr.), (Sinod) care este considerat de către mulţi ortodocşi ca al VIII-lea Sinod Ecumenic. La acest sinod au fost prezentate cele două tipuri de eclesiologie, adică a “bisericii papale” şi a Bisericii Ortodoxe. Patriarhul Fotie a recunoscut privilegiile de onoare ale papei, dar în cadrul ecleziologic orthodox: papa are doar privilegii de onoare în Biserică şi nu poate să se situeze deasupra Bisericii. Prin urmare, în dezbaterea care are loc asupra primatului papal trebuie să se acorde o maximă importanţă hotărârii acestui Sinod. Desigur, în cadrul acestui Sinod, împreună cu primatul a fost dezbătut şi adaosul eretic “Filioque” in Crez si s-a anatematizat orice fel de modificare a Simbolului Credintei – Crezul. Aceste anateme sunt in vigoare si astazi, caci n-au fost abrogate. De aceea, atunci când dezbatem astăzi tema primatului, trebuie să o considerăm în cadrul privilegiilor de onoare. La fel, cu dezbaterea ereziei “Filioque”, mai intai sa renunte romano-catolicii la Filioque si apoi putem vorbi de iesirea lor de sub incindenta anatematizarii Sinodului prezidat de Sfantul Fotie cel Mare.
###
După cum se arată în comunicatul comun emis la sfârșitul reuniunii, „discuția s-a axat pe sinodalitate și întâietate în Est și Vest pe parcursul celui de-al doilea mileniu, oferind pe cât posibil o lectură comună a acestei istorii și oferindu-și reciproc posibilitatea de a dialoga într-un spirit de deschidere, astfel încât să „continue înțelegerea și încrederea reciprocă care sunt premise esențiale pentru reconciliere la începutul celui de-al treilea mileniu.’”
Au fost reprezentate zece Biserici Ortodoxe,
respectiv Patriarhia Ecumenică, Patriarhia Alexandriei,
Patriarhia Ierusalimului,
Patriarhia României,
Patriarhia Georgiei,
Biserica Ciprului,
Biserica Greciei,
Biserica Poloniei,
Biserica Albaniei și
Biserica Țărilor Cehe
și Slovacia.
Congres: Sfântul Fotie şi primatul episcopului Romei | Presa Ortodoxă de limbă Greacă
https://presaortodoxa.wordpress.com/2010/02/11/congres-sfantul-fotie-si-primatul-episcopului-romei/
Sfânta Chinotită a Sfântului Munte despre Dialogul cu romano-catolicii | Presa Ortodoxă de limbă Greacă
https://presaortodoxa.wordpress.com/2009/10/08/sfanta-chinotita-a-sfantului-munte-despre-dialogul-cu-romano-catolicii/
Despre primatul papal universal, în primul mileniu | Presa Ortodoxă de limbă Greacă
https://presaortodoxa.wordpress.com/2009/11/03/despre-primatul-papal-universal-in-primul-mileniu/
Acum am inteles de ce duhovnicul meu ma tempereaza in zelul contra lupilor din stana. E nevoie sa avem mereu in fata ochilor atitudinea Mantuitorului pe cruce si atitudinea primului martir Sf Arhidiacon Stefan in fata prigonitorilor:
” Iarta-i Doamne ca nu stiu ce fac !”.
„Iubiti pe vrajmasii vostrii” si nu ii improscati cu invective si abjecte adjective. „Nu stiti a carui Duh sunteti” mustra Mantuitorul pe ucenicii dornici sa rasplateasca raul cu rau. Noi suntem ai iubirii. Si ai Crucii. Oricat de mult rau ar face unii din afara si dinauntrul Bisericii, datori sa luptam cu duhurile rautatii si nu cu chipul lui Hristos. Altfel, intr-o zi vom fi parasiti de Dumnezeul pacii si vom ajunge mai rai decat cei asupra carora am aruncat cu pietre. Fereasca Dumnezeu…..
Doamne ajută
Putini sunt cei care înteleg ca prin îngradirea de erezie, le-am făcut un bine ierarhilor trădători. În loc sa-si ridice întrebări, să se gândească la pocăința, dumnealor persistă in acest păcat cumplit, erezia.