ORTODOXIA ÎN CATACOMBE

          După ce strămoşii noştri Adam şi Eva au plecat urechea la îndemnurile nefaste ale diavolului şi au ales drumul neascultării  de Dumnezeu, au fost alungaţi din raiul cel din Eden şi au cunoscut, încet-încet, toate urmările faptei lor necugetate. Au simţit durerea şi necazul care până atunci le erau străine, căci i-a spus Dumnezeu Evei: ,,Voi înmulţi mereu necazurile tale, mai ales în vremea sarcinii tale; în dureri vei naşte copii; atrasă vei fi către bărbatul tău şi el te va stăpâni’’ (Facere 3, 16); în locul bucuriei apropierii de Dumnezeu, au trăit adversitatea pământului din care a trebuit să-şi adune hrana necesară vieţii: ,,Pentru că ai ascultat vorba femeii tale şi ai mâncat din pomul din care ţi-am poruncit: Să nu mănânci, blestemat va fi pământul pentru tine! Cu osteneală să te hrăneşti din el în toate zilele vieţii tale!’’ (Fac. 3, 17); armoniei dintre om şi Dumnezeu i-a luat locul precaritatea unei existenţe în care primejdiile îi pândeau la tot pasul; dar peste toate acestea a apărut vrăjmaşul cel mare care se cheamă moartea, potrivit cuvintelor dumnezeieşti:,,În sudoarea feţei tale îţi vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care eşti luat: căci pământ eşti şi în pământ te vei întoarce’’ (Facere 3, 19). Şi nu după multă vreme, Adam şi Eva au trăit tragedia morţii, necunoscute până atunci: Cain s-a aruncat asupra fratelui său Abel şi l-a omorât! Cumplită durere trebuie să fi fost în sufletele celor doi părinţi şi ne putem închipui că ei au măsurat în acele momente adâncimea prăpastiei în care au ajuns, abuzând de libertatea cea sfântă pe care Dumnezeu le-a dat-o şi le-a respectat-o, fără nici cea mai mică îngrădire. În starea de început le stătea în faţă numai viaţa cea fără de sfârşit şi o negrăită fericire. După săvârşirea păcatului viaţa oamenilor a devenit mărginită de perspectiva morţii şi încă mai mult, ea s-a scurtat continuu, prin vrerea lui Dumnezeu, Care a spus: ,,Nu va rămâne Duhul Meu pururea în oameni aceştia, pentru că sunt numai trup. Deci zilele lor să mai fie o sută douăzeci de ani!’’(Facere 6, 3).

          Cu trecerea vremii, oameni s-au înmulţit pe pământ dar în aceaşi măsură a crescut şi molima răului între ei: ,,Văzând Domnul Dumnezeu că răutatea oamenilor s-a mărit pe pământ şi că toate cugetele şi dorinţele inimii lor sunt îndreptate la rău în toate zilele, I-a părut rău şi S-a căit Dumnezeu că a făcut pe om pe pământ’’ (Facere 6, 5-6). Este şi motivul pentru care, în dreapta Sa judecată, a adus Dumnezeu potopul asupra omenirii, dar i-a salvat pe cei drepţi, pe Noe şi cei din familia sa, opt suflete, prin care s-a perpetuat viaţa oamenilor pe pământ.

          Pedeapsa potopului n-a constituit pentru oameni motiv de îndreptare. Dimpotrivă, cei buni au continuat să fie la fel, în vreme ce, cei răi au devenit şi mai răi. Nici după ce Dumnezeu l-a ales pe Israel ca popor al său, prin Avraam, oamenii nu şi-au schimbat purtarea lor cea rea, încât Sfântul Prooroc Isaia a ajuns să constate cu amărăciune: ,,Boul îşi cunoaşte stăpânul şi măgarul ieslea domnului său, dar Israel nu Mă cunoaşte, poporul Meu nu Mă pricepe’’ (Isaia 1, 3). Aspre, dar meritate cuvinte pentru îndărătnicia oamenilor acelor vremuri! Şi Psalmistul David a cugetat la starea cea rea a oamenilor punând-o în balanţă cu vremea petrecerii lor în raiul cel din Eden: ,,Omul în cinste fiind, n-a priceput; alăturatu-s-a dobitoacelor celor fără de minte şi s-a asemănat lor’’ (Ps. 48, 12 şi 21). Aşadar, nu asemănare cu Dumnezeu Cel Care l-a creat şi la care l-a chemat, ci asemănare cu necuvântătoarele! De-aici până la negarea lui Dumnezeu n-a mai fost decât un pas. Şi oamenii l-au făcut! Aşa scria Proorocul şi Psalmistul David: ,,Zis-a cel nebun în inima sa: Nu este Dumnezeu! Stricatu-s-au şi urâţi s-au făcut întru îndeletnicirile lor. Nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul. Domnul din cer a privit peste fiii oamenilor, să vadă de este cel ce înţelege, sau cel ce caută pe Dumnezeu. Toţi s-au abătut, împreună netrebnici s-au făcut; nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul’’ (Psalmul 13, 1-3). Idolatria, vrăjitoriile şi proorociile mincinoase bântuiau în popor, în vreme ce Proorocii lui Dumnezeu care vesteau adevărul erau dispreţuiţi, bătuţi şi aruncaţi în temniţe.

          În toată vremea aceasta Dumnezeu n-a încetat să-i cheme pe oameni la dreaptă vieţuire prin glasul şi scrisul Sfinţilor Prooroci. Puţini au fost aceia care i-au ascultat şi de puţine ori poporul cel ales s-a întors de la rătăcirea sa. A devenit din ce în ce mai limpede că omenirea nu voia şi nu putea să se ridice din starea aceasta de cumplită decădere morală. Povara păcatelor apăsa din ce în ce mai greu asupra ei şi numai Proorocii şi Drepţii îşi dădeau seama câtă lipsă era ca să vină Mântuitorul. Generaţiile treceau una după alta, fiecare dorind să trăiască vremea venirii lui Mesia. Aşteptarea părea că nu se mai sfârşeşte.

          ,,Iar când a venit plinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub lege, ca pe cei de sub lege să-i răscumpere, ca să dobândim înfierea’’ (Galateni 4, 4-5). Atunci, Cel Născut din Tatăl mai înainte de toţi vecii ,,S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi S-a făcut Om’’. În locaşul modest din Betleem S-a născut Mântuitorul lumii, pentru Care nu s-a găsit loc în casa de oaspeţi. Ieslea necuvântătoarelor a ajuns centrul lumii acesteia. Cerul şi pământul s-au unit întru preamărirea Pruncului Iisus. Oastea cerească a Sfinţilor Îngeri a umplut cosmosul cu glasurile lor: ,,Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!’’ (Luca 2, 14). Păstorii aflaţi în apropiere au venit cu grăbire la Păstorul sufletelor noastre. ,,Şi s-au întors păstorii, slăvind şi lăudând pe Dumnezeu, pentru toate câte auziseră şi văzuseră, precum li se spusese’’ (Luca 2, 20). Magii Răsăritului au văzut steaua strălucind prin voie Dumnezeiască şi şi-au început călătoria spre Betleem, lăsând în urmă îndeletnicirile lor păcătoase, căci aveau să aducă darurile pe care le-au aşezat la picioarele Pruncului: aur, smirnă şi tămâie. Au venit sfidând planurile scelerate ale lui Irod. În vieţile lor nu mai era loc pentru magie şi au încetat a sluji stelelor: deveniseră închinătorii lui Hristos. Aşa s-au întors pe drum ocolit în ţara lor, ducând tuturor vestea Naşterii Mântuitorului lumii.

          ,,Fericiţi sunt ochii care văd cele ce vedeţi voi! Căci zic vouă: Mulţi Prooroci şi regi au voit să vadă ceea ce vedeţi voi, dar n-au văzut, şi să audă ceea ce auziţi voi, dar n-au auzit’’ (Luca 10, 23-24). Într-adevăr, Sfinţii Prooroci care au vestit Naşterea Mântuitorului n-au avut privilegiul de a fi prezenţi la ieslea din Betleem, oricât au dorit. Au fost, în schimb, păstorii, magii şi apoi toţi cei L-au primit cu bucurie, s-au închinat Lui şi I-au rămas statornici toată viaţa şi în veşnicie. Asemenea acestora, şi noi suntem între cei privilegiaţi şi fericiţi pentru că trăim cu credinţă evenimentul de la ieslea din Betleem şi ne închinăm ,,cu credinţă mare’’, cum spune colindul, Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. De mai bine de două mii de ani, a început din Betleem era creştină pentru omenirea întreagă, era lui Hristos Domnul şi a harului, în care adevăraţii închinători se închină Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, în duh şi adevăr (Ioan 4, 23-24). Unii susţineau, până mai ieri, că este era lor, căci aşa se scria în manualele de istorie: ,,înaintea erei noastre’’ şi ,,era noastră’’, ca să evite a pronunţa numele lui Hristos, de la Naşterea Căruia se numără anii. Noi spunem: este era noastră şi avem dreptate, pentru că Hristos este al nostru. Pe de altă parte, e o mare greşeală să spunem ,,înainte de Hristos’’ şi ,,după Hristos’’. Nu există un timp nici înainte, nici după Hristos! Avem un timp înainte de Naşterea Sa şi unul după Naştere. Fiul lui Dumnezeu a pus acest hotar în istorie de la care mântuirea noastră a devenit posibilă.

          ,,Naşterea Ta, Hristoase, a răsărit lumii lumina cunoştinţei; că întru dânsa cei ce slujeau stelelor, de la stea s-au învăţat să se închine Ţie, Soarelui Dreptăţii, şi să Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus, Doamne, mărire Ţie’’. Aşa spune cântarea Sărbătorii Naşterii Domnului. Având  această lumină a cunoştinţei ,,să Îl lăudăm, să I ne închinăm cu credinţă mare’’. Amin.

Dragi cititori,

Începând cu această seară, intrăm în Sfintele Sărbători ale Mântuitorului şi ale Sfinţilor Săi. Dumnezeu a îngăduit, pentru păcatele noastre, să le petrecem sub apăsarea barbariei antihristice. Nu cădeţi în deznădejde, vremea antihriştilor e scurtă; nu vă tulburaţi; alungaţi frica şi panica. ,,Supuneţi-vă deci lui Dumnezeu. Staţi împotriva diavolului şi el va fugi de la voi. Apropiaţi-vă de Dumnezeu şi Se va apropia şi El de voi’’ (Iacov 4, 7-8). Imaginaţi-vă că suntem toţi în locul sărăcăcios din Betleem, ne închinăm Pruncului Iisus şi-I aducem aur, smirnă şi tămâie, dar şi ,,inimă înfrântă şi smerită’’.

,,Acestea vi le-am grăit ca în Mine pace să aveţi. În lume necazuri veţi avea, dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea’’ (Ioan 16, 33).

Nevrednic slujitor al Pruncului Iisus,

Presbiter Ioviţa Vasile

Armata (ne)Română nu mai e „cu noi”. Armata Română se află astăzi la o distanță de ani-lumină de menirea ei. Armata Română a fost transformată în slugă umilă a dictatorului neromân, iar evenimentele se succed grăbite spre „Marea resetare”.

Se spune că blesteme grele ar bântui timp de o sută de ani asupra poporului care și-a ucis conducătorul. Blestemul asasinării celor doi conducători ai României din ultima sută de ani: Mareșalul Ion Antonescu (1 iunie 1946, Valea Piersicilor, Jilava) și Nicolae Ceaușescu, Primul Președinta al României (25 decembrie 1989, Târgoviște) își aruncă din nou giulgiul macabru asupra românilor, dând dreptate lui Teodor Duțu, care afirma în 1999: „Un popor care tolerează toate credințele și toate filosofiile, dar se lasă subjugat de cele mai degradante dintre ele, un popor care nu găsește nicio motivație nevoii de a-și apăra modul de viață ales (chiar dacă acesta este greșit), merită nu doar lecția pe care istoria i-a administrat-o și umilințele cu care învingătorii săi l-au copleșit, el merită chiar să-și piardă dreptul la existență”[2].

În ajunul Nașterii lui Hristos, de Crăciun, chiar în ziua de 25 decembrie 2020 – la 31 de ani de la crima de la Târgoviște (coincidență?) -, Armata Română(?) face cadou românilor un vaccin netestat, fără a oferi garanții ale forurilor internaționale de specialitate, transformându-i pe români în cobai, îndreptățind citatul de mai sus. Iată ce cadou oferă Armata Română norodului Țării: „[…] pe 25 decembrie (2020 – n.n.) sosesc primele doze de vaccinuri în România. Pe 27 decembrie vom începe vaccinarea globală, va trebui să ajungem în final la un procent de minim 70%. Cei care refuză vaccinul vor avea unele condiționări pe care le vom stabili ulterior, una dintre ele este purtarea permanentă a măștii, cei vaccinați (care nu vor deceda după vaccin – n.n.) vor primi o adeverință de imunitate care va fi transpusă ulterior pe un covidpass” (dr. Valeriu Gheorghiță)[3].

În clipe de restriște, unii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române nu mai sunt „cu noi”. Din păcate, unii reprezentanți ai B.O.R. iau și ei parte la experimentul mizerabil al iresponsabilității politicienilor, îndemnând credincioșii spre vaccinare. Deși nu are nicio tangență cu profesia lui Esculap și Hipocrate, Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolit al Olteniei, se declară încrezător în vaccinul anti-Covid-19: „Noi ne-am rugat la Bunul Dumnezeu ca oamenii de știință să primească luminare și să realizeze un vaccin, pentru ca oamenii să poată scăpa mai ușor mai ușor de această pandemie. Evident că se vor realiza multe prin acest vaccin și noi ne rugăm acum să nu aibă reacții adverse. Nu aș putea să spun că viața își va relua chiar cursul de dinainte, dar, în mod sigur, va fi o viață nouă, conștientă și oamenii se vor bucura în libertate, dar libertate în bine, nu în rău. Cel care se vaccinează și cu credință, nu va avea de regretat absolut nimic”.De parcă nu era destul, Mitropolitul a dat asigurări că Biserica va fi alături de Armată în campania de vaccinare. Oare? Mă întreb și eu: dacă blestemul dăinuie 100 de ani, în decembrie 2089 vom mai exista ca Națiune?!

Să nu fi aflat înaltul „Iluminat” că la Timișoara a fost realizat un vaccin românesc, dar nesusținut de conducerea României? Să nu știe înaltul „Iluminat” că „interesul poartă fesul”, ca și în cazul escrocheriilor cu măștile necorespunzătoare? Să nu fi citit înaltul „Iluminat” care sunt reacțiile adverse ale unui „vaccin” netestat suficient? Să nu fi aflat că una dintre acestea se chemă „moartea”. Greu de crezut. Personal, îi cedez cu bucurie și speranță înaltului „Iluminat” și vaccinul ce mi se va oferi/impune rugându-l să citească cele ce urmează:

Un document al Administrației pentru Alimente și Medicamente a Statelor Unite ale Americii (Food and Drug Administration . F.D.A.) admite și avertizează că vaccinul anti Covid-19 poate avea 22 de efecte secundare, inclusiv moartea. Mai multe dintre aceste efecte pot duce la apariția unor afecțiuni grave care vor îngreuna sistemul sanitar și așa dat peste cap de Covid-19. O reuniune a comitetului consultativ al Administrației americane intitulată „Vaccinuri și produse biologice conexe”, postată online pe 22 octombrie 2020, a prezentat date despre viitorul vaccin anti Covid-19 din Statele Unite. În cadrul reuniunii a fost făcută publică o prezentare în PowerPoint cu 27 de diapozitive alcătuită de către doctorul Steve Anderson, director M.P.P., Office of Biostatistics & Epidemiology, Center for Biologics Evaluation and Research (C.B.E.R.).

Diapozitivul 16 al prezentării sale a inclus o „Listă de lucru” a „posibilelor efecte adverse” asociată cu lansarea iminentă a vaccinurilor anti Covid-19, supuse supravegherii de siguranța a F.D.A.[5]. Lista include decesul, precum și alte 21 de afecțiuni (dintre care majoritatea sunt probabile a afecta pacientul pe viață), toate asociate vaccinurilor în lucru anti Covid-19. Implicațiile acestei prezentări sunt colosale și extrem de îngrijorătoare, scrie sursa citată. Personalul FDA, un organism prestigios creat in 1906, este conștient de posibilele efecte secundare, chiar letale, ale vaccinurilor anti Covid-19. Mai mult, aceștia se pregătesc în avans pentru a fi atenți și a monitoriza astfel de rezultate adverse prin „supraviețuirea post-comercializare” [6].

Efectele secundare posibile ale vaccinului anti Covid-19, conform F.D.A. a S.U.A.
– Sindromul Guillain-Barré;
– Encefalomielita diseminată acută;
– Mielita transversă;
– Encefalită, mielită simplă, encefalomielită, meningoencefalită, meningită;
– Convulsii, crize epileptice;
– Accident vascular cerebral;
– Narcolepsie și cataplexie;
– Anafilaxie;
– Infarct miocardic acut;
– Miocardită, pericardită;
– Boli autoimune;
– Moartea;
– Rezultatele nedorite în evoluția sarcinii;
– Alte boli demielinizante acute;
– Reacții alergice non-anafilactice;
– Trombocitopenie;
– Coagulare intravasculară diseminată;
– Tromboembolism venos;
– Artrită și artralgie;
– Boala Kawasaki;
– Sindromul inflamator multisistemic la copii;
– Boala dependenței crescute de anticorpi (A.D.E.).

Să nu fi aflat înaltul „Iluminat” că „Pfizer” și „Moderna” au imunitate și că efectele adverse grave cauzate de vaccinul anti-Covid-19 nu vor putea fi contestate în instanțe? Să nu fi aflat înaltul „Iluminat” că Directorul Pfizer, Albert Bourla, refuză să se vaccineze anti-COVID-19: „Când voi putea, mă voi vaccina. Am 59 de ani şi sunt sănătos. Nu lucrez în linia întâi, deci nu mă număr printre cei care au prioritate la vaccinare” (C.N.B.C.). În această situație nu-i mai înțeleaptă reacția Î.P.S. Teodosie, Mitropolitul Tomisului: „Noi nu ne apucăm să facem campanie pentru vaccinare, că nu acesta este rolul nostru. Mai întâi trebuie să cunoaștem ce conține acest vaccin. Nu luăm nimic cu ochii închiși!”?
Rogu-Te, Doamne, Luminează-l pe înaltul „Iluminat” Irineu, poruncește-i să nu mai dea sfaturi comandate. Rogu-Te, Doamne, Luminează capul Armatei Române întru slujirea norodului, nu a „tagmei jefuitorilor”! Mulțumesc, Doamne!

P.S. Călăul neortodox de serviciu a interzis colindul și de Crăciun și Anul Nou ne-a spus să ieșim în balcon. Oare călăul va ieși în balcon? La ce etaj stă, oare? Nu de alta, dar poate că în noaptea Nașterii Domnului sau a cea a trecerii dintre ani, în balconul lui va suflă vântul mai tare… Iartă-mă Doamne că am păcătuit cu gândul.

Chiar în clipa în care scriu, o ceată de țigani colindă cu ursul. Bravo lor, țiganilor, care au curajul să ignore ordinele anti-creștine. Au țiganii destule păcate, dar marele lor merit este că sunt solidari. Românii să ia exemplu de la ei.

Ion Măldărescu

(Alte extrase din Sinaxa duhovnicească a Mitropolitului Neofit de Morfou din 28. 10. 2020)

Daca este sa vorbim despre vaccinuri, pe lângă orice aspecte mai „conspirationiste” – cum spun unii ca pot fi si vaccinuri care ni s-ar putea inocula chiar in momentul in care se face testul de coronavirus, sau ca ni s-ar putea introduce prin vaccin un nanocip invizibil pentru ochiul liber prin intermediul caruia, in viitor, am putea fi urmariti – tehnologia a ajuns atât de departe.

Ştiţi cine sunt cel mai mult puşi la încercare acum – prin aceasta boală a coronavirusului si a celeilalte boli grele care va veni si care nu va fi coronavirus, ci un alt tip de boală? Oamenii de stiinta, medicii, patriarhii si ierarhii! Noi suntem cei incercati. Voi sunteti victimele. Dar măcar, in faţa lui Dumnezeu, veti avea o scuză; Îi veti putea spune: am avut putina credinta, fiindcă nu a fost nimeni sa ne înveţe. Desigur, voi, cei carora v-am spus acestea, aveti deja răspundere.

Ca sa finalizez, ce facem noi in Biserica? (…) Greşeala Bisericii, adica a ierarhiei, este ca nu a avut pana acum o pozitie clara. Desigur ca intre mitropolii exista pareri diferite, chiar opuse. Pai este cu putinta sa merg intr-o alta mitropolie din Cipru si sa vina vremea sa se zica la Liturghie: ,,Cu frica de Dumnezeu, cu credinta si cu dragoste, apropiati-va!” si sa vad cum erau toti mascati in Biserica, ca pe vremea ciumei. M-am sculat ca sa vad cu ochii mei grozavia: epitropii purtau niste manusi in maini, de zici ca erau gata sa intre in sala de operatie. Stateau pe solee si ziceau credinciosilor sa tina distanta intre ei. Si credinciosii mergeau unul cate unul, se împartaseau si imediat isi puneau masca. ,,Doamne Sfinte, miluieste-ne!”, zic eu in sinea mea. ,,Miluieste-ne si… orice ne mai trimiti de aici inainte, o merităm!”. Asa o frică…!

Şi îmi mai spune un tânăr din acea mitropolie: am vazut acum cateva zile un om sfant al locului cum plângea, si l-am intrebat: de ce plangi? Mi-a zis ca l-a certat episcopul locului ca de ce taie anafura fără mănuşi, si de ce nu o impacheteaza ca sa o dea la oameni. Din punct de vedere teologic, ştiti ce inseamna acest lucru? Înseamna blasfemie impotriva Sfantului Duh. Iarăşi Duhul Sfânt, despre Care am vorbit la inceputul cuvantului nostru. Păi atunci, ce facem noi la Sfanta Liturghie? Facem teatru? Ne prefacem? Nu! În Sfanta Liturghie cu adevărat Se coboara Duhul Sfant si transforma pâinea şi vinul in Trupul si Sângele lui Hristos. Nu doar vinul si pâinea, ci şi atunci când spune preotul ,,Pace, voua!”,din mâinile sale emană energie sfântă şi aceasta se aşeaza şi se odihneste pe fiecare credincios, in functie de curatia inimii fiecaruia. Sunt oameni care vad aceste lucruri. Mama mea le vedea. Bunica psaltului nostru, vedea aceste lucruri despre care va vorbesc. Cand tămâiaza preotul Sfanta Masa la Heruvic, la fel. (…) Mă intreba pe mine bunica: ,,Parinte, la Heruvic, cand tămâiaţi Sfanta Masa, eu vad cum din fiecare colt al mesei iese un bătrân si se înclina in faţa preotului. Cine sunt acestia?” “Cati ies?”, o intreb. “Ies patru.” ,,Şi cum sunt?” Şi mi-i descrie pe cei patru Evanghelisti, pe Apostolul Luca, cu barbita mica, pe Apostolul Matei cu barba lunga, pe Apostolul Marcu cu barba potrivita si pe Apostolul Ioan Teologul il vede batran si cu chelie. Asa de mult si-a curatit ochii. “Mai ales din momentul in care spuneti: ,,Mai ales pentru Preasfanta, Curata, Preabinecuvantata, Marita Stapana noastra, de Dumnezeu Nascatoarea”, ce lumina albastra umple Sfânta Masa! Şi intră preotul prin aceasta lumina si spunea: ,,Pace tuturor!”

Asadar, bunica vede harul, energia lui Dumnezeu, asa cum vedeti voi lumina becului. Asa cum este aceasta energie electrica, ceva creat, exista si energie necreata, a Sfintei Treimi. Necreat inseamna ca nu Isi datoreaza existenta Sa nimanui. Doar Dumnezeu este necreat. Aceasta energie necreata a lui Dumnezeu se uneste cu noi, credinciosii, care suntem creatia lui Dumnezeu. Va dati seama ce grija are de noi Dumnezeu? Ne daruieste Trupul Sau, ne dă Sângele Său, ne da Energia Sa, Harul Sau, paza Sa prin ingerul pazitor, Sfintenia Sa, Lumina Sa, si noi îi spunem sa tina distanta fata de noi! Este cu putinta asa ceva? Si daca ar face-o asta Sisi (mitropolitul de refera la Abdel Fattah el-Sisi, presedintele Egiptului) din Egipt as mai intelege. Sau sa o faca Macron, sau doamna Merkel, as intelege. Dar sa fii patriarh sau episcop ortodox, sa fii preot ortodox?! Este tragic ceea ce se intamplă!

Ce înseamna asta? Nu doar lipsa de cateheza si de credinta. Acestea sunt, dragii mei, începutul demonizarii. Este inceputul unei demonocratii pe care unii şi-o doresc. Nu sunt doar creştini pe fata pamantului, doar budisti, musulmani sau masoni, ci mai sunt si lucifericii [sataniştii], chiar şi in Cipru. Ati auzit? Mi-a aratat Dumnezeu în ultima vreme chiar şi rugăciunile lor. Cum zicem noi ,,Împarate Ceresc”, aceştia au luat rugăciunea noastra şi au transformat-o pentru satana. Doamne, miluieste-ne! Şi îi iau pe copiii lor sarmanii, botezati si mirunsi, şi îi duc in niste locuri pustii din Cipru si îi ofera ca jertfa lui Lucifer. Auziti? Auziti? Zicea Sfantul Iacov din Serbia: ,,Daca nu va interveni radical Dumnezeu, următoarele generaţii nu vor mai naşte copii, ci copii ai diavolului.”

Întelegeti de ce vor sa îi invete de acum pe copiii nostri sa zica: “Sa merg sa ma impartasesc? Si daca mă infectez?”. Cum vi se pare, cand incep copiii de acum să bănuiasca că Sfânta Împărtăşanie este izvor de infectie? Şi stai tu acum, Neofite, să le vorbesti de energiile necreate. Acum suntem in perioada de pregătire. Suntem „antrenati” de catre luciferici, care au planuri globale, Noua Ordine Mondiala. Aceştia sunt o miscare religioasa, nu doar una politica si economica. Sunt ţări unde s-au ridicat statui ale lui Lucifer, chiar si in fata Congresului SUA.

Sursa: Cuvăntul Ortodox

Text selectat, adaptat şi editat de Dr. Gabriela Naghi

Cum să purtăm cu calm boala cea grea?

Tu ești bolnav, iar boala este foarte dureroasă. Ai căzut cu duhul, te-ai întristat. Gândește-te doar că o boală mai grea te va cuprinde. Inima ta și gura ta sunt pregătite de cârteală, de hulă împotriva lui Dumnezeu. Fratele meu! Primește un sfat sincer de la mine: rabdă cu mult calm boala ta și nu numai să nu te întristezi, ci dimpotrivă, dacă poți, să te bucuri de boala ta.

Pentru ce să mă bucur, întrebi, atunci când tot corpul meu este vătămat? Să te bucuri atunci, căci Domnul ți-a dat o pedeapsă trecătoare, ca să curățească sufletul tău de păcate. Căci pe cine îl iubește Domnul, îl ceartă (Evrei 12, 6). Să te bucuri de aceea că acum nu te mai desfătezi de acele patimi de care te-ai desfăta dacă ai fi sănătos. Să te bucuri, căci porți crucea bolii și asta înseamnă că mergi pe drumul îngust și cu încercări, care duce spre Împărăția Cerească. Trebuie avut în vedere folosul bolii, pentru a putea suferi mai ușor și mai liniștit. Cine a suferit cu trupul a isprăvit cu păcatul (I Petru 4,1) − este scris în Scriptură.

Sfinte Ioan de Kronstadt, roagă-te lui Hristos pentru noi păcătoșii! Amin.

(Sfântul Ioan de Kronstadt, Cum ne mântuiește Dumnezeu. Sfaturi de urmat pentru toată vremea, traducere din limba rusă de Corina-Alexandra Toader, Editura Sophia, București, 2012, pp. 29-30).

Text selectat şi editat de Dr. Gabriela Naghi

        Când l-am auzit pe KW Iohannis angajându-se că va fi primul care se va vaccina, mi-a tresăltat inima de bucurie. Iată, mi-am zis, o hotărâre înţeleaptă, căci  ce e mai firesc, în vreme de război, decât comandantul să fie bine apărat? Sau în vreme de pandemie, fie ea şi închipuită, ţara să aibă grijă maximă de conducătorul ei. Vă închipuiţi România fără KW Iohannis, Doamne fereşte, răpus de covid? El, garantul Constituţei? Eu – nu. Cine să aibă grijă de justiţia închizătoare de dosare, când PSD-ul stă la pândă pentru a o subordona? Cine să ţină la respect penalii, care abia aşteaptă să pună mâna pe nişte pârghii ale puterii? Cine să facă şi să desfacă guverne şi majorităţi? Cine să ne arate cum e lucrul bine făcut, să ne facă ţara educată şi normală? Cine să dea comenzi DNA-ului şi celorlalte instituţii de forţă, când poate să apară oricând un alt Dragnea? Întrebările ar fi multe şi mi-l şi închipui pe Orban răcnind şi răspunzând: Iohannis!

        Bucuria mi-a fost de scurtă durată. Nişte unii, din grupul care veghează la sănătatea românilor, au ieşit degrabă pe posturi şi au spus hotărât – nu! Nu, pentru că se interpretează. Ce se interpretează? Aria calomniei? Dă, mamă cu biciu-n mine? Orice, numai să nu se vaccineze Iohannis primul. Să rămână pentru valul doi, că până atunci mai uită lumea, priorităţile se schimbă şi, Doamne păzeşte să nu se declanşeze şi un război. Vă daţi seama ce cumplită dezamăgire trăieşte domnul Klaus? El care ar fi vrut să facă uz de puterea exemplului personal e împiedicat de un Moş Teacă şi de ceilalţi din jurul lui. Ar fi vrut să iasă pe posturi, în direct şi la o oră de vârf, să-şi ridice frumuşel mâneca, şi un doctoraş să intre în istorie, pentru că el a avut cinstea să-i injecteze vaccinul binefăcător preşedintelui! Se opun specialiştii, ce mai poţi face?, chiar dacă te numeşti Iohannis.Vedeţi cum îi aduce Dumnezeu să-şi dea arama pe faţă?

        Lăsând gluma la o parte, preşedintele chiar ne-a dat, fără voia lui, un exemplu personal antologic, ca să nu spun istoric: să refuzăm vaccinul blestemat, indiferent de consecinţe. Refuzându-l, ne potrivim voii sfinte a lui Dumnezeu şi intrăm sub ocrotirea Sa. Şi aş vrea să văd care Iohannis, Orban, Arafat, Cercel, Rafila, Tătar, Ciucă sau Câţ, cutează să se măsoare cu Atotputernicul.

         Presbiter Ioviţa Vasile

          Astăzi pomenim pe Sfânta Muceniţă Iuliana. Ea a trăit în vremea împăraţilor Diocleţian şi Maximian, având tată închinător la idoli, iar mama fiind străină atât de credinţa idolească, cât şi de Credinţa în Mântuitorul Hristos. Dumnezeu i-a dat un chip frumos, însă adevărata ei frumuseţe era lăuntrică, căci era iubitoare de Hristos şi deprinsă cu faptele cele bune. Tatăl ei voia să o mărite cu păgânul Evsevie, dar fecioara n-a primit a se însoţi cu închinătorul la zei.

          Ceea ce nu a reuşit tatăl său prin rugăminţi şi ameninţări, a încercat a izbândi diavolul, căci acesta a luat chip de înger al luminii, precum scrie Sfântul Apostol Pavel (II Corinteni 11, 14), şi aşa s-a apropiat de fecioara Iuliana, îndemnând-o cu cuvinte prefăcute să se supună lui Evsevie. La început, Sfânta a stat în îndoială până s-a rugat lui Dumnezeu şi un glas din cer i-a spus: ,,Îndrăzneşte, Iuliano, Eu sunt cu tine, iar pe cel ce a venit la tine prinde-l, că ţi-am dat putere asupra lui şi de la el însuşi te înştiinţează cine este şi pentru ce a venit la tine’’. Din acel moment, Sfânta Iuliana a avut stăpânire asupra acelui demon, căci stătea nemişcat, fiind ţinut de puterea lui Dumnezeu.

          Deşi era deprins numai cu minciuna, puterea Dumnezeiască l-a silit să mărturisească adevărul: ,,Eu sunt un diavol din domnii cei mai dintâi ai întunericului, trimis de tatăl meu satana să te ispitesc şi să te înşel pe tine. Pentru că mare rană am primit prin rugăciunile tale şi de la întreaga înţelepciune feciorească şi de la răbdarea ta cea bărbătească. Eu sunt acela care, odată cu pierzarea, am sfătuit pe Eva în Rai să calce porunca lui Dumnezeu. Eu am îndemnat pe Cain să ucidă pe fratele său Abel. Eu am învăţat pe Nabucodonosor să pună chipul cel de aur în câmpul Deira. Eu sunt cel care am înşelat pe evrei să se închine idolilor. Eu am înnebunit pe Solomon, făcându-l iubitor de femei. Eu am sfătuit pe Irod spre uciderea pruncilor şi pe Iuda la vânzarea Învăţătorului său, apoi şi pe el la spânzurare. Eu am ridicat pe evrei ca să ucidă pe Ştefan cu pietre şi pe Nero să spânzure pe Petru cu capul în jos, iar pe Pavel să-l taie cu sabia’’.

         Sfânta Iuliana l-a bătut pe vrăjmaşul diavol, căci fiind legat de puterea lui Dumnezeu nu putea să se mişte, şi deşi nu avea trup material, cu bici materialnic i se făceau răni nematerialnice, după cum Stăpânul a toate a voit. Păgânii i-au tăiat capul şi sufletul ei curat s-a dus către locaşurile cereşti, la fericirea cea veşnică. Pentru rugăciunile Sfintei Muceniţe Iuliana, Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-ne pe noi păcătoşii (După Vieţile Sfinţilor pe decembrie, Ed Mănastirea Sihăstria,2005, p.414-422).

Presbiter Ioviţa Vasile

          Citind această enumerare de nume, ne vom opri asupra câtorva din ele. Un nume poate părea ceva abstract, nesemnificativ, dar el indică o persoană şi viaţa acesteia, viaţă ce poate fi uneori pilduitoare, altădată întristătoare, oricum, de luat în seamă, căci omul trebuie să înveţe şi din cele bune, şi din cele rele. Întâlnim în genealogia Mântuitorului numele acestea: Iuda, Tamara, Zara şi Fares. Cine au fost ei? În Cartea Facerii citim că Iuda, unul din cei doisprezece fiii ai lui Iacov, a luat pentru cel întâi născut al său, Ir, pe Tamara ca soţie a acestuia. După o vreme, din cauza răutăţii sale, Dumnezeu l-a dat morţii pe Ir. În puterea leviratului a luat de soţie pe Tamara, Onan, dar şi acesta a trăit puţin. Urma ca fiul cel mai mic al lui Iuda, Şela, să o ia de soţie, dar nu avea vârsta potrivită. Până să ajungă acesta la maturitate, Iuda şi-a trimis nora în casa tatălui ei. Între timp, a murit şi soţia lui Iuda, Şela s-a făcut mare iar Iuda nu i-a dat-o de soţie pe Tamara. Aceasta şi-a lepădat hainele de văduvie, s-a îmbrăcat într-un voal şi astfel deghizată a ieşit în întâmpinarea socrului său. Crezând că este o femeie uşuratică, Iuda, socrul său, a intrat la ea iar din această împreunare prin înşelăciune s-au născut doi gemeni, Fares şi Zara, număraţi de Sfântul Evanghelist Matei între strămoşii Domnului.

          Când Iosua, fiul lui Navi, a trebuit să ducă pe Israel în Canaan, el a trimis două iscoade în Ierihon. Aceştia au intrat în casa unei femei desfrânate, Rahab, care era de neam străin. Regele Ierihonului a prins de veste şi şi-a trimis oameni să-i prindă. Rahab însă i-a ascuns pe acoperiş, punând nişte fuioare peste ei, şi astfel le-a salvat vieţile. Se vede de aici că, deşi era desfrânată, avea un suflet bun şi, prin fapta ei, s-a potrivit voii lui Dumnezeu, căci El voia să-l ducă pe Israel în Canaan. Ei bine, Rahab este în rândul strămoşilor Domnului Iisus Hristos (vers. 5).

          În vreme ce se plimba pe acoperişul casei regale, David a văzut o femeie deosebit de frumoasă pe care, în cele din urmă, a adus-o în casa lui şi a cunoscut-o. Mai mult decât atât, David şi Batşeba, pun la cale uciderea lui Urie, soţul acesteia ceea ce era o mare fărădelege (II Regi 11). Pentru aceasta Dumnezeu l-a mustrat şi pedepsit cu asprime pe regele David. Din această relaţie neîngăduită s-a născut Solomon. David, Solomon şi Batşeba sunt pomeniţi în Evanghelia după Matei ca strămoşi ai Mântuitorului (v. 6).

          O altă femeie, anume Rut, a fost de neam străin, moabiteancă. Ea s-a ataşat de soacra sa şi de poporul Israel, fapt pentru care Sfânta Scriptură are cuvinte de laudă la adresa ei. Este şi ea una din femeile pomenite ca făcând parte din neamul Domnului nostru Iisus Hristos (v. 5).

          Ce constatăm din aceste sumare consideraţiuni privitoare la genealogia Mântuitorului? Că între strămoşii Săi după trup sunt mulţi oameni drepţi precum Avraam, Isaac şi Iacov, Dreptul Iosif, dar şi păcătoşi. Şi unii şi alţii aveau mare nevoie ca Fiul lui Dumnezeu să Se întrupeze şi să vină în lume. Şi El a venit şi pentru drepţi şi pentru păcătoşi, aşa cum erau strămoşii Săi şi cum, de fapt, era întregul neam omenesc. El nu S-a ruşinat de aceşti strămoşi, cum nu s-a ruşinat nici a lua chip de rob, nici să Se facă ascultător până la moartea pe cruce (Filipeni 2, 7-8). Nu S-a ruşinat nici să ia asupra Sa toată povara şi murdăria păcatului omenesc. Proorocul Isaiia a descris în acest fel umilinţele indurate de El pentru noi: ,,Dispreţuit era şi Cel din urmă dintre oameni; Om al durerilor şi cunoscător al suferinţei, Unul înaintea Căruia să-ţi acoperi faţa; dispreţuit şi desconsiderat’’ (Is. 53, 3).

          Vedem apoi că pe lângă ascendenţii israeliteni ai Domnului, sunt număraţi şi unii din neamurile păgâne ale vremii, ceea ce deja anunţă că, nefiind primit de poporul Israel, El va fi primit ca Mântuitor de păgâni, cei care s-au înnobilat cu numele Său şi au devenit Noul Israel, adică Biserica Lui cea sfântă.

          Femeile înscrise în genealogia Domnului, dintre care Sfânta Fecioară Maria este deasupra tuturor, prin sfinţenie, stau mărturie că şi partea femeiască îşi are chemarea şi menirea sa de la Dumnezeu, lucru de mare lipsă între păgânii care socoteau femeia ca pe o sclavă, ca pe o fiinţă inferioară. Aşa a scris, câţiva ani mai târziu Sfântul Apostol Pavel: ,,Căci toţi sunteţi fii ai lui Dumnezeu prin credinţa în Hristos Iisus. Căci, câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi şi îmbrăcat. Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască, pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus. Iar dacă voi sunteţi ai lui Hristos, sunteţi deci urmaşii lui Avraam, moştenitori după făgăduinţă’’ (Galateni 3, 25-29). Prin urmare, femeii i se dă aceaşi demnitate ca şi bărbatului, iar membrii Sfintei Biserici a lui Hristos sunt adevăraţii descendenţi ai lui Avraam, în raport cu iudeii care nu L-au primit pe Mântuitorul.  Sfântul Ioan Gură de Aur scria despre partea femeiască în iconomia mântuirii: ,,Da, este lucru cu totul neobişnuit ca Dumnezeu Cel negrăit, Cel netălmăcit, Cel neînţeles, Cel asemenea Tatălui, a primit să vină pe pământ din pântece fecioresc, a primit să se nască din femeie şi să aibă strămoşi pe David şi pe Avraam. Dar pentru ce spun pe David şi pe Avraam? Lucru cu totul plin de spaimă şi uimire este că El a avut strămoşi pe acele femei păcătoase despre care am vorbit mai înainte. Când auzi acestea, ridică capul sus! Nu te gândi la ceva umilitor. Dimpotrivă, minunează-te că, fiind Fiu al Dumnezeului Celui fără de început şi adevărat Fiu, a primit să audă spunându-I-se Fiu al lui David, pentru ca pe tine să te facă fiu al lui Dumnezeu! A primit să Se facă rob Tatălui, pentru ca ţie, robului, să-ţi facă Tată pe Stăpânul’’(Omilii la Matei, p. 29).

          Genealogia pe care a consemnat-o Sfântul Evanghelist Luca (3, 23-38) are un caracter ascendent, porneşte adică de la Domnul Iisus, urcă până la Avraam dar, nu se opreşte aici: arată că toţi strămoşii Săi sunt  fii ai lui Adam, fii ai lui Dumnezeu (v. 38). El Însuşi fiind Fiu al lui Dumnezeu, este Dumnezeu adevărat. Întrupându-Se de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria, a luat firea noastră omenească, făcându-Se şi Om adevărat. De aceea şi Sfânta Scriptură Îl numeşte pe Domnul Fiul lui Dumnezeu dar şi Fiul Omului (Ioan 1, 18; 1, 34; 5, 25; Matei. 8, 20;  9, 6 ; 18, 11, etc). Suntem, aşadar, fii ai lui Dumnezeu şi fraţi ai Mântuitorului; suntem din marea familie a lui Dumnezeu care este întreg neamul omenesc, cu regretul că nu toţi oameni vor să creadă în Dumnezeul Adevărului şi al nostru.

          Sunt acestea numai câteva din învăţăturile dumnezeieşti pe care ni le aduce, în această Duminică, Sfânta Evanghelie a lui Matei. Acum înţelegem, fără îndoială, că această Carte a neamului lui Iisus Hristos este o bogăţie de învăţături mult folositoare sufletelor noastre, iar citirea şi tălmăcirea ei acum, înainte de Marea Sărbătoare a Naşterii Domnului, este un act de înţelepciune al Bisericii Dreptmăritoare. Genealogia Domnului nu ni se mai pare acum o înşiruire de nume fără înţelesuri, ci un dar al lui Dumnezeu spre luminarea minţilor noastre slabe şi neputincioase. Amin.

Presbiter Ioviţa Vasile

Una din legile lui Murphy, aplicată pseudo-ierarhiei române actuale, ar avea următorul enunţ: Dacă arhiereii români vor putea face un rău Bisericii, fiţi siguri că-l vor face. Legea se verifică chiar în aceste zile, când a început febra pentru administrarea vaccinului ucigaş. Purtătorul de cuvinte al Patriarhiei Române, prea-vicleanul Vasile Bănescu, a ieşit cu un comunicat prin care exprimă poziţia clară pro-vaccin a acestei instituţii, populată cu tot felul de indivizi, fără nicio legătură cu Dumnezeu şi cu Biserica Sa. Ce ne spune acest şmecher, acum când campania de exterminare a făpturilor lui Dumnezeu e gata să înceapă?

Vaccinarea anti-Covid-19, între ezitare şi speranţă

Pentru succesul campaniei de vaccinare anti-Covid 19, este necesară informarea corectă a populației cu privire la unele aspecte, precum caracterul voluntar, gratuit și sigur al actului de vaccinare, a faptului că acesta este un drept, și nu o obligație.

În legătură cu „caracterul sigur al actului de vaccinare”, cei care au autoritatea profesională și morală să recomande un vaccin absolut nou şi descoperit recent sunt exclusiv specialiștii din domeniul medical respectiv.

În acest sens, Patriarhia Română salută vestea bună a apariției vaccinului care ar putea diminua și stopa actuala pandemie, însă Biserica nu se poate pronunța în probleme de ordin strict medical. Cu atât mai mult, în cazul unui vaccin recent care nu a mai fost folosit și despre care specialiștii în domeniu se pronunță ei înșiși în mod gradual sau diferit.

Poziția Patriarhiei Române, care prețuiește știința medicală și multele beneficii ale acesteia, a fost și rămâne una favorabilă vaccinării, subliniind însă constant necesitatea esențială a respectării riguroase a principiilor de natură etică: consimţământul informat al persoanei, descrierea clară a beneficiilor şi a riscurilor, asumarea responsabilității concrete în cazul în care vaccinarea produce efecte adverse asupra sănătății persoanei vaccinate.

În concluzie, vaccinarea trebuie să fie un act profilactic responsabil și în totală cunoștință de cauză recomandat şi acceptat pe baza unei informări clare şi complete, oferită de autoritățile competente și receptată corect de cetățeni.

În acest mod, teama şi ezitarea vor fi învinse de încredere şi speranţă.

Vasile Bănescu

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române

Comentarii:

1.Precum vedeţi, locvacele funcţionar din clădirea Patriarhiei începe cu prezumarea succesului campaniei de vaccinare. Asta ar însemna ca majoritatea populaţiei să se îndrepte spre centrele de vaccinare şi exterminare, pentru că aşa sună ucazul patriarhal, adică aşa îndeamnă casta episcopilor români. Logoreea care urmează, despre informarea populaţiei şi celelalte, are menirea să ne arate grija ,,păstorilor’’ noştri pentru noi, cei mici. De luni de zile suntem informaţi cu avalanşe de minciuni, repetate până la exasperare şi prea puţini au curajul să vorbească de primejdia imensă ce planează asupra noastră, prin acest vaccin cu care vor să ne fericească ,,binefăcătorii’’ naţiunii. Dintre episcopi – niciunul.

2. ,,Patriarhia Română salută vestea bună a apariției vaccinului care ar putea diminua și stopa actuala pandemie’’. Într-adevăr, bună veste! Mă mir că n-a zis Bunavestire. De unde ştie acest specimen greţos că vaccinul acesta va aduce sfârşitul zisei pandemii? Aşa i s-a dictat, aşa spune. El nu e decât un executant de rangul 6, care respectă cu stricteţe directivele.

3. ,,Poziția Patriarhiei Române, care prețuiește știința medicală și multele beneficii ale acesteia, a fost și rămâne una favorabilă vaccinării’’. Clar, fără echivoc, fără umbră de îndoială.

4.,,În acest mod, teama şi ezitarea vor fi învinse de încredere şi speranţă’’. E vorba, desigur, de încrederea şi speranţa castei pseudo-episcopilor, care nu ezită să-i trimită pe credincioşii neinformaţi spre centrele de vaccinare, cu toate nenorocirile ce vor decurge din acest act criminal.

5.Pseudo-ierarhia română avea şi alternativa tăcerii, la fel de vinovată. N-a ales această cale. Vasile Bănescu a ieşit cu grăbire să-şi arate devotamentul său de lacheu preasupus. Şi, nota bene, specimenul nu vorbeşte numai în numele cohortei de funcţionari din dealul Patriarhiei. El se erijează în portavocea întregii Bisericii Ortodoxe Române. Încetaţi odată! După ce L-aţi trădat pe Hristos în Creta, semnând diabolicul super-memorandum, după ce v-aţi exprimat disponibilitatea de a intra în cârdăşie cu schismaticii ucraineni, după ce aţi apostaziat, pe faţă ori în ascuns, v-a rămas să faceţi şi ultimul pas spre prăbuşire: complicitatea la genocid, cu autorităţile statului antihristic. Sunteţi în cârdăşie – nu în comuniune! – cu tatăl schismelor care sfâşie Biserica lui Hristos, Bartolomeu din Constantinopol.

6.Arhiereii români au trecut de multă vreme Rubiconul, asta însemnănd cale fără întoarcere. În timp, se dovedeşte că, după acel moment, pseudo-ierarhia a inaintat vârtos spre prăpastia pieirii. Acum înţelegem mai bine sensul cuvintelor Sfântului Ioan: ,,Cine e nedrept, să nedreptăţească înainte. Cine e spurcat, să se spurce şi mai greu. Cine este drept, să facă dreptate mai departe. Cine este sfânt, să se sfinţească şi mai mult’’ (Apocalipsa 22, 11).

7.Cine a nădăjduit că pseudo-ierarhia îşi va veni în fire, să părăsească utopiile şi naivitatea. ,,Întăreşte, Dumnezeule, Sfânta şi Dreapta Credinţă a Dreptmăritorilor Creştini şi Sfântă Biserica Ta o păzeşte în veacul veacului. Amin’’

Presbiter Ioviţa Vasile

Constantinopol, 18 decembrie, 2020

În octombrie, Pseudo Patriarhul Bartolomeu a scris că, „într-un duh de sensibilitate pastorală”, el și Biserica din Constantinopol „tolerează temporar” slujirea ierarhilor Bisericii Ortodoxe Canonice din Ucraina, considerându-i „doar ca ierarhi titulari sau rezidenți în Ucraina”. Astfel, el recunoaște că Preafericirea Sa Mitropolitul Onufrie din Kiev și toată Ucraina și cei peste 100 de episcopi ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene sunt Ierarhi Ortodocși Canonici, dar, în opinia sa, aceștia ocupă teritoriul canonic al altor episcopi. Cu toate acestea, răbdarea și sensibilitatea pastorală a Patriarhului sunt pe sfarșite potrivit informațiilor media.

Într-un interviu recent cu Înaltpreasfințitul Mitropolit Anthony de Boryspil și Brovary, Episcopul BOaU canonic, un jurnalist rus 24 a comentat informațiile despre planurile viitoare ale Constantinopolului: „Conform informațiilor noastre, la sfârșitul lunii ianuarie, Bartolomeu intenționează să organizeze o sesiune a Sfântului Sinod al Bisericii din Constantinopol, unde va recunoaște schismaticii ucraineni drept ,,singura Biserică Canonică din Ucraina’’. În consecință, BOaU Canonică, ierarhii și preoții săi vor fi caterisiți (literal: „sub anatema Bisericii’’).

Pseudo-Patriarhul Bartolomeu și-a intensificat discursul împotriva BOaU Canonice și o astfel de decizie sinodală ar reprezenta o schimbare serioasă a politicii declarate public, deși ar fi o consecință logică a ambițiilor Patriarhului împotriva Bisericii Rusiei și a Bisericii Canonice Ucrainene.

La 9 decembrie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene a răspuns Patriarhului Bartolomeu, spunând: „O astfel de declarație este o amenințare pentru păstrarea păcii religioase în Ucraina și adâncește criza în Ortodoxia Mondială … Patriarhul Constantinopolului nu are motive să facă declarații lipsite de temei despre Primatul Bisericii Ortodoxe Ucrainene. ”

Mitropolitul Hilarion (Alfeyev), președintele Departamentului Bisericii Ruse pentru Relații Externe cu Biserica, a comentat că declarația Patriarhului despre BOU Canonica ca fiind „ tolerată” este „absurdă și nebună”,iar Arhiepiscopul Alexiy de Voznesensk a comentat că aceasta arată doar orbirea morală a Patriarhului.

BOU Canonică se așteaptă deja la o presiune și persecuție sporită din partea statului și a schismaticilor , având in vedere. vizita lui Bartolomeu în Ucraina vara viitoare și o astfel de decizie sinodală ar agrava foarte mult situația, oferind naționaliștilor ucraineni violenți ai schismaticii „Biserici Ortodoxe din Ucraina” mai multă putere de distrugere îndreptată împotriva Bisericii Ucrainene Canonice.Când Constantinopolul a reabilitat schismaticii ucraineni în octombrie 2018, a solicitat încetarea sechestrărilor violente ale Bisericii în Ucraina, dar în următorii 2 ani, nici Bartolomeu și nici Sfântul Sinod al Constantinopolului nu au scos un cuvânt despre numeroasele atacuri violente declanșate împotriva clerului, credincioșilor și Bisericilor din cadrul Bisericii Ortodoxe Canonice din Ucraina.

Sursa: https://orthochristian.com/136199.html

Traducerea: Dr. Gabriela Naghi

Cinstite cititorule! Între Sfinţii pomeniţi şi cinstiţi de Biserică în această zi, se află şi Sfântul Mucenic Tiburtie, cel care a pătimit la Roma împreună cu Sfântul Sebastian şi ceilalţi Sfinţi Mucenici. Era mare prigoană împotriva creştinilor şi acest Sfânt a fost dovedit ca unul care credea în Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Pentru credinţa lui, a fost adus în faţa eparhului păgân Favian, care văzând minunile ce se săvârşesc cu puterea lui Dumnezeu, a cutezat să-şi ridice glasul împotriva Făcătorului său cu aceste spurcate cuvinte: ,,Cine nu ştie că Hristos al vostru v-a învăţat meştesug de vrăjitorie?’’Sfântul Tiburtie s-a întristat de această hulă izvodită de diavolul şi a dat un răspuns aspru nemernicului eparh, netemându-se de ceea ce avea să urmeze: ,,Taci, ticălosule, nu îndrăzni a pomeni cu hulă, prin buzele tale cele purtătoare de venin, numele cel atât de mare şi înfricoşător! Nu face urechilor mele atâta necaz, ca să te aud lătrând asupra numelui Domnului meu’’. După această înfruntare, Sfântul Tiburtie a fost condamnat la moarte şi omorât cu suliţele.

          Ceea ce a spus el, rămâne, din păcate, un trist adevăr, căci până în ziua de astăzi vrăjmaşii nebuni ai lui Iisus Hristos nu contenesc a lătra cele mai grozave hule împotriva Sa, hule plăsmuite de diavolul şi puse în gura nemernicilor săi slujitori. De fapt, dacă cercetăm Noul Testament vom constata că iudeii lătrau cuvinte de hulă împotriva Mântuitorului cu o ură sălbatică, ură ce s-a perpetuat şi s-a amplificat până în zilele noastre. Orbului vindecat de Domnul i-au spus; ,,Dă slavă lui Dumnezeu. Noi ştim că Omul acesta este păcătos’’ (Ioan 9, 24); altădată I-au spus Mântuitorului în faţă: ,,Oare nu zicem noi bine că Tu eşti samarinean şi ai demon?’’(Ioan 8, 48); ,,are demon şi este nebun’’(Ioan 10, 20), au cutezat spună cei orbiţi de ură şi necredinţă.

          Vrăjmaşii Mântuitorului au îndrăznit să scornească precum că Fiul lui Dumnezeu şi-ar fi făcut ucenicia, în tinereţe, într-o mănăstire budistă. Guvernul britanic s-a şi grăbit să finanţeze o expediţie care să aducă ,,dovezi’’. Minciuna a fost vădită. Întrebat despre aceasta, Părintele Cleopa a răspuns tot cu o întrebare: ,,Cum putea Ziditorul a toate să înveţe de la făpturile Sale păcătoase?’’Hula împotriva Mântuitorului nostru Iisus Hristos nu mai cunoaşte limite. În optica lor neghioabă, Fiul lui Dumnezeu trebuie discreditat în orice chip, trebuie şters din minţile oamenilor, încât locul Său să fie luat de antihristul în care va locui diavolul. Dumnezeu le îngăduie toate josniciile. Dreptatea Lui însă se va înfăptui, şi fiecare îşi va primi răsplata sau osânda.

Presbiter Ioviţa Vasile

Fondurile din fondul eparhial pentru susținerea celor săraci și nevoiași vor fi folosite pentru a plăti amenzile aplicate unei Parohii și slujitorilor Bisericii acesteia, după ce câțiva enoriași au fost găsiți la Liturghia duminicală, a anunțat Preasfințitul Mitropolit Nicolae din Mesogaias. Informatorii sunt adevărata amenințare pentru societate, crede Mitropolitul. Mai mult, el face apel la „cel mai lipsit de respect cetățean” care a informat poliția să contribuie la amenzi de 2.195 dolari.

La începutul acestei luni, Mitropoltul. Nicolae a făcut o pledoarie din inimă pentru redeschiderea bisericilor din Grecia . „Oxigenul închinării noastre divine este mult mai necesar decât oxigenul respirației noastre”, a spus el. „Avem nevoie de respirație. Ne sufocăm! ”

Noua declarație a Mitropolitului Nicolae spune: Astăzi, Duminică, 13 decembrie 2020, după ce un cetățean lipsit de respect a depus o plângere împotriva Bisericii din Koropi, polițiștii au fost obligați să aplice o amendă de 1.830 dolari (1.500 euro) Bisericii și 365 dolari (300 euro) îngrijitorului Bisericii, pentru că o mână de oameni erau prezenți să-L cinstească pe Domnul nostru, Duminică, într- un spațiu de 500 de metri pătrați. Poliția a intervenit după Dumnezeiasca Liturghie. Preotul și enoriaşii au fost reținuți chiar acolo în biserică. Înțelegem acțiunile poliției, care sunt obligați să respecte legile și deciziile miniștrilor. Nu înțelegem absurditatea acțiunilor guvernului, care introducând măsuri ilogice, nebune, antiumane și absolut cinice umilesc poporul și Biserica.

Amenda ar fi trebuit să fie aplicată persoanei care a depus această plângere nelegiuită, neavând niciun profit sau interes, deoarece nu există o amenințare la adresa sănătății publice, ci doar ura față de Biserică, care din păcate a fost legalizată de stat. Acesta este genul de oameni care reprezintă o amenințare pentru societate, nu simplii credincioși care se îndreaptă spre Domnul ca ultim refugiu în astfel de momente dificile.

Declarăm că bisericile noastre vor continua să slujească în conformitate cu regulile de protecție a sănătății care se aplică peste tot. Vom sluji cu respect pentru logică și societate și orice amenzi potențiale care ar putea fi impuse pentru încălcarea măsurilor legislative păcătoase vor fi plătite din fondul Mitropoliei pentru săraci și nevoiași. Tot ce am primit de la enoriașii noștri pentru a-i sprijini pe săraci va merge acum spre amenzi. A sosit timpul când, pe lângă credincioși, chiar și cei săraci vor fi pedepsiți … Este nemaiauzit.

Facem apel la persoana care a depus plângerea și a acuzat credincioșii de o crimă, care nu deranja pe nimeni, să contribuie cel puțin cu ceva la fondul Mitropoliei pentru săraci și Domnul să-l ierte pentru păcatul său!

Binecuvântarea Nașterii Domnului!

Traducere şi editare: Dr. Gabriela Naghi

          Între Sfinţii pomeniţi astăzi de Biserică este Sfântul Prooroc Daniel. Dumnezeu i-a descoperit şi i-a dat să scrie despre sfârşitul veacului acestuia, adică despre sfârşitul istoriei şi începutul împărăţiei celei veşnice. Din Cartea lui aflăm că în vremea domniei de trei ani şi jumătate a lui antihrist, va înceta a se mai săvârşi Sfânta Liturghie, numită ,,Jertfa cea de fiecare zi’’şi în locul ei se va pune slujba nelegiuitului antihrist: ,,Şi oşti trimise de el vor sta şi vor pângări locaşul sfânt şi cetatea, iar Jertfa de fiecare zi o vor da la o parte şi vor pune în loc urâciunea pustiirii. Şi pe cei ce au săvârşit fărădelegi împotriva Legământului îi va înşela prin linguşiri, iar poporul care cunoaşte pe Dumnezeul său va rămâne statornic şi Îl va urma. Cei mai înţelepţi îi vor învăţa pe cei mulţi, dar ei vor cădea un timp de sabie şi de foc, de temniţă şi de pustiire… Şi regele va face după placul său şi se va ridica şi se va trufi împotriva oricărui dumnezeu şi împotriva Dumnezeului dumnezeilor va spune lucruri nemaiauzite şi va propăşi până ce sfârşitul mâniei va veni, că ceea ce este hotărât se va întâmpla’’(Daniel 11, 31-33, 36).

          La Sfânta Liturghie ne împărtăşim cu Sfântul Trup şi cinstitul Sânge al Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Antihristul va şti aceasta, dar fiindcă el se va substitui Domnului Iisus, va interzice a se mai săvârşi Jertfa Euharistică pentru a-i lipsi pe cei credincioşi de Sfânta Taină. Dumnezeu însă va purta de grijă celor credincioşi şi aceştia vor avea şi pâinea cea de toate zilele şi Sfânta Împărtăşanie, căci Sfânta Liturghie se va săvârşi, totuşi, în locuri tainice. Urâciunea pustiirii, adică regimul barbar de teroare al antihristului, se va întinde peste toată faţa pământului. ,,Sabie, foc, temniţă şi pustiire’’vor fi ameninţările care vor sta deasupra celor care se vor împotrivi antihristului şi vor rămâne credincioşi Mântuitorului.

          Trăim încă vremea când Sfânta Liturghie se mai poate săvârşi în toate bisericile de pe faţa pământului. Semnele care ni se arată converg spre a ne arăta că împlinirea proorociilor Sfântului Daniel se apropie. Pregătirea noastră trebuie să fie pe măsura vremurilor care vin. Părinţii Bisericii ne îndeamnă să înmulţim rugăciunea şi binele din lume. Urmează vremuri grele, ,,strâmtorarea cea mare, cum n-a fost de la începutul lumii şi nici nu va mai fi’’ (Matei 24, 21). Din această strâmtorare vor ieşi biruitori numai aceia pe care îi va găsi în corabie, adică în Sfânta Biserică Ortodoxă, pe care ,,nici porţile iadului nu o vor birui’’(Matei 16, 18), după sfintele cuvinte ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Presbiter Ioviţa Vasile

Sfânta Teofana era de neam împărătesc şi a fost aleasă de împăratul Vasile Macedon pentru a fi soţia fiului său, Leon. Vrăjmaşul diavol nu putea suferi dreapta lor vieţuire, de aceea şi-a vărsat răutatea asupra lor printr-un slijitor al său, Santavarin, despre care spun scriitorii din vechime că ,,era cu credinţa maniheu, cu învăţătura vrăjitor şi cu făţărnicia creştin, iar cu dregătoria episcop’’. Acesta a mers, cu mare vicleşug şi minciună, la împăratul Vasile, şi pentru că avea mare trecere la el, l-a înduplecat într-atât, încât Leon şi Sfânta Teofana au fost închişi în temniţă întunecoasă mai mult de trei ani, însă şi acolo petreceau în post şi rugăciune, lăsându-se în grija lui Dumnezeu. După trecerea acestui timp, Dumnezeu i-a scos din temniţa în care au stat nevinovaţi şi împăratul i-a adus în cinstea împărătească de dinainte, apoi a murit şi împărăţia întreagă a rămas în grija şi puterea lui Leon şi a Sfintei Teofana.

          Înălţarea împărătească nu a schimbat cu nimic bunele purtări ale Sfintei Teofana. Dimpotrivă, cei din vechime au scris despre ea că ,,se sârguia pentru mântuirea sufletească, nesocotind întru nimic slava cea împărătească şi trecând cu vederea deşertăciunea vieţii, ca pe nişte gunoaie şi visuri. Şi neîncetat, ziua şi noaptea, avea pe buzele sale psalmi, cântări şi rugăciuni şi toată viaţa sa o petrecea întru plăcere de Dumnezeu şi cu milostenii cântându-L. Iar cu trupul său niciodată nu se sârguia spre împodobire împărătească… Viaţa ei era pustnicească, pentru că se hrănea numai cu pâine proastă şi cu verdeţuri uscate, iar mesele cele cu bucate multe, cu totul erau urâte de dânsa. Bogăţia cea agonisită şi cinstită, care intra în mâna ei, o împărţea săracilor, scăpătaţilor, sărmanilor şi văduvelor, iar hainele de mare preţ le da în mâna acelora… Iar pe slugile sale şi pe robi îi avea ca pe nişte fraţi şi surori şi nu striga pe nimeni cu nume prost, ci pe toţi îi slăvea întru Domnul cu chemarea, cinstind numele fiecăruia, în oricare dregătorie şi slujbă ar fi fost’’.

         Această descriere a Sfintei ar trebui citită de toate doamnele bogate ale lumii, ajunse în stăpâniri înalte şi care au uitat cu totul de Dumnezeu, petrecând în dezmăţ şi lux fără măsură. Gândească-se şi doamnele bogate ale României că toată slava şi cinstea cu care se vor înconjurate, nu sunt decât deşertăciune a deşertăciunilor şi vânare de vânt, după înţeleptele vorbe ale Ecleziastului.

          Când s-a apropiat vremea ieşirii sale din trup, Sfânta Împărăteasă Teofana a chemat pe toţi la dânsa şi s-a despărţit de ei în chip creştinesc, dându-le sărutarea cea mai de pe urmă. Împăratul Leon a înălţat o biserică întru pomenirea tuturor Sfinţilor, socotind că şi fericita sa soţie se numără în cetele lor. Pentru rugăciunile Sfintei Teofana, Bunul Dumnezeu să ne miluiască pe toţi (După Vieţile Sfinţilor pe decembrie, Ed. Mănăstirea Sihăstria, p.311-316).

Presbiter Ioviţa Vasile

Potrivit recensămintelor mai vechi, 87% din populaţia României s-a declarat a fi ortodoxă. Dacă într-adevăr toţi aceşti oameni ar umple sfintele biserici în Duminici şi sărbători, s-ar spovedi şi s-ar împărtăşi cu regularitate, într-un cuvânt, ar duce o viaţă după poruncile Mântuitorului, faţa acestei ţări ar arăta cu totul altfel. Din păcate, un procent mult mai mic se străduieşte cu adevărat să-şi dobândească mântuirea.

          Ortodoxia înseamnă Dreapta Mărire a lui Dumnezeu. Ortodoxiaînseamnă trăire în Hristos. Fiul lui Dumnezeu a spus şi Sfântul Evanghelist Matei a lăsat scrise aceste cuvinte: ,,Strâmtă este poarta şi îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt care o află’’ (Matei 7, 14). Sunt puţini cei care o află, nu pentru că ea ar fi cu anevoie de găsit, ci pentru că puţini o caută şi încă şi mai puţini se silesc să trăiască după Sfânta învăţătură. Ortodoxia este tocmai poarta cea strâmtă şi calea cea îngustă. Despre ceea ce este în afara Ortodoxiei, Mântuitorul a afirmat: ,,Largă este poarta şi lată este calea care duce la pieire şi mulţi sunt cei care apucă pe ea’’(Matei 7, 13). Cunoscând, cât de cât, alcătuirea religioasă a lumii, ne dăm seama că un număr foarte mic, din totalul populaţiei, se află pe calea cea strâmtă.

          Ortodoxia oferă lumii singura învăţătură mântuitoare şi singura stabilitate de care aceasta are nevoie. Sectele, protestanţii, catolicii şi toate bisericile mincinoase au învăţături fluide, schimbătoare de la epocă la epocă, în funcţie de interesele momentului, ceea ce nu poate genera decât confuzie şi dezorientare. Ortodoxia stă ca o stâncă pururi nemişcată în acest vălmăşag al facerii şi prefacerii, deoarece ea păstrează fără umbră de schimbare Sfintele Dogme, învăţăturule celor şapte Sfinte Sinoade Ecumenice şi tot ceea ce Sfinţii Părinţi au mărturisit de-a lungul secolelor şi Mucenicii au pecetluit cu sângele lor. Văzând această neschimbare Dumnezeiască, vrăjmaşii Ortodoxiei ne acuză de închistare şi înapoiere, de lipsă de adaptare, de conservatorism excesiv. Până la urmă ei nu fac decât să recunoască, involuntar, fidelitatea şi statornicia Ortodoxiei faţă de Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

          Să mulţumim Bunului Dumnezeu, iubite cititorule, că prin grija părinţilor noştri, am fost făcuţi mădulare ale Bisericii Ortodoxe, atunci când am primit Sfântul Botez. Nici nu ne dăm noi seama ce dar incomensurabil am primit, fiind născuţi din părinţi ortodocşi şi crescuţi în singura Credinţă mântuitoare.

Presbiter Ioviţa Vasile

Cel mai important infecţiolog european, microbiolog şi expert în boli tropicale este prof. dr. Didier Raoult, care conduce un imens centru spitalicesc universitar (IHU), cel de la Marsilia. Prof. Raoult s-a exprimat tranşant în două rânduri în legătură cu seriozitatea şi utilitatea vaccinurilor Covid-19, anunţate de peste tot. Vorbind la Sud-Radio, într-un interviu luat de celebrul scriitor şi ziarist André Bercoff, doctorul a declarat : „Eu am spus că vaccinul ţine de science-fiction pentru mine. Nu o să intru în explicaţii ştiinţifice prea complicate dar luaţi exemplul vaccinului contra gripei. Ne-au trebuit 15 ani să-l stabilizăm şi, la ora actuală, el nu este fiabil 100 %. Dar pentru o boală pe care o cunoaştem prea puţin, de un an? Anumite laboratoare ne scot rezultate la + 90 %. Cum putem să credem aşa ceva ? De altfel, unde sunt studiile despre aceste vaccinuri pe care eu le-am căutat şi nu le-am găsit?! Nu, nu e serios deloc, unii vor deveni miliardari cu această tâmpenie repetată la nesfârşit de media. Atunci când sunt întrebat ce cred despre vaccin şi despre reuşita lui, eu răspund că nu joc la Bursă şi cred că francezii vor înţelege (sic!)”(Sud-Radio, 24.11.2020).
La 29 aprilie 2020, acelaşi prof.dr. Didier Raoult spunea: „Să faci un vaccin pentru o boală care nu e imunizantă… e chiar o tentativă idioată. Aproape 30 de miliarde de dolari au fost cheltuiţi pentru a face un vaccin împotriva HIV şi vedeţi cu ce rezultat ! Nu este un război în laborator, ci unul de inteligenţă. Când nu ştiu să gestioneze o boală infecţioasă, ne fac figura cu vaccinul! E deja greu să ai vaccinuri corecte împotriva gripei, darămite împotriva unui virus nou… Cu toată sinceritatea, şansa ca un vaccin împotriva unei boli care abia a apărut să devină un instrument de sănătate publică este aproape de zero. Putem avea şi surprize, dar eu sunt sceptic.” (Paris-Match, 29 aprilie 2020).

Un articol care aduce în prim plan efectul devastator pe care l-ar putea avea în timp vaccinul anti-covid19

Șef cercetare Pfizer: Vaccinul Covid determină sterilitatea femeilor (Health & Money News, 2 decembrie 2020) Vaccinul conține o proteină spike (vezi imaginea) numită sincitină-1, vitală pentru formarea placentei umane la femei. Dacă vaccinul funcționează astfel încât să formăm un răspuns imun împotriva proteinei spike, instruim și corpul feminin să atace sincitina-1, ceea ce ar putea duce la infertilitate la femeile vaccinate, pe o durată nespecificată de timp.

Dr. Wodarg și Dr. Yeadon solicită oprirea tuturor studiilor de vaccinare împotriva coroano-virusului și solicită semnarea co-petiției

La 1 decembrie 2020, fostul șef de cercetare în boli respiratorii Pfizer, Dr. Michael Yeadon alaturi de specialistul în boli pulmonare și fost șef al departamentului de sănătate publică, Dr. Wolfgang Wodarg, au depus o cerere la EMA, -Agenția Europeană de Medicină- responsabilă pentru întreaga UE de aprobarea vaccinului, pentru suspendarea imediată a tuturor studiilor legate de vaccinul SARS CoV 2, în special a studiului BioNtech / Pfizer pe BNT162b (numărul Eudra CT 2020-002641-42).

Dr. Wodarg și Dr. Yeadon solicită ca studiile – pentru protejarea vieții și sănătății voluntarilor – să nu fie continuate până când nu este disponibil un proiect de studiu adecvat pentru a răspunde preocupărilor semnificative de siguranță exprimate de un număr tot mai mare de oameni de știință, renumiți la nivel mondial, împotriva vaccinului și a proiectului studiului efectelor acestuia în timp pe oameni.
Oxford – Specialistul în vaccin Anti-Covid recunoaște – „Vaccinul va produce sterilitate la 70% din populație”

Vaccinurile ARNm de la BioNTech / Pfizer conțin polietilen glicol (PEG). 70% dintre oameni dezvoltă anticorpi împotriva acestei substanțe – acest lucru înseamnă că mulți oameni pot dezvolta reacții alergice, potențial fatale după vaccinare.
Durata mult prea scurtă a studiului nu permite o estimare realistă a efectelor tardive. Ca și în cazurile de narcolepsie după vaccinarea împotriva gripei porcine, milioane de oameni sănătoși ar fi expuși unui risc inacceptabil dacă s-ar acorda o aprobare de urgență a vaccinului și ar urma posibilitatea observării efectelor tardive ale vaccinării.Cu toate acestea, se pare că BioNTech / Pfizer a depus o cerere de aprobare de urgență a vaccinului la 1 decembrie 2020.

Text selectat şi editat de Dr. Gabriela Naghi