Vino, buna și iubita mea soră, vino și iarăși vom mângâia necazurile tale. Tu crezi că glasul tău nu a ajuns numaidecât la sfinți, la Maica Domnului, la Hristos. Dar, înainte chiar de a striga tu, sfinții s au și repezit să-ți ajute, cunoscând ca îi vei chema în ajutor și vei cere apărarea lor cea de la Dumnezeu. Tu însă, nevăzând dincolo de cele ce se văd și necunoscând că Dumnezeu conduce lumea, vrei ca cererea ta să se împlinească de îndată, ca fulgerul. Nu este așa.
Domnul cere de la tine răbdare. Vrea ca tu să arăți credința ta. Nu este suficientă rugăciunea pe care o spune cineva ca un papagal. Trebuie ca iubirea să fie împreună lucrătoare la cele pe care le conține rugăciunea, și apoi trebuie să înveți să aștepți.
Când, rugându-te și cerând de la Dumnezeu ceva, ajungi la deznădejde, atunci este aproape de tine împlinirea cererii. Hristos vrea să vindece vreo patimă ascunsă din tine, de aceea amână împlinirea cererii. Dacă primești mai repede decât te aștepți tu, patima ta rămâne nevindecată. Dacă aștepți, primești și ceea ce ai cerut și vindecarea patimii. Și atunci te vei bucura cu bucurie mare și vei mulțumi cu căldură lui Dumnezeu, Care pe toate le zidește cu înțelepciune și le face spre folosul nostru.
Nu ai niciun folos, deci, dacă te mâhnești, dacă te superi, dacă spui cuvinte grele. Trebuie să-ți închizi gura. Nimeni să nu înțeleagă ce ai tu. Să iasă abur pe ochi, nu pe nas. Să nu oftezi, pentru a te ușura, zice se, ci să te liniștești. Prin așteptare și îndelungă-răbdare vei arde pe diavol.
Eu – martor îmi este Domnul, Cel ce pierde pe toți cei care rostesc minciuni – mult m-am folosit din ceea ce îți spun acum. Atât de mari și grele erau ispitele încât credeam că de durere o să-mi iasă sufletul precum fumul pe horn. Și totuși, după ce trece încercarea, vine atâta mângâiere, ca și când ai fi in rai, fără trup. Te iubește Hristos, te iubește Maica Domnului, te laudă Sfinții, Îngerii se minunează de tine. Vezi câte bunătăți aduc ispitele și necazurile? Dacă vrei să vezi, să guști și tu iubirea lui Hristos, îndură ceea ce vine asupra ta. Nu în ceea ce-ți place ție, ci în ceea ce vrea Domnul să te încerce. Nimic din ceea ce facem noi de bună voie nu este atât de folositor cât este ceea ce ne trimite Domnul fără încuviințarea noastră. Atunci când încercarea va trece te vei umple de bucurie. Aceasta este calea adevărată, sora mea, și cel care îți scrie dă mărturie de adevăr din propria lui experiență.
Îndrăznește, deci, și te întărește în Hristos Domnul, îndurând tot ceea ce vine asupra ta, primind, împreună cu durerea, pacea și harul lui Dumnezeu.
Păstrează-ți suflețelul cu tărie, gândind că șchiopii și leproșii nu pătrund la aceste bunuri. De aceea ne lasă ispitele Domnul, ca să ne curățim de toate prejudecățile. Acestea sunt săpunul și lespedea pe care lovindu-ne întruna, ne albește. De aceea este nevoie să ne silim puțin aici, pentru că se apropie ceasul. Să păstrezi scrisorile pe care ți le trimit, să le ai atunci când ești încercată de necazuri.
(Sursa: Gheron Iosif, Mărturii din viața monahală II, Editura Bizantină)
Selecție și editare: Sora Gabriela Naghi
PROFEȚIE PENTRU ZILELE NOASTRE
Într-adevăr, suntem cu toții în suferință din cauza actualei pandemii de coronavirus, iar gama de emoții este vastă – de la supra-reacție morbidă la negare fățișă.
Cu toate informațiile contradictorii de pe internet, cu toată tristețea care ne-a atins sau nu personal, cum trebuie să înțelegem ce se întâmplă?
Cum putem rămâne pe calea cea bună?
Biserica nu a fost lipsită de profeți nici măcar în generația noastră și, prin ei, primim un fulger de claritate pentru a ne îndrepta gândurile.
Ne-am confruntat cu necesitatea de a închide bisericile sau de a limita numărul de închinători în timpul celei mai sfinte perioade a anului – Postul Mare și Paștele.
Într-o serie de țări în care Grim Reaper de Covid-19 își face marșul întunecat prin zonele metropolitane, oamenii sunt forțați să stea acasă și ușile bisericii sunt încuiate.
În anumite țări cu majoritate ortodoxă, unde ar fi mai puțin dureros să privăm unii oameni de hrană decât slujbele bisericești și Sfânta Împărtășanie, se iau totuși măsuri stricte.
În Mănăstirea Sretensky, starețul își transmite în direct recunoștința față de oameni la aproape fiecare slujbă importantă pentru că nu a venit la biserică în ascultare de Patriarhul Kirill, care le-a cerut oficial oamenilor să se roage acasă – un subtil reproș adresat celor care au venit.
Sticlele dezinfectante se află pe standurile din fața bisericii, cu afise care le cer oamenilor să le folosească.
Mascarea stelelor de bandă marchează locuri la doi metri distanță pe podea, iar oamenii sunt rugați să stea pe ele. Nimeni nu are voie să sărute icoanele.
Nici un preot nu dă binecuvântări fizice (nu atinge crestetul capului credinciosilor facand semnul sfintei cruci).
Unii monahi poartă măști de protecție.
Bătrânii sunt izolati în chiliile lor.
Ungerea cu ulei sfintit este acum mai puțin frecventă, iar atunci când este administrată, se folosesc tampoane de bumbac de unică folosință și ulterior se ard.
La Sfânta Împărtășanie, o pânză de împărtășanie este înmuiată cu alcool pentru a șterge lingurita după fiecare impartasire euharistica a unui credincios.
Procovetele ajutatoare pentru comuniunea euharistica nu sunt folosite pentru a șterge buzele oamenilor – ci se face individual cu șervețele de unica folosinta, care sunt apoi aruncate și arse.
Nimeni nu sărută Potirul in care se afla Euharistia.
Toate acestea sunt aplicate cu rigurozitate.
Toți monahii au fost testați cu teste pcr; din fericire toate testele sunt negative, până acum.
(Este posibil ca aceste practici să nu fie la fel de riguroase în alte mănăstiri sau biserici din Rusia. Cu toate acestea, s-a anunțat recent că bisericile din toată Rusia vor fi închise publicului în Săptămâna Mare, doar clerul și corul având voie să fie prezent la slujbe.)
Dezinfectantul îi poate proteja pe călugări de Covid-19?
Sau de fapt rugăciunea lor sporită: rugăciunile speciale citite la fiecare slujbă pentru izbăvirea de epidemii și ca Domnul Hristos să ne întărească si sa ne vindece și să traversam cu procesiuni în jurul mănăstirii în fiecare zi, cu rugaciune la Sfântul Harlambie și prin stropirea apei sfințite?
Dumnezeu lucrează și prin medici – atâta timp cât ei sunt sârguincioși în toate aceste lucruri.
Se vehiculează tot felul de teorii și declarații științifice despre natura virusului și a pandemiei – cum să-l tratăm cel mai bine și cum a început.
Unii spun că populația care nu prezintă riscuri să se îmbolnăvească și să devină imună, astfel încât această tortură prin izolare să se termine mai devreme și economia să fie mai puțin devastată de un eventual faliment.
Poate că oamenii din conducere nu înțeleg religia noastră și modul în care privim Taina Sfintei Împărtășanii.
Uneori trebuie să privim situațiile prin ochii altcuiva.
Toate acestea fără să uităm că îl avem pe Dumnezeu, Pe Preacurata Sa Maica și pe toți sfinții.
Câteva proverbe rusești vechi sunt destul de aplicabile aici: „Nădăjduiește în Dumnezeu, dar ai grijă”. „Pregătiți-vă pentru moarte, dar semănați secara.” Și cel mai tainic: „Dacă Dumnezeu nu îngăduie, porcul nu te va mânca.” Această abordare echilibrată se pare că se aplica adânc. Mulți au fost indignați de-a lungul Postului Mare cu privire la închiderea bisericilor, iar acest lucru este de înțeles.
Când unii ierarhi în care nu avem încredere au închis bisericile, ne-am panicat.
Când ierarhii în care avem încredere în bisericile închise, ne-am confruntat cu o alegere: fie să continuăm să avem încredere în ele și să ne ajustăm gândirea, fie să încetăm să avem încredere în ele și să avem încredere doar în noi înșine.
Cu toate acestea, numai încrederea în noi înșine, așa cum spun Sfinții Părinți, nu este o alegere bună dacă vrem să scăpăm de multele, multele capcane puse de diavol pentru a ne prinde în capcană și a ne împiedica să fim mântuiți atât fizic, cât și spiritual.
Și apropo, puțini știu mai multe despre bisericile închise decât rușii care au trăit prin regimul sovietic. Dar acum vă vom oferi cele mai importante informații despre procesul nostru actual, care vă va scutura din cap până în picioare.
Este o recapitulare a unei predici pe care Mitropolitul Tihon (Șevkunov) de Pskov și Porkhov, un fiu duhovnicesc al marelui bătrân, arhimandritul Ioan (Krestiankin), a ținut-o la împlinirea a 110 ani de la nașterea Părintelui Ioan, 11 aprilie 2020.
Vladyka Tihon a spus:
„Părintele Ioan a fost profet. Mulți dintre cei care l-au cunoscut au văzut acest lucru în viața lor. Profețiile nu sunt înțelese până când nu se împlinesc.
Aceasta este natura profețiilor, așa cum suntem învățați de sfinții părinți…”
„Ei bine, în anul 2000, cei care erau apropiați Părintelui Ioan au auzit următoarea poveste.
În acea noapte a avut o viziune extraordinară, un glas, o trezire profetică, cu cuvinte specifice.
Iar a doua zi, acea viziune s-a repetat cu exact aceleași cuvinte. Când am auzit aceasta de la Părintele Ioan, nu am putut să o înțelegem – cuvintele erau prea încurcate”.
Acest lucru s-a întâmplat pe 22 noiembrie/4 decembrie, iar a doua zi, 5 decembrie.
Vladyka Tihon a citit cuvintele, care au fost scrise de Parintele Ioan:
„A văzut ceva îngrozitor și a auzit un glas:
«Luati aminte și uitați-vă la ceea ce am îngăduit să se întâmple, ca să vă aducă la trezire si pocainta:
Moartea fara numar a oamenilor.
Nu căutați cine este de vină.
Nu căutați vinovatii! Rugati-va!
Privegheati întotdeauna și rugati-va în toate situatiile»”.
Desigur, nu putem spune absolut sigur că da, este vorba despre ceea ce trăim astăzi.
Dar nu vă amintește de incercarile teribile care se întâmplă în întreaga lume?
Moartea este lăsată să secere atât de mulți oameni, nu insa și moartea subită, astfel încât oamenii să aibă timp să-și evalueze viața, să-și amintească ce bine sau rău au făcut și să se pocăiască de rele…
Acum se întâmplă ceva teribil și întreaga lume dupa cum se poate vedea.
Mulți spun că este pentru păcatele noastre.
Dar in viziune glasul a subliniat, a spus de două ori:
„Nu căutați cine este de vină.” Oamenii spun că este pentru răceala noastră, pentru destrămarea familiei, pentru păcatele nefirești (impotriva firii)…
Da, probabil că așa este.
Dar Părintele Ioan vorbea despre altceva.
„Nu căutați cine este de vină” înseamnă că suntem cu totii de vină, toți fără excepție.
Aceasta include oamenii bisericii, pentru că judecata începe cu Biserica, Casa lui Dumnezeu.
Dacă încercăm să căutăm cine este de vină numai în afara Bisericii, atunci ne vom deruta complet.
Va fi drept dacă căutăm vinovăția si în noi înșine pentru ceea ce a fost ingaduit să se întâmple”.
Acest lucru, dragi cititori, ar trebui să atenueze discuțiile inutile dintre creștinii ortodocși dacă virusul a venit de la un liliac sau de la o pisică sau de la un eminenta cenusie. Orice sau oricine se află în spatele acestui lucru a fost îngăduit de Dumnezeu, pentru pocăința noastră. Și putem trece cu vederea discuțiile despre imunitatea de turmă vs. distanțarea socială și autoizolarea cadrelor medicale. Treaba noastră este să ne rugăm și priveghem mereu și sa ne rugam în toate situatile.
“Stand, and look at what I have allowed to happen…” A Prophecy for our Days / OrthoChristian.Com
https://orthochristian.com/130214.html
Unora li se poate aminti de o veche zicală din medicină care spune: „leacul poate fi mai rău decât boala”, iar acest lucru se aplică acum vaccinurilor ARNm.
Similar encefalopatiei spongiforme bovine (ESB sau „boala vacii nebune”), o tulburare neurologică progresivă a bovinelor care rezultă dintr-o infecție cu agenți transmisibili numiți prioni, „vaccinul” Pfizer pentru Covid-19 a fost dezvăluit prin analiză ca având doi factori de risc potențiali pentru inducerea bolii pe bază de prioni la om.
Într-un studiu publicat în Microbiologie – Boli Infecțioase în februarie 2021,
https://scivisionpub.com/pdfs/covid19-rna-based-vaccines-and-the-risk-of-prion-disease-1503.pdf
a fost analizată proteina-prionica a ARNm Pfizer pentru prezența unor secvențe care pot activa sau induce boala prionica la om, iar concluzia este foarte îngrijorătoare.
Au fost identificate două secvențe care sunt considerate factori de risc pentru boala prionului, iar vaccinul ARN se dovedește a fi capabil să activeze acești prioni care pot duce la dezvoltarea unor boli neurodegenerative comune, inclusiv Alzheimer și ALS, cunoscute și sub numele de boala Lou Gehrig (scleroză laterală amiotrofică), o boală a sistemului nervos în care celulele nervoase se descompun și afectează funcția fizică.
Nu există niciun leac
BOLILE BAZATE PE PRIONI sunt induse de vaccinurile pe bază de ARNm datorită activării proteinelor intrinseci pentru a forma prioni, ducând la boli neurodegenerative
Acum, cercetările arată că proteina spike codificată de vaccin poate duce la transformarea patologică a prionului, provocând mai multe boli decât pandemia de Covid-19.
Acesta este simbolul vechii zicale: „leacul poate fi mai rău decât boala”.
https://www.naturalnews.com/2023-04-23-prion-based-diseases-can-be-induced-by-mrna-vaccines-study.html#
Să ne rugăm pentru mântuirea celor adormiți
Sfântul Ioan de Kronstadt
Să vieţuiască în tine amintirea morţii şi să nu se stingă în tine nădejdea în viaţa viitoare de după moarte.
În fiecare dimineaţă şi seară să te rogi Domnului pentru strămoşii şi fraţii adormiţi, ca să vieţuiască în tine amintirea morţii şi să nu se stingă în tine nădejdea în viaţa viitoare de după moarte, pentru a se smeri mereu sufletul prin gândul la viaţa ta trecătoare.
Pentru adormiţi să te rogi ca şi cum însuși sufletul tău s-ar afla în iad, în flăcări, şi tu însuţi te chinui, să te rogi cu ardoare pentru odihna lor în loc luminos, în loc de odihnă.
Sfântul Ioan de Kronstadt, Cum ne mântuiește Dumnezeu, Editura Sophia, București, 2012, p. 13
Dumnezeu este bun, mai bine-zis, izvorul a toată bunătatea
Sfântul Atanasie cel Mare
Nu de la sine s-a produs lumea, căci nu e lipsită de o providență; nici dintr-o materie mai dinainte existentă, căci nu e slab Dumnezeu. Ci toate le-a știut și le-a putut face Dumnezeu prin Cuvântul, din cele ce nu existau nicidecum.
Căci Dumnezeu este bun, mai bine-zis, izvorul a toată bunătatea. Iar cel bun nu pizmuiește pe nimeni. De aceea, nepizmuind existența nimănui, a făcut toate din cele ce nu sunt, prin Cuvântul Său, Domnul nostru Iisus Hristos. Dintre ele, înainte de toate El S-a milostivit de neamul oamenilor de pe pământ. Căci știind că, datorită simplului fapt că e făcut, nu se poate menține pururea, le-a dăruit lor ceva mai mult; adică nu i-a creat pe oameni pur și simplu ca pe toate animalele necuvântătoare, ci i-a făcut după chipul Lui, împărtășindu-le și din puterea Cuvântului Său, pentru ca, fiind ca un fel de umbre ale Cuvântului și fiind cuvântători, să se poată menține în fericire, trăind în rai viața cea adevărată, și anume, cea a sfinților. Iar știind că libertatea de alegere a oamenilor poate înclina în amândouă părțile, a voit să le asigure de mai înainte harul dat lor prin lege. Căci așezându-i în raiul Său, le-a dat lor lege. Aceasta, pentru ca, dacă vor păstra ce au primit și vor rămâne buni, să aibă în rai viața neîntristată, nedureroasă și fără griji; ba pe lângă aceasta să aibă și făgăduința nestricăciunii din ceruri. Iar dacă vor călca porunca și, întorcându-se, se vor face răi, să știe că vor avea să sufere în moarte stricăciunea cea după fire și nu vor mai viețui în rai, ci murind vor rămâne în afara acestuia, în moarte și în stricăciune.
Sfântul Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului
Să ne oferim pe noi înșine iubirii Domnului, cu umilință!
Sfântul Ioan de Kronstadt (1829-1908).
(Editat de Stelios Koukos)
204 Toți suntem una, în unitatea iubirii.
Suntem o singură frăție, cu un singur duh. „Iar dacă cineva nu are Duhul lui Hristos, acela nu este al Lui.” (Romani 8:9). Să clarificăm asta. Noi suntem Biserica lui Hristos, al cărei Cap este Hristos Însuși, Cel blând și smerit, Hristos-Omul milostivirii.
Noi aparținem Bisericii, atâta timp cât avem dragoste reciprocă.
Noi suntem turma și El este Păstorul.
Noi suntem mădularele și El este Capul.
Cum este posibil ca mădularele să nu asculte de Cap?
****
205 Dacă o unire vie și puternică ne leagă de toate mădularele pământești ai lui Hristos, adică dacă iubim practic și cu adevărat pe alți creștini, atunci și Sfinții lui Dumnezeu vor fi uniți cu adevărat și puternic cu noi.
Și orice le-am cere, ei vor obține pentru noi de la Hristos și Mântuitorul nostru, pentru a CăruiVoință au jertfit tot ce aveau pe pământ.
****
206 Noi, care am primit viață de la Dumnezeu, Dătătorul de viață, îi oferim Lui viața noastră, roadele vieții noastre, precum au făcut-o strămoșii noștri, Proorocii, Apostolii, Mucenicii, Sfinții, Drepții și toți Sfinții ceilalți.
Facem asta în fiecare zi?
Trăim noi conform legilor și poruncilor Dătătorului de Viață?
Dacă acest lucru nu se întâmplă, ce ne împiedică să o facem?
Cu siguranță egoismul nostru, iubirea de sine.
Așa că să oferim sinele nostru, iubirii Domnului, cu smerenie.
Extras din cartea „Sfântul Ioan de Kronstadt – Viaţa Mea În Hristos”, publicațiile Astir. Traducere de Vassilios Moustakis.https://www.pemptousia.gr/2023/04/as-prosferoume-to-ego-mas-stin-agapi-tou-kiriou-tapinofronontas/
Sfântul Părinte Cosma al Etoliei
Vă spun
și vă atrag atentia asupra a două lucruri:
Chiar dacă cerul coboară
Și se ridică pământul,
Chiar dacă toată lumea este rea
– Care va merge spre rău într-o zi –
Nu lăsa să te tulbure!
Lasă-i să-ți ardă corpul,
Lasă-i să ți-l arunce într-un cuptor încins
Lasă-i să-ți ia toate bunurile
Și nu lăsa ca acestea toate să te mâhnească!
Dă-le
– nu sunt ale tale!
Un Suflet și Hristos
sunt tot ceea ce ai nevoie.
Acestea două .
Dacă toată lumea te atacă,
Nu-ți poate lua
acestea două,
dacă nu
le dai tu de bunăvoie.
Ai grijă de acestea două,
nu le pierde!
Traducere din
https://orthodoxologie.blogspot.com/